2ra-1128/21 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a copilului minor

Dosar nr. 2ra-1128/21

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Central, judecător – A. Balan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cotruță, V. Mihaila, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mocreac Victor, prin

intermediul avocatului Berescu Andrei,

în cauza civilă la cererea înaintată de Mocreac Oxana împotriva lui Mocreac

Victor cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Mocreac Victor, prin intermediul avocatului

Berescu Andrei, fiind menținută hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 02 iulie 2020, Mocreac Oxana a depus cerere de chemare în judecată

(concretizată pe parcurs) împotriva lui Mocreac Victor, solicitând încasarea din

contul lui Mocreac Victor în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii

minori XXXXXXX, XXXXXXX și XXXXXXX, în sumă bănească fixă a câte 2000

lei pentru fiecare copil minor, lunar, până la atingerea majoratului începând cu data

depunerii cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că, la 08 iunie 2002, între ea și Mocreac

Victor a fost înregistrată căsătoria sub nr.79 de către Serviciul Stării Civile Orhei și

din viața conjugală au trei copii minori, și anume: XXXXXXX, născută la

XXXXXXX, XXXXXXX, născut la XXXXXXX, și XXXXXXX, născut la

XXXXXXX.

Reclamanta a indicat că la moment locuiesc separat de pârât, din motivul

relațiilor tensionate în familie, iar din informația de care dispune, soțul ei se află în

relații de concubinaj cu o altă persoană. Totodată a menționat că, Mocreac Victor

are un loc stabil de muncă, fiind angajat la Î.M. “Apă Canal Orhei”, iar pe rolul

Judecătoriei Orhei se află cauza civilă despre desfacerea căsătoriei.

1

Ulterior, reclamanta a depus o cerere suplimentară, de concretizare a pretențiilor,

în care a menționat că copiii minori XXXXXXX, XXXXXXX și XXXXXXX au

probleme grave de sănătate, având grade de dizabilitate sever și accentuat, iar

încasarea pensiei de întreținere sub formă de cotă procentuală, ar leza grav atât

interesele copiilor minori, cât și interesele ei, a reclamantei, sub aspectul că nu este

o situație ordinară, toți copiii necesită îngrijiri speciale, tratamente frecvente,

activități speciale, condiții speciale de trai, precum și o sumă lunară pentru

întreținere mai mare decât minimul ce poate fi încasat.

Consideră reclamanta că, persistă necesitatea ca prezenta speță, să fie apreciată

și examinată cu o derogare de la regula generală și administrarea probelor și

argumentelor ce redau prezentei spețe o nuanță specifică.

Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat admiterea integrală a cererii

suplimentare și încasarea din contul lui Mocreac Victor în beneficiul ei a pensiei de

întreținere pentru copiii minori XXXXXXX, XXXXXXX și XXXXXXX, în sumă

bănească fixă a câte 2000 lei pentru fiecare copil minor, lunar, până la atingerea

majoratului acestora, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

acțiunea civilă a fost admisă parțial. S-a încasat de la Mocreac Victor în beneficiul

lui Mocreac Oxana pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXXXX, născută

la XXXXXXX, XXXXXXX, născut la XXXXXXX, și XXXXXXX, născut la

XXXXXXX, în sumă bănească fixă, în mărime de 1 800 (una mie opt sute) lei, lunar,

pentru fiecare copil, începând cu data adresării cu cererea de chemare în judecată,

02 iulie 2020, până la atingerea majoratului de către copii. S-a încasat de la Mocreac

Victor taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 1 296 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 09 decembrie 2020, în termenul

legal, Mocreac Victor a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Mocreac Victor, prin intermediul avocatului Berescu Andrei, fiind

menținută hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că răspunderea pentru creșterea

copilului și asigurarea dezvoltării sale revine ambilor părinți, care indiferent de

situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice, de

interesul superior al copilului, având în vedere că oricărui copil îi este recunoscut

dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală,

morală și socială, iar părinților care au în grija sa un copil le revine în primul rând

responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare,

condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Prin urmare, Colegiul a reținut și argumentele pârâtului precum că este angajat

oficial în câmpul muncii și are un venit lunar de 5000 lei, din care considerente nu

este de acord cu încasarea sumei de 2000 lei lunar cu titlu de pensie alimentară pentru

întreținerea fiecărui copil minor. Însă, la caz, instanța de apel a considerat că

prioritate au copii minori, având în vedere faptul că sunt copii cu necesități speciale.

Instanța a reiterat faptul că copiii minori sunt încadrați în gard de dizabilitate, iar

faptul domicilierii cu Mocreac Oxana presupune un efort considerabil din partea

acesteia în vederea creșterii și dezvoltării copiilor minori, astfel încât sarcina cea mai

grea în educația și susținerea copiilor este pe seama reclamantei.

La 02 iunie 2021, Mocreac Victor, prin intermediul avocatului Berescu Andrei,

a declarat recurs împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

2

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care pensia de întreținere a copiilor minori să fie stabilită în cuantum

de ½ din salariu și/sau alte venituri ale recurentului până la 02 septembrie 2020 și în

cuantum de 1/3 din salariu și/sau alte venituri ale recurentului începând cu data de

03 septembrie 2020.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mocreac

Victor, prin intermediul avocatului Berescu Andrei, este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

22 aprilie 2021 și expediată participanților la proces la 28 aprilie 2021 și 04 mai

2021 (f.d. 72, 73), fiind recepționată de recurent la 28 mai 2021 (f.d. 89). Astfel,

având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 02 iunie 2021, în conformitate cu art.

434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

3

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Mocreac Victor, prin intermediul avocatului Berescu

Andrei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mocreac Victor, prin intermediul

avocatului Berescu Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4