3r-292/21 — contestarea actului administrativ

3r-292/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-292/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

DECIZIE

18 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Ruslan Belousov, reprezentat de avocatul Marin

Postu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ruslan Belousov împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Ruslan Belousov împotriva hotărârii din 18

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 27 mai 2020 Ruslan Belousov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de

constatare nr. 62/09 din 5 mai 2020, cu încetarea procesului de cercetare a respectării

regimului juridic și incompatibilității produse în perioada decembrie 2018 - martie

2019.

Prin hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea înaintată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 5 aprilie 2021 Ruslan Belousov a depus apel împotriva hotărârii din 18

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Ruslan Belousov împotriva hotărârii din 18 martie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că motivarea apelului nu a fost

depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

La 15 iulie 2021 prin intermediul poștei electronice și la 19 iulie 2021 prin

intermediul oficiului poștal, Ruslan Belousov reprezentat de avocatul Marin Postu,

a depus recurs împotriva încheierii din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată

a normelor de drept procedural.

1

Astfel, a menționat că instanța de apel nu a emis o încheiere de acordare a

termenului pentru prezentarea apelului motivat și nu a publicat informațiile cu

privire la actele procedurale. La fel, a indicat că avizul de recepție ce confirmă

recepționarea hotărârii motivate, nu a fost semnat de către destinatarul Ruslan

Belousov.

A solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 29 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău și remiterea cauzei în instanța de apel.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 29 iunie 2021,

fiind notificată recurentului în data de 14 iulie 2021, fapt ce rezultă din avizul de

recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.87). Astfel, recursul depus la 15

iulie 2021, este în termen.

La 13 august 2021 în adresa intimatului a fost expediată pentru cunoștință copia

cererii de recurs, însă acesta nu și-a valorificat dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 29

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul

depus de Ruslan Belousov împotriva hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din considerentul că motivarea apelului nu a fost depusă

în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În corespundere cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios

administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

2

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În baza art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului

sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În corespundere cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că la 18 martie 2021 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Belousov împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

Actele cauzei atestă și faptul că la data de 5 aprilie 2021, Ruslan Belousov a

depus apel împotriva hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte

de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile

se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

La rândul său, art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, prevede că notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă

cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

În această privință, din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 18 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată reclamantului Ruslan

3

Belousov în data de 30 aprilie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a

scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.53).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până în data

de 31 mai 2021 (zi de luni), pe când apelantul nu și-a exercitat acest drept, din care

considerente instanța de apel prin încheierea din 29 iunie 2021, întemeiat a declarat

apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași

articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.(2).

În acest context, nu poate fi reținut ca fiind întemeiat argumentul recurentului

cu referire la faptul că avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele

dosarului, nu a fost semnat de către el, or, deși recurentul susține că nu a semnat

avizul de recepție a scrisorii recomandate, instanța de recurs reiterează că hotărârea

motivată a primei instanțe, a fost expediată la adresa indicată de către reclamant în

cererea de chemare în judecată, iar în conformitate cu art. 105 alin. (6) Cod de

procedură civilă, dacă nu îl va găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă,

persoana împuternicită să înmâneze citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre

membrii adulți ai familiei care locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat

acordul să o primească, iar în lipsa acestora, o va remite organizației de exploatare

a locuințelor, primăriei satului (comunei) ori administrației de la locul lui de muncă.

Persoana care a primit citația sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele

și raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată

să o înmâneze destinatarului cât mai curând posibil. De asemenea, art. 107 alin. (1)

Cod de procedură civilă, prevede că dacă își schimbă domiciliul sau sediul după

pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este obligat să comunice instanței

noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la

ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul

nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.

Astfel, argumentul recurentului precum că hotărârea primei instanțe nu i-a fost

expediată, nu poate fi reținut ca întemeiat, întrucât actele cauzei denotă contrariul,

fiind cert stabilit că Ruslan Belousov a recepționat hotărârea din 18 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în data de 30 aprilie 2021, fapt dovedit prin

avizul de recepție a scrisorii recomandate. Or, conform art. 109 alin. (1) Cod

administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu

aviz de recepție, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

Instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiat și argumentul recurentului cu

referire la faptul că instanța de apel urma să notifice prin încheiere apelantul despre

depunerea cererii de apel motivate, or, reieșind din prevederile art. 235 Cod

administrativ, instanța de judecată stabilește un termen pentru neînlăturarea

neajunsurilor doar în cazurile prevăzute de art. 233 alin. (1), (2) și art. 234 alin. (1),

care nu cuprinde și cazul în care cererea de apel nu este motivată.

4

De altfel, în atare situații art. 232 alin. (2) Cod administrativ, stabilește fără

interpretări că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la data notificării hotărârii motivate.

În această ordine de idei, se constată că Ruslan Belousov a neglijat obligația de

a se conforma prevederilor art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a

prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii, care

a expirat la 31 mai 2021 inclusiv.

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol

activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință

de drepturile sale procedurale.

La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

În așa fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea prezentului

litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile

sale de acces la instanță prin prezentarea motivării apelului conform prevederilor art.

232 alin. (2) Cod administrativ, fapt ce la caz nu se atestă.

În speță, contrar celor enunțate s-a constatat că Ruslan Belousov nu și-a

exercitat dreptul de a prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile de la

notificarea hotărârii motivate, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit. e)

Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Ruslan Belousov nu a

prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de lege, motiv din care survin

sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit e) Cod administrativ, or,

exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus

de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

5

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Ruslan Belousov, reprezentat de avocatul Marin

Postu.

Se menține încheierea din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan

Belousov împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

6