3ra-499/20 — contestarea actului administrativ

3ra-499/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-499/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – L. Lavric

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

DECIZIE

10 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând recursul depus de Alexei Cebanenco,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexei Cebanenco împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, persoane terțe Direcția Generală Urbanism, Relații Funciare a Primăriei

municipiului Chișinău și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat integral

hotărârea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o

decizie nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Alexei Cebanenco,

constată:

La 20 februarie 2018, Alexei Cebanenco a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, după absolvirea

Institutului agricol din or. Lvov, în luna decembrie a. 1982 a fost angajat la

Institutul de proiectare în domeniul organizării teritoriului „Kolhozvinsadproiect”,

mun. Chișinău, în funcția de inginer cadastral.

În luna noiembrie a. 1990, în legătură cu reorganizarea și lichidarea

Institutului de proiectare, a fost transferat la Inspectoratul Ecologic Republican de

Stat din cadrul Departamentului de Stat al Republicii Moldova pentru protecția

mediului înconjurător și resurse naturale, în funcția de inspector de stat pentru

ecologie.

În luna decembrie a. 1993 a fost angajat prin transfer la Direcția funciară a

Primăriei mun. Chișinău, în funcția de șef-adjunct.

La 21 august 2006, a fost transferat în funcția de șef al Direcției inițiale și

cercetări pentru proiectare, construcții și exploatare în cadrul Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare, unde activează până în prezent.

1

La fel, reclamantul a menționat că în perioada 24 septembrie 2004 – 08 iunie

2006 s-a aflat în arest preventiv și arest la domiciliu, iar ulterior a fost suspendat

din funcție.

În legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală a fost lipsit de salariu,

sporuri la concediu și ajutor material prevăzut de legislație.

Ulterior, în baza încheierii din 07 iunie 2006 a Judecătoriei sectorului Centru,

mun. Chișinău și a dispoziției Primarului general nr. 613-d din 08 iunie 2006 „Cu

privire la revocarea suspendării provizorii a d-lor Vladimir Șarban și Alexei

Cebanenco din funcțiile deținute” a fost restabilit în funcție.

Prin sentința din 01 martie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru,

mun. Chișinău, irevocabilă din 11 iunie 2010, a fost achitat din motiv că faptele

care i-au fost incriminate nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunii.

Instanța a statuat că procurorul a pornit ilegal urmărirea penală în privința sa,

depășindu-și atribuțiile.

Prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru,

mun. Chișinău și decizia din 04 mai 2011 a Curții de Apel Chișinău i-a fost reparat

prejudiciul material cauzat în sumă de 127 573,78 de lei, inclusiv 36 782,54 de lei

salariu mediu de care a fost privat în perioada din septembrie 2004 – iunie 2006,

prejudiciul moral și cheltuielile de judecată.

Succesiv, reclamantul a indicat că, la 15 ianuarie 2018, verificând contul

curent privind cotizațiile achitate în bugetul asigurărilor sociale, a stabilit lipsa

plăților pentru perioada din septembrie 2004 – iunie 2006 și a stagiului de cotizare.

Astfel, la 23 ianuarie 2018, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu cerere prealabilă, prin care a solicitat emiterea actului administrativ privind

includerea în stagiul de cotizare a perioadei septembrie 2004 – iunie 2006, conform

plăților stabilite prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului

Centru, mun. Chișinău.

Prin răspunsul nr. c-171/18 din 01 februarie 2018, CNAS a respins cererea

prealabilă.

În opinia reclamantului, refuzul CNAS este ilegal, or, art. 15 alin. (1) din

Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 garantează reabilitarea integrală a drepturilor

persoanei trase ilegal la răspundere penală, cu includerea perioadei aflate sub arest

și/sau suspendat din funcție la calcularea vechimii în muncă.

Răspunsul CNAS îi lezează dreptul la pensie în mărimea calculată prin

includerea stagiului de cotizare pentru perioada septembrie 2004 – iunie 2006, iar

executarea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite expres prin lege de către

angajator față de bugetul public național de asigurări sociale nu poate fi pusă pe

seama salariatului, acesta fiind partea raportului de muncă care nu dispune de

posibilitatea de a monitoriza desfășurarea de către angajator a activității de

întreprinzător în conformitate cu prevederile legale și partea căreia nu-i este

imputabilă plata cotizațiilor, cu atât mai mult că controlul executării obligațiilor de

evidență a asiguraților și de plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii urma

a fi efectuată de către organele competente.

Reclamantul a considerat că CNAS urmează să-i repare și prejudiciul moral

pentru incomoditățile și suferințele pricinuite prin abuzurile reprezentanților săi,

manifestate prin limitarea intenționată de a beneficia de drepturi fundamentale

incontestabile, pe care l-a apreciat la suma de 10 000 de lei, ca un remediu

echitabil pentru suferințele cauzate, rezonabil, justificat și nu urmărește alt scop

decât cel reparatoriu.

Reclamantul Alexei Cebanenco a solicitat prin cererea de chemare în judecată

anularea refuzului CNAS nr. c-171/18 din 01 februarie 2018; obligarea emiterii

2

actului administrativ, care să includă stagiul de cotizare pentru perioada septembrie

2004 – iunie 2006, potrivit plăților stabilite prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a

Judecătoriei sectorului Centru, mun. Chișinău; încasarea din contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său a sumei de 10 000 de lei, cu titlu

de reparare a prejudiciului moral; compensarea cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 4 000 de lei.

Prin hotărârea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Alexei Cebanenco.

S-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul CNAS nr. C-171/18 din 01 februarie

2018, prin care a fost respinsă cererea depusă de Alexei Cebanenco cu privire la

includerea în stagiul de cotizare perioada septembrie 2004 – iunie 2006.

S-a obligat CNAS să includă în stagiul de cotizare a reclamantului Alexei

Cebanenco perioada septembrie 2004 – iunie 2006, potrivit plăților stabilite prin

hotărârea nr. 2-3802/10 din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru,

mun. Chișinău.

S-a încasat de la CNAS în beneficiul lui Alexei Cebanenco cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 4 000 de lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 41, 45-50).

Prima instanță și-a argumentat concluziile prin faptul că, prin prisma

articolului 15 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 98 timpul aflării ilegale sub

arest, timpul ispășirii pedepsei, precum și timpul pe parcursul căruia persoana

fizică nu a lucrat în legătură cu suspendarea ilegală din lucru (funcție) se iau în

considerare la calcularea vechimii generale în muncă și a vechimii în specialitate.

Vechimea în muncă, calculată cu includerea perioadelor menționate supra se va lua

în considerare la acordarea înlesnirilor muncitorilor și funcționarilor, inclusiv la

stabilirea pensiilor și indemnizațiilor.

Respectiv, refuzul privind includerea în stagiul de cotizare a reclamantului

perioada septembrie 2004 – iunie 2006 constituie o încălcare a dreptului

reclamantului la pensie echitabilă, dreptul social atribuit la dreptul de proprietate,

protejat de art.1 din Protocolul adițional al Convenției Europene pentru Drepturile

Omului.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost atrași

în proces în calitate de persoane terțe Direcția Generală Urbanism, Relații Funciare

a Primăriei municipiului Chișinău și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

(f.d. 71-73).

Prin decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de CNAS, s-a casat integral hotărârea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins acțiunea

depusă de Alexei Cebanenco (f.d. 97-98, 99-113).

Instanța de apel a reținut că, din coroborarea normelor art. 7 alin. (1), din

Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, art. 8, 9 alin. (1) și 57 alin. (3) din

Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 și Hotărârea Guvernului nr. 418 din 03 mai

2000 rezultă că, ținerea evidenței stagiului de cotizare și plății contribuțiilor de

asigurări sociale se face pe baza declarațiilor privind calcularea și utilizarea

contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii forma – 4 BASS, cât și

conform declarațiilor persoanelor asigurate pentru toți angajații întreprinderii

forma – REV 5, acestea fiind obligatorii spre prezentare de către plătitorii

contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat către organul de asigurări

sociale, în condițiile și în termenii prevăzuți la art. 5 din Legea nr. 489-XIV din 08

iulie 1999.

3

În condițiile speței, informația din Registrul de stat al evidenței individuale în

sistemul public de asigurări sociale atestă că, în contul personal de asigurări sociale

al lui Alexei Cebanenco, de către angajat nu au fost achitate contribuțiile de

asigurări sociale din sumele salariului achitat pentru perioada în care a fost

suspendat ilegal din funcție în corespundere cu hotărârea instanței. Obligația de a

achita și a prezenta actele necesare în acest sens îi revine angajatorului, Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, care urma să achite

contribuțiile de asigurări sociale din sumele salariului achitat intimatului pentru

perioada în care a fost suspendat ilegal din funcție în corespundere cu hotărârea

instanței de judecată și să le declare în modul stabilit.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat legal și întemeiat refuzul

Casei Naționale de Asigurări Sociale.

La 14 februarie 2020, Alexei Cebanenco a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs motivat împotriva deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei recurate și

menținerea hotărârii din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

(f.d. 115-119).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și

de drept ale cauzei, care au fost expuse în cererea de chemare în judecată,

suplimentar invocând că, din suportul probator anexat la dosar, instanța de apel

putea constata anumite stări de fapt, circumstanțe, în virtutea cărora poate impune

participantului culpabil de încălcare a dreptului unei alte persoane să-i repare

dreptul încălcat prin restabilirea acestui drept.

Privarea sa de dreptul legal la pensie constituie o pedeapsă suplimentară

acordată de organele de stat pentru faptul că anterior ilegal a fost tras la răspundere

penală, deși lucrurile urmează a fi inverse.

Instanța de apel prin soluția pronunțată i-a încălcat dreptul la un proces

echitabil prevăzut de articolul 6 din CEDO, deoarece scopul de bază a unei justiții

îl constituie satisfacerea echitabilă a drepturilor omului în cadrul unui proces

judiciar, astfel repararea unei pagube urmează a fi acordată în mod echitabil cel

puțin prin restabilirea dreptului încălcat, având ca scop de a remedia maximal

consecințele negative ale acțiunilor ilegale întreprinse de către organelor de stat

împotriva sa.

La 04 martie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin poștă pentru

notificare CNAS, Direcției Generale Urbanism, Relații Funciare a Primăriei

municipiului Chișinău și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova recursul

depus de Alexei Cebanenco, cu expedierea în adresa acestora a copiei recursului.

La 24 martie 2020, Direcția Generală Urbanism, Relații Funciare a Primăriei

municipiului Chișinău, reprezentată de Valentina Urecheanu, a depus prin poșta

electronică referință asupra recursului lui Alexei Cebanenco împotriva deciziei din

23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei

recurate și menținerea hotărârii din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani (f.d. 132, 133-134).

La 25 martie 2020, CNAS a depus prin poștă referință asupra recursului lui

Alexei Cebanenco împotriva deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat declararea acestuia ca inadmisibil sau, după caz,

respingerea ca neîntemeiat (f.d. 137-141, 142).

Deși, la 06 martie 2020, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova i-a

fost notificat recursul depus de Alexei Cebanenco, fapt confirmat prin avizele de

recepție a corespondenței DS9350082990AS și DS9350082988AS, acesta nu a

făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință asupra recursului (f.d.130).

4

Prin încheierea din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de Alexei Cebanenco împotriva deciziei din 23 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare în fond, în complet de

cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs prin prisma materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa integral decizia din 23

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei instanței de apel, din

următoarele motive.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Din materialele și lucrările cauzei Colegiul atestă că, în baza încheierii din 27

septembrie 2005 a Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău, în legătură cu

atragerea la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute la articolul

327 alin. (2) lit. c) din Codul penal, Alexei Cebanenco a fost suspendat provizoriu

din funcția de șef adjunct al Direcției funciare (f.d. 13).

Prin dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 962-d din 19

octombrie 2005, în baza încheierii din 27 septembrie 2005 a Judecătoriei

sect. Centru, mun. Chișinău, s-a suspendat provizoriu Alexei Cebanenco din

funcția de șef adjunct al Direcției funciare,(f.d. 15).

Prin încheierea din 07 iunie 2006 a Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău,

s-a revocat suspendarea provizorie din funcție aplicată în privința lui Alexei

Cebanenco în baza încheierii din 27 septembrie 2005 a Judecătoriei sect. Centru,

mun. Chișinău (f.d. 13-14).

Prin dispoziția Primarului mun. Chișinău nr. 613-d din 08 iunie 2006 s-a luat

act de încheierea din 07 iunie 2006 a Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău și

s-a abrogat pct. 1 și 4 din dispoziția Primarului mun. Chișinău nr. 962-d din 19

octombrie 2005, prin care s-a suspendat provizoriu Alexei Cebanenco din funcția

de șef adjunct al Direcției funciare, începând cu data de 08 iunie 2006 (f.d. 15).

Prin sentința din 01 martie 2010 a Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău,

devenită irevocabilă din 11 iunie 2010, Alexei Cebanenco a fost achitat pe articolul

327 alin. (2) lit. c) din Codul penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii (f.d. 16-17).

Prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

menținută prin decizia din 04 mai 2011 a Curții de Apel Chișinău s-a reparat, în

temeiul Legii nr. 1545-XVIII din 25 februarie 1998, din contul bugetului de stat

prejudiciul material cauzat lui Alexei Cebanenco în sumă de 127 573,78 de lei, și

anume salariul mediu de care a fost privat în perioada septembrie 2004 – iunie

2006, în sumă totală de 36 782,54 de lei, compensația pierderilor cauzate prin

neachitarea la timp a acestui salariu în sumă de 74 591,24 de lei, cât și prejudiciul

moral în sumă de 250 000 de lei (f.d. 18-20 recto-verso, 22-26).

La 16 noiembrie 2017, Alexei Cebanenco a depus la Casa Națională de

Asigurări Sociale o cerere, prin care a solicitat includerea în stagiul de cotizare

necesar pentru stabilirea pensiei perioada de timp în care nu a activat în legătură cu

atragerea ilegală la răspundere penală.

5

Prin răspunsul nr. C-2133/17 din 15 decembrie 2017 Casa Națională de

Asigurări Sociale a respins cererea lui Alexei Cebanenco, din motiv că rezolvarea

problemei privind lipsa anumitor perioade din stagiul de cotizare este de

competența angajatorului, care urmează să achite contribuțiile de asigurări sociale

din salariul achitat pentru perioada în care reclamantul a fost ilegal suspendat din

funcție, în corespundere cu hotărârea judecătorească (f.d. 10-11).

La 23 ianuarie 2018, Alexei Cebanenco s-a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat emiterea actului

administrativ de includere în stagiul său de cotizare perioada din septembrie 2004

– iunie 2006, potrivit plăților stabilite prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a

Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău (f.d. 8 recto-verso).

Prin răspunsul CNAS nr. C-171/18 din 01 februarie 2018 a fost refuzat în

admiterea cererii prealabile depuse de Alexei Cebanenco.

Manifestându-și dezacordul cu acțiunile CNAS, Alexei Cebanenco a înaintat

prezenta acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea refuzului CNAS

nr. c-171/18 din 01 februarie 2018; obligarea emiterii actului administrativ, care să

includă stagiul de cotizare pentru perioada septembrie 2004 – iunie 2006, potrivit

plăților stabilite prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului

Centru, mun. Chișinău; încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale

în beneficiul său a sumei de 10 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului

moral; compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Buiucani, prin hotărârea din 05 iunie 2018 a admis parțial acțiunea; a

recunoscut ca fiind ilegal răspunsul CNAS nr. C-171/18 din 01 februarie 2018; a

obligat CNAS să includă în stagiul de cotizare al reclamantului Alexei Cebanenco

perioada septembrie 2004 – iunie 2006, potrivit plăților stabilite prin hotărârea

nr. 2-3802/10 din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru,

mun. Chișinău; a încasat de la CNAS în beneficiul lui Alexei Cebanenco

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei; în rest, a respins

acțiunea ca neîntemeiată (f.d. 41, 45-50).

Prin încheierea din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost atrași

în proces în calitate de persoane terțe Direcția Generală Urbanism, Relații Funciare

a Primăriei municipiului Chișinău și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

(f.d. 71-73).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

23 ianuarie 2020 a casat integral hotărârea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și a emis o decizie nouă, prin care a respins acțiunea

depusă de Alexei Cebanenco (f.d. 97-98, 99-113).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că din coroborarea

normelor art. 7 alin. (1), din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, art. 8, 9

alin. (1) și 57 alin. (3) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 și Hotărârea

Guvernului nr. 418 din 03 mai 2000 rezultă că, ținerea evidenței stagiului de

cotizare și plății contribuțiilor de asigurări sociale se face pe baza declarațiilor

privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii

forma – 4 BASS, cât și conform declarațiilor persoanelor asigurate pentru toți

angajații întreprinderii forma – REV 5, acestea fiind obligatorii spre prezentare de

către plătitorii contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat către organul de

asigurări sociale, în condițiile și în termenii prevăzuți la art. 5 din Legea nr. 489-

XIV din 08 iulie 1999.

Curtea de Apel Chișinău a notat că obligația de a achita și a prezenta actele

necesare în acest sens îi revine angajatorului, Direcției Generale Arhitectură,

6

Urbanism și Relații Funciare, care urma să achite contribuțiile de asigurări sociale

din sumele salariului achitat intimatului pentru perioada în care a fost suspendat

ilegal din funcție în corespundere cu hotărârea instanței de judecată și să le declare

în modul stabilit.

Însă, informația din Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul

public de asigurări sociale atestă că, în contul personal de asigurări sociale al lui

Alexei Cebanenco, de către angajat nu au fost achitate contribuțiile de asigurări

sociale din sumele salariului achitat pentru perioada în care a fost suspendat ilegal

din funcție în corespundere cu hotărârea instanței.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a cercetat

multiaspectual starea de fapt și nu a indicat litiganților asupra aspectelor de fapt și

de drept ale speței, care nu au fost discutate, iar drept consecință a aplicat eronat

normele de drept material și a emis prematur decizie de respingere a acțiunii.

Codul administrativ și Codul de procedură civilă consacră principiul general

după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte

premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată atât în

interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

La capitolul dat articolul 219 din Codul administrativ stipulează în alin. (1)-

(3) că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici

de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Prin urmare, respectând principiile dreptului administrativ și dreptului

procesual civil, Curții de Apel Chișinău îi revenea o deosebită obligație de a

exercita controlul judiciar complet, în fapt și în drept, manifestat prin verificarea

corectitudinii soluției pronunțate de prima instanță, precum și să efectueze o nouă

judecare în fond a cauzei.

În acest sens instanța de apel trebuia să determine obiectul material al acțiunii,

temeiurile apariției litigiului, să stabilească obiectul probațiunii și reieșind din

acestea să identifice cadrul legal pertinent și aplicabil speței.

Din cererea de chemare în judecată rezultă cert că reclamantul solicită, cu titlu

principal, exercitarea controlului judecătoresc al legalității refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a include în stagiul său de cotizare perioada

7

suspendării ilegale din funcție (septembrie 2004 – iunie 2006), potrivit plăților

stabilite prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru,

mun. Chișinău.

Reieșind din obiectul principal al prezentei acțiuni, Colegiul consideră că

instanța de apel nu a aplicat principiul res judicata, or, în condițiile din speță,

reclamantul solicită includerea în stagiul de cotizare a perioadei pentru care a fost

suspendat din funcție în legătură cu cauza penală de învinuire ilegală a sa în

comiterea unei faptei, care în final s-a stabilit că nu întrunește elementele

infracțiunii (f.d. 16-17).

La capitolul dat sunt opozabile dispozițiile articolului 390 alin. (3) din Codul

de procedură penală, care statuează că sentința de achitare duce la reabilitarea

deplină a inculpatului.

Respectiv, odată cu achitarea reclamantului Alexei Cebanenco, prin sentința

din 01 martie 2010 a Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău, devenită irevocabilă

din 11 iunie 2010, acesta a dobândit, în conformitate cu articolul 23 alin. (3) și 66

alin. (3) din Codul de procedură penală, dreptul de a fi reabilitat și repus în

drepturile personale pierdute, precum și să fie despăgubit pentru prejudiciul care

i-a fost cauzat.

Conform articolului 15 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, (1) timpul

aflării ilegale sub arest, timpul ispășirii pedepsei, precum și timpul pe parcursul

căruia persoana fizică nu a lucrat în legătură cu suspendarea ilegală din lucru

(funcție) se iau în considerare la calcularea vechimii generale în muncă și a

vechimii în specialitate.

(2) vechimea în muncă, calculată cu includerea perioadelor menționate la

alin. (1) al prezentului articol, se va lua în considerare la acordarea înlesnirilor

muncitorilor și funcționarilor, inclusiv la stabilirea pensiilor și indemnizațiilor.

Așadar, prin hotărârea din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei sect. Centru,

mun. Chișinău, menținută prin decizia din 04 mai 2011 a Curții de Apel Chișinău,

s-a reparat, în temeiul Legii nr. 1545-XVIII din 25 februarie 1998, din contul

bugetului de stat prejudiciul material cauzat lui Alexei Cebanenco în sumă de

127 573,78 de lei și prejudiciul moral în sumă de 250 000 de lei (f.d. 18-20 recto-

verso, 22-26).

Conform hotărârii nominalizate supra, prejudiciul material cauzat lui Alexei

Cebanenco, prin tragere ilegală la răspundere penală, este format din:

1) salariul mediu de care a fost privat în perioada septembrie 2004 – iunie

2006, în sumă totală de 36 782,54 de lei;

2) compensația pierderilor cauzate prin neachitarea la timp a acestui salariu

(art. 145 din Codul muncii), în sumă de 74 591,24 de lei;

3) penalitate în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere a achitării

salariului (art. 330 alin. (3) din Codul muncii), în sumă de 119 409,79 de lei;

4) cheltuielile pentru asistenta juridică în cadrul cauzei penale, în sumă de

16 200 de lei.

Prin acea hotărâre judecătorească s-a reținut că „… în cadrul urmăririi penale

reclamantul a fost … suspendat din funcția de șef adjunct al Direcției funciare a

Primăriei municipiului Chișinău, în perioada 27 septembrie 2005 – 07 iunie 2006,

fiindu-i reținut salariul de funcție. Așa cum rezultă din raportul de audit nr. l3/A

din 12 august 2011, întocmit de SRL „Confidențial Audit”, prejudiciul cauzat

8

reclamantului constă din neachitarea salariului în perioada 24 septembrie 2004 –

07 iunie 2006, în sumă de 36 782,54 de lei…”.

Colegiul decelează că CNAS a refuzat recurentului includerea în stagiul de

cotizare la calcularea pensiei perioada suspendării provizorii ilegale din de la 24

septembrie 2004 până la 07 iunie 2006, în legătură cu atragerea ilegală la

răspundere penală a acestuia, pe motiv că această perioadă nu a fost cotizată.

Conform articolului 19 alin. (1) din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 (în

redacția în vigoare perioadei pertinente speței) contribuția de asigurări sociale se

datorează de la data încadrării în una din situațiile prevăzute la art. 4 sau a

încheierii contractului de asigurare.

În sensul alineatelor (2) și (3) ale aceluiași articol, contribuția individuală de

asigurări sociale datorată de asigurații angajați în baza unui contract individual de

muncă reprezintă 1/ din cota de contribuție de asigurări sociale stabilită anual

3

pentru condiții normale de muncă. Contribuția de asigurări sociale datorată de

angajatori reprezintă diferența față de contribuția individuală de asigurări sociale,

prevăzută la alin. (2), până la nivelul cotelor de contribuție de asigurări sociale,

stabilite în funcție de condițiile de muncă.

Respectiv, se constată că, judecând cauza în apel, instanța nu a verificat

argumentele lui Alexei Cebanenco, precum că el ar fi vărsat în bugetul social cota

sa de asigurare obligatorie. Totodată, nu a verificat dacă declarația persoanei

asigurate forma REV-5 trebuia să o prezinte către CNAS angajatorul sau

autoritatea responsabilă de executarea hotărârii din 02 decembrie 2010 a

Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău, conform Legii nr. 1545-XVIII din 25

februarie 1998 de repararea a prejudiciului cauzat prin atragere ilegală la

răspundere penală, în condițiile în care acest prejudiciul se compensează din

bugetul de stat și nu din fondul angajatorului.

În atare circumstanțe, instanța de apel trebuia să țină cont de normele precitate

și, cercetând starea de fapt a speței, să verifice dacă la calcularea stagiului de

cotizare al lui Alexei Cebanenco a fost inclusă perioada suspendării ilegale

provizorii din funcție a acestuia (27 septembrie 2005 – 07 iunie 2006), dacă pentru

această perioadă au fost plătite contribuții de asigurări sociale în sistemul public

din Republica Moldova, iar în cazul în care acestea nu au fost plătite, cui aparține

această omisiune sau culpă.

Or, prin prisma articolului 15 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998, perioada suspendării ilegale provizorii a lui Alexei Cebanenco din funcție de

la 27 septembrie 2005 până la 07 iunie 2006 urmează a fi luată în considerare la

calcularea vechimii generale în muncă, a vechimii în specialitate, la acordarea

înlesnirilor, la stabilirea pensiei și indemnizațiilor.

Succesiv, Colegiul opinează că la exercitarea controlului judecătoresc al

refuzului CNAS nr. c-171/18 din 01 februarie 2018, instanța de apel nu a ținut cont

de prevederile articolului 29 din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 (în redacția în

vigoare perioadei pertinente speței), care prevedea că nedepunerea contribuției de

asigurări sociale de către angajator nu afectează plata drepturilor cuvenite

asiguraților.

Astfel, neelucidarea acestei stări de fapt de către instanța de apel face

imposibil de a constata dacă poate fi imputată lui Alexei Cebanenco faptul că a fost

sau nu virată la bugetul asigurărilor sociale de stat integral contribuția individuală

de asigurări sociale pentru perioada suspendării provizorii ilegale din funcție.

9

Conjunctura relevată supra profilează concluzia că, la exercitarea controlului

legalității acțiunilor autorității publice, instanța de apel nu a stabilit starea de fapt și

nu a verificat toate argumentele invocate de reclamant privind ilegalitatea

activității administrative.

Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța

de apel, or, acestea au judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a

articolului 6 §1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil, care prin

prisma articolului 238 din Codul administrativ, au o speranță că instanța de apel se

va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.

La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani c.

Spaniei, unde Înalta Curte a notat că în cazul în care instanța de judecată se abține

de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost

neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din

CEDO.

Prin urmare, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță

lipsește.

În circumstanțele constatate și expuse supra instanța de recurs este în

dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și de a

verifica temeinicia și legalitatea acesteia.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate

de corectare a acestora este casarea deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, instanța de recurs conchide că este

temeinic recursul depus de Alexei Cebanenco împotriva deciziei din 23 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe

neelucidarea tuturor circumstanțelor speței și este adoptată cu interpretarea eronată

a normelor de drept material ce guvernează raporturile juridico-publice de la caz.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

necesității admiterii recursului depus de Alexei Cebanenco și casării integrale a

deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la

instanța de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de

judecată.

Conform articolelor, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Alexei Cebanenco.

Se casează integral decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

se restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Cebanenco împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, persoane terțe Direcția Generală Urbanism, Relații

10

Funciare a Primăriei municipiului Chișinău și Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

11