2r-292/20 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2r-292/20 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești, judecător V. Stihi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai DECIZIE 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Vadim Molnic, reprezentat de avocatul Svetlana Coșneanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Cojocaru către Vadim Molnic cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost dispusă restituirea cererii de apel a lui Vadim Molnic, reprezentat de avocatul Svetlana Coșneanu, depusă împotriva hotărârii din 23 august 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, c o n s t a t ă: La 23 iulie 2018, Cristina Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Molnic, prin care a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă fixă, de 2000 de lei lunar.

Prin hotărârea din 23 august 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, acțiunea a fost admisă integral. La 21 septembrie 2018, avocatul Coșneanu Svetlana în interesele lui Molnic Vadim, împuternicită în baza mandatului seria MA nr. 1121721 din 20 septembrie 2018, anexat la materialele cauzei, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii contestate. Prin încheierea din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel, fiind acordat părții apelante termen de 10 zile calendaristice, calculat din momentul comunicării încheierii, pentru a înlătura neajunsurile expuse în numita încheiere. Concomitent s-a explicat părții apelante, că în caz dacă nu va lichida neajunsurile indicate de instanță, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.

Dat fiind faptul că, în interiorul termenului acordat de către instanța de apel, partea apelantă nu a îndeplinit indicațiile instanței de apel și nu a înlăturat neajunsurile indicate, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 ianuarie 2019, cererea de apel depusă de avocatul Coșneanu Svetlana, în numele și interesele lui Molnic Vadim, a fost restituită în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul lui Molnic Vadim, s-a casat încheierea din 10 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza fiind remisă în instanța de apel la rejudecare, la etapa soluționării chestiunii de punere pe rol a cererii de apel.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost dispusă restituirea cererii de apel depusă de Vadim Molnic, reprezentat de avocatul Svetlana Coșneanu, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea instanței de apel din 27 noiembrie 2018, de a nu da curs cererii de apel. La 09.07.2019, Molnic Vadim, reprezentat de avocatul Coșneanu Svetlana, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel în mod abuziv a dispus restituirea repetată a cererii de apel, deoarece decizia din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost casată încheierea instanței de apel privind restituirea apelului lui Vadim Molnic a fost recepționată, la 12.06.2019, termenul- limită de depunere a apelului motivat fiind la 22.06.2019, adică având la dispoziție încă 2 zile, luând în considerație faptul că încheierea de restituire repetată a fost emisă la 20.06.2019. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 20.06.2019 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii de apel.

Verificând prin prisma art. 425 Cod de procedură civilă, instanța de recurs constată că recursul declarat împotriva încheierii instanței de apel din 20 iunie 2019, este depus în termen. Încheierea enunțată a fost expediată recurentei pentru cunoștință, prin poșta electronică la 21.06.2019 (f. d. 78), iar recursul a fost depus la 09.07.2019, adică în interiorul termenului de declarare a recursului, or, date despre recepționarea de către recurent a încheierii contestate la materialele dosarului lipsesc. Examinând materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ consideră recursul neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină încheierea. În speță se constată că, prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de avocatul Coșneanu Svetlana, în numele și interesele lui Molnic Vadim, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă.

În justificarea soluției, instanța de apel a indicat că, de la data emiterii deciziei de către Curtea Supreme de Justiție - 29 mai 2019 și până la momentul adoptării prezentei încheieri – 20 iunie 2019, partea apelantă nu a înlăturat neajunsurile expuse în încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, astfel, nu a prezentat cererea de apel întocmită în conformitate cu exigențele legale și dovada de plată a taxei de stat aferentă cererii de apel, situație care impune indubitabil restituirea cererii de apel.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin care s-a dispus restituirea cererii de apel, în temeiul prevăzut de art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în concordanță cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, aplicarea corectă a normelor legale privind termenele procedurale presupune calculul corect al acestora. Stabilirea corectă a termenului procedural implică efectuarea unui calcul obiectiv al datei calendaristice concrete, al momentului de timp sau al începutului (expirării) evenimentului, fapt care permite efectuarea sau determină abținerea de la realizarea anumitor acțiuni procesuale.

Calculul greșit al termenului procedural conduce la încălcarea (nerespectarea) sau omiterea acestuia, fapt care determină consecințe juridice inoportune. Prin urmare, Colegiul constată că dat fiind faptul că, la 29 mai 2019, instanța de recurs a casat încheierea instanței de apel din 10 ianuarie 2019, de restituire a cererii de apel, partea apelantă urma în termen de 10 zile de la pronunțarea deciziei instanței de recurs să execute indicațiile instanței de apel expuse în încheierea din 27 noiembrie 2018, prin care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat un termen de 10 zile pentru a prezenta apelul motivat și dovada de achitare a taxei de stat. Or, în conformitate cu prevederile art. 428 alin. (1) Cod de procedură civilă, decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii.

Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Totodată, instanța de recurs constată că, apelantul-recurent nu a prezentat apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat nici până la pronunțarea încheierii instanței de apel din 20.06.2019, nici după pronunțarea acesteia. Chiar și în ipostaza în care reprezentantul recurentului afirmă că, recepționând decizia din 29.05.2019 a Curții Supreme de Justiție, la 12.06.2019, iar termenul limită de înlăturare a neajunsurilor la depunerea cererii de apel se prezuma a fi până la 22.06.2019, nici în așa fel nu au fost înlăturate neajunsurile la depunerea cererii de apel și respectiv nu a fost prezentat apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat, la materialele dosarului regăsindu-se doar o cerere de apel care a fost depusă, conform ștampilei umede a Curții de Apel Chișinău, abia la 08.07.2019 (f. d. 81-86).

Pornind de la caracterul obligatoriu al actelor judecătorești de dispoziție, justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile reflectate în actul de dispoziție judecătoresc emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost fixat un termen-limită (termen de perimare) pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii de achitare a taxei de stat pentru cererea de apel, astfel încât acesta urmează să se conformeze cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să prezinte actele enunțate, iar la utilizarea mijloacelor de comunicare (poșta electronica, oficiul poștal), să se asigure că ele vor ajunge la destinatar (la instanța de judecată). O altă abordare decât aceasta va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Totodată, Colegiul reține că în conformitate cu art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel cu privire la restituirea cererii de apel din considerentul că apelantul-recurent nu a înlăturat în termen indicațiile instanței de apel, expuse prin încheierea de a nu da curs cererii de apel din 27 noiembrie 2018. Față de cele ce preced și având în vedere că criticile formulate în recurs nu și-au găsit confirmare în instanța de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel. Colegiul notează că, soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

De altfel, instanța europeană a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanță nu este absolut. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către Vadim Molnic, reprezentat de avocatul Svetlana Coșneanu. Se menține încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Cojocaru către Vadim Molnic cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecător Svetlana Filincova Judecători Galina Stratulat Iurie Bejenaru