2ra-314/20 — repararea prejudiciului material si încasarea dobânzii de întârziere

2ra-314/20 — repararea prejudiciului material si încasarea dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-314/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, I. Muruianu, Iu. Cotruță)

DECIZIE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Maria Marian, reprezentată de către

avocatul Vladimir Spoială,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria

Marian împotriva Olgăi Buga cu privire la repararea prejudiciului material și

încasarea dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Maria Marian, reprezentată de către avocatul

Vladimir Spoială și a fost menținută hotărârea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei

Criuleni, sediul central,

constată:

La 09 octombrie 2017 Maria Marian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Olgăi Buga cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin sentința Judecătoriei

Criuleni din 14 decembrie 2012 Olga Buga a fost recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i) și j) din Codul

penal și i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare pe un termen de 14 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

A menționat că, conform sentinței enunțate, au fost încasate de la Olga Buga

în beneficiul lui Octavian Marian suma de 9450 de lei, cu titlu de prejudiciu material

și suma de 40000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest acțiunea civilă în

partea încasării pagubei materiale a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

A susținut că, prin sentința enunțată a fost stabilit că, în luna iunie 2003, Olga

Buga, având scopul de a-1 omorî pe Vitalie Marian pentru a nu-i restitui datoria în

1

sumă de aproximativ 11000 de dolari SUA, adică din interes material, împreună și

după o înțelegere prealabilă cu concubinul său, Iurie Buruian, promițând-le suma de

1700 de dolari SUA, i-a determinat pe Iurie Afanasiev și Vadim Garama să

săvîrșească împreună cu ei infracțiunea în cauză. Astfel, la 19 iunie 2003,

aproximativ pe la ora 17:00, Olga Buga, cunoscând faptul că, Vitalie Marian vine în

Republica Moldova din Israel, conform planului criminal alcătuit de către Vadim

Garama, 1-a întâlnit 1a Aeroportul Chișinău pe Vitalie Marian și folosindu-se de

încrederea acordată, ducându-1 în eroare, 1-a atras în regiunea bazei turistice

„Doina”, unde de pe stradă Iurie Buruian, Iurie Afanasiev și Vadim Garama, fiind

îmbrăcați în uniformă de colaboratori de poliție și sub pretextul stabilirii identității,

i-au cerut să se urce în automobilul de model xxxx, care-i aparținea lui Iurie Buruian.

A afirmat că, pentru a-1 lipsi pe acesta de imposibilitatea de a se apăra, Vadim

Garama i-a pus cătușele pe mâini și cu automobilul l-au dus în pădurea din

aproprierea satului Colonița, municipiul Chișinău, unde ultimul i-a aplicat o lovitură

cu bastonul din masă plastică peste cap, cauzându-i lui Vitalie Marian vătămări

corporale ușoare, sub formă de hemoragie în țesuturile moi ale capului, în rezultatul

cărora ultimul și-a pierdut cunoștința, după care Iurie Buruian, ajutat de Iurie

Afanasiev și Vadim Garama, i-au legat mâinile și picioarele cu peliculă lipicioasă,

apoi l-au pus în portbagajul automobilului de model xxxx, ce-i aparținea lui Vadim

Garama și l-au dus pe malul râului Nistru din apropierea satului Bălăbănești, raionul

Criuleni, unde legându-i de corp o piatră, l-au aruncat în apă, iar în rezultat Vitalie

Marian a decedat, cauza decesului fiind asfixie mecanică prin înec.

A relevat că, în calitate de recompensă pentru cele săvârșite, tot în aceeași zi,

aflându-se acasă la Vadim Garama, Olga Buga i-a transmis lui Iurie Buruian suma

de 3000 de dolari SUA, din care ultimul i-a transmis 2000 de dolari SUA lui Vadim

Garama și 1000 de dolari SUA lui Iurie Afanasie.

A notat că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

aprilie 2013 au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de procuror, de

succesorul părții vătămate și civile, Marian Octavian, de inculpata Olga Buga și de

avocatul acesteia, Sergiu Coptu și a fost menținută sentința enunțată.

A specificat că, motivele invocate de succesoral părții vătămate și părții civile,

Octavian Marian ce vizează acțiunea civilă, sunt neîntemeiate, deoarece prima

instanță corect a soluționat acțiunea civilă înaintată in procesul penal, ținând cont de

prevederile art. 59-62, 219-221, 225 și 387 din Codul de procedură penală, iar la

evaluarea cuantumului prejudiciului material și moral s-a luat în considerare datele

prezentate de succesorul părții vătămate și părții civile.

A invocat că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 noiembrie 2013

au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, succesorul părții vătămate și părții civile, Octavian Marian,

inculpata Olga Buga și avocatul Sergiu Coptu în interesele inculpatei, a fost casată

decizia instanței de apel și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

A menționat că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

27 iunie 2014 au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Sergiu Coptu și al

inculpatei Olga Buga, au fost admise apelurile acuzatorului de stat și al succesorului

2

părții vătămate și civile, Octavian Marian, a fost casată sentința primei instanțe și a

fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin

care Olga Buga a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și p) din Codul penal și în baza acestei

legi i-a fost numită pedeapsa - 15 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei de tip închis. Au fost încasate de la Olga Buga în beneficiul

lui Octavian Marian suma de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de

9450 de lei în contul restituirii cheltuielilor legate de funeraliile victimei Vitalie

Marian. În rest acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

A susținut că, conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 24

iunie 2003, prin care au fost examinate obiectele ridicate în cadrul percheziției

efectuate în apartamentul lui Iurie Buruian, a fost cercetat un carnețel care aparține

Olgăi Buga, confecționat din hârtie cu coperta din carton de culoare galben- albastru,

roșu, în acest carnet fiind indicate pe șase foi pe o parte și pe alta cinci transferuri

bănești cu informație privind data transferurilor, sumele de bani transferate, calcule

diferite, ce s-a făcut cu banii. Totodată, în acest carnețel sunt prinse cu capsator 3

borderouri de plată de la „Banca Comercială Română”, sucursala Chișinău, pe

numele Olgăi Buga, conform cărora se constată că, s-au transferat bani.

A afirmat că, fiecare bon este un transfer a câte 1000 de dolari SUA. În

carnețel toate calculele sunt făcute în dolari SUA.

A relevat că, până la momentul înaintării prezentei cereri, pârâta nu și-a onorat

obligația de a restitui sumele datorate fiului ei.

A notat că, reieșind din natura infracțională a acțiunilor întreprinse de către

pârâtă în privința creditorului Vitalie Marian în luna iunie 2003, fiind evident faptul

că, aceasta, la 19 iunie 2003, a săvârșit o infracțiune îndreptată împotriva creditorului

cu scopul de a nu-i restitui datoria, perioada de întârziere pentru suma de 11000 de

dolari SUA se calculează de la 19 iunie 2003 până la ziua completării cererii – 06

octombrie 2017. Respectiv, dobânda de întârziere pentru suma de 11000 dolari SUA,

calculată conform art. 619 din Codul civil și ținând cont de rata de bază fixată de

Banca Națională a Moldovei, pentru perioada 19 iunie 2003 – 06 octombrie 2017

constituie suma de 30614 dolari SUA.

A solicitat încasarea de la pârâtă a sumei de 11000 de dolari SUA, cu titlu de

prejudiciu material, a dobânzii de întârziere în sumă de 30614 dolari SUA și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central

au fost introduși în proces Iurie Buruian, Iurie Afanasiev și Vadim Garama în calitate

de intervenienți accesorii.

Prin hotărârea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul central

acțiunea depusă de către Maria Marian a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Maria Marian, reprezentată de către avocatul Vladimir

Spoială și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 30 decembrie 2019 Maria Marian, reprezentată de către avocatul Vladimir

Spoială, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

3

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate, deoarece acestea au fost pronunțate cu

interpretarea eronată a legii și cu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului și aprecierea arbitrară a probelor, erori ce au dus la soluționarea greșită a

cauzei.

A menționat că, în cadrul procesului penal instanța de judecată a constatat în

mod incontestabil că, Olga Buga se face vinovată de omorul la comandă a lui Vitalie

Marian, omor comis din interes material și, anume, de a nu întoarce datoria în sumă

de 11000 de dolari SUA. Astfel, vorbind de intenția de a nu restitui o datorie, părții

vătămate Vitalie Marian, care a fost omorât, i s-a cauzat un prejudiciu material în

sumă de 11000 de dolari SUA, sumă pe care recurenta este în drept să o pretindă în

calitate de succesor al părții vătămate defuncte.

A susținut că, instanța de judecată, în cadrul examinării cauzei penale, a

stabilit în mod incontestabil că, anume Olga Buga a comis infracțiunea cu scopul de

a nu restitui datoria în cauză, iar instanța de judecată, în cadrul examinării cauzei

civile, urma să stabilească doar cuantumul acestei datorii.

A afirmat că, este evident că, datoria în sumă de 11000 de dolari SUA

constituie un prejudiciu material atîta timp cît infracțiunea de omor a fost comisă

anume din motivul de a nu restitui datoria.

A relevat că, deși aceste argumente au fost invocate și în instanța de apel, ele

au fost lăsate fără examinare și apreciere, fapt inadmisibil.

A invocat că, probele anexate la materialele cauzei stabilesc în mod

incontestabil mărimea prejudiciului material și, anume, sentințele, prin care a fost

stabilită vinovăția Olgăi Buga, care a comis infracțiunea din interes material,

procesul-verbal de percheziție din 24 iunie 2003, prin care a fost efectuată

percheziția apartamentului nr. 94 din str. A. Doga,28/2, mun. Chișinău, ce aparține

lui Iurie Buruian, procesul-verbal de examinare a obiectului din 24 iunie 2003, prin

care au fost examinate obiectele ridicate în cadrul percheziției efectuate în

apartamentul enunțat, răspunsul parvenit de la SA „Banca Comercială Română”,

sucursala Chișinău, în care au fost indicate conturile bancare deschise pe numele

Olgăi Buga, prin care ultima a încasat mijloace financiare în sumă de 7900 de dolari

SUA, transferate de către Vitalie Marian din Israel și tichetul de la schimbul valutar

din 19 iunie 2003 din or. Tel Aviv, care a fost găsit în buzunarul lui Vitalie Marian

și prin care se confirmă că, acesta avea asupra sa suma de 6255 de dolari SUA, cînd

a venit în Republica Moldova, iar la depistarea cadavrului nu au fost găsite careva

sume bănești.

A declarat că, la caz, toate elementele răspunderii delictuale sunt întrunite,

fiind pasibilă de admis acțiunea integral.

A relatat că, odată ce instanța penală a admis în principiu acțiunea civilă în

cadrul procesului penal, instanțele judecătorești urmau să stabilească doar

cuantumul pretențiilor materiale și nicidecum nu puteau să respingă acțiunea civilă

ca neîntemeiată.

4

Prin referința depusă la data de 19 februarie 2020 Olga Buga, reprezentată de

către avocatul Sergiu Coptu, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 04 martie 2020 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin sentința din 14 decembrie

2012 a Judecătoriei Criuleni, Olga Buga a fost recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i) și j) din Codul

penal și i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare pe un termen de 14 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis. Au fost încasate de la Olga Buga

în beneficiul lui Octavian Marian suma de 9450 de lei, cu titlu de prejudiciu material

și suma de 40000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest acțiunea civilă în

partea încasării pagubei materiale a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Din sentința enunțată rezultă că, în luna iunie 2003, Olga Buga, având scopul

de a-1 omorî pe Vitalie Marian pentru a nu-i restitui datoria în sumă de aproximativ

11000 de dolari SUA, adică din interes material, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu concubinul său, Iurie Buruian, promițând-le suma de 1700 de dolari

SUA, i-a determinat pe Iurie Afanasiev și Vadim Garama să săvârșească împreună

cu ei infracțiunea în cauză.

Prin decizia din 27 iunie 2014 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Sergiu Coptu și al inculpatei Olga

Buga, au fost admise apelurile acuzatorului de stat, procurorului în Procuratura

Criuleni, Ivan Rapeșco și al succesorului părții vătămate și civile, Octavian Marian,

a fost casată sentința primei instanțe și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Olga Buga a fost recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a),

b), i), j) și p) din Codul penal și în baza acestei legi i-a fost numită pedeapsa - 15 ani

5

închisoare cu executarea acesteia în penitenciar pentru femei de tip închis. Au fost

încasate de la Olga Buga în beneficiul lui Octavian Marian suma de 100000 de lei,

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 9450 de lei în contul restituirii cheltuielilor

legate de funeraliile victimei Vitalie Marian. În rest acțiunea civilă a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța

civilă.

Ulterior, prin decizia din 17 decembrie 2014 a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție a fost decisă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță,

succesorul părții vătămate și civile Marian Octavian, avocatul Sergiu Coptu în

numele inculpatei Olga Buga și de către ultima, ca fiind vădit neîntemeiate.

De asemenea, s-a constatat că, conform certificatului de moștenitor legal

nr.701 din 28 aprilie 2010, Maria Marian este moștenitorul averii lui Vitalie Marian.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Maria Marian a solicitat

încasarea de la Olga Buga a sumei de 11000 de dolari SUA, cu titlu de prejudiciu

material, a dobânzii de întârziere în sumă de 30614 dolari SUA și a cheltuielilor de

judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Maria Marian, reprezentată de către avocatul Vladimir Spoială, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o

întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către

instanța de apel este pripită.

Astfel, în conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) CPC, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea

lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanță judecătorească

o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a

6

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate

aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și

legislația în vigoare.

La caz, se reține că, instanța de apel, considerând întemeiată soluția primei

instanțe cu privire la respingerea acțiunii, a relevat că, cerința recurentei cu privire

la încasarea sumei de 11000 de dolari SUA, cu titlu de datorie a Olgăi Buga față de

fiul său decedat, Vitalie Marian, nu a fost confirmată prin probe concludente și

admisibile. Astfel, pretinsa datorie, la care a fost calculată și dobânda de întârziere,

nu poate fi calificată drept un prejudiciu cauzat prin infracțiune (decesul fiului). Prin

urmare, această datorie urmează a fi probată cu înscrisuri, care în cazul dat nu au

fost anexate la dosar.

În conformitate cu art. 123 alin. (1) CPC, faptele pe care instanța le-a declarat

unanim cunoscute (faptele de notorietate publică) nu se cer a fi dovedite.

Din materialele dosarului și, anume, din sentința irevocabilă din 14 decembrie

2012 a Judecătoriei Criuleni rezultă că, în cadrul procesului penal instanța de

judecată a constatat în mod incontestabil că, Olga Buga se face vinovată de omorul

la comandă a lui Vitalie Marian, omor comis din interes material și, anume, de a nu

restitui datoria în sumă de 11000 de dolari SUA.

Drept urmare, instanța de recurs consideră ca prematură reținerea instanței de

apel precum că, pretinsa datorie nu poate fi calificată drept un prejudiciu cauzat prin

infracțiune (decesul fiului) în situația în care această sentință se bucură de prezumția

absolută de adevăr (res judicata pro veritate habetur). Or, motivul comiterii

infracțiunii de omor la comandă a fost anume intenția de a nu restitui datoria în sumă

de 11000 de dolari SUA, nerestituirea căreia a și cauzat prejudiciul material solicitat

de către recurentă.

La fel, instanța de apel, menționând netemeinicia acțiunii, nu a ținut cont de

faptul că, din materialele dosarului rezultă că, la 24 iunie 2003, organul de urmărire

penală reprezentat de ofițerul urmăririi penale al Secției urmărire penală a

Comisariatului raional de poliție Criuleni a întocmit procesul-verbal de percheziție,

conform căruia a fost efectuată percheziția apartamentului nr. 94 din

str.A.Doga,28/2, mun. Chișinău, în cadrul căreia a fost ridicat un carnețel de culoare

galben-albastru cu trei bonuri de plată.

Iar conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 24 iunie 2003,

întocmit de către organul de urmărire penală reprezentat de ofițerul urmăririi penale

al Secției urmărire penală a Comisariatului raional de poliție Criuleni, au fost

examinate obiectele ridicate în cadrul percheziției efectuate în apartamentul enunțat

și a fost cercetat un carnețel, care aparține Olgăi Buga, confecționat din hîrtie cu

coperta din carton de culoare galben-albastru, roșu, în care au fost indicate pe șase

foi pe o parte și pe alta cinci transferuri bănești, data transferurilor, sumele de bani

transferate, calcule diferite, ce s-au făcut cu banii. În acest carnețel au fost prinse cu

capsator 3 borderouri de plată de la SA „Banca Comercială Română”, sucursala

Chișinău pe numele Olgăi Buga, conform cărora s-a constatat că, au fost transferate

sume de bani. Fiecare bon este un transfer a cîte 1000 de dolari SUA. În carnețel

toate calculele au fost făcute în dolari SUA.

7

Mai mult, instanța de apel nu a supus verificării și aprecierii nici răspunsul SA

„Banca Comercială Română”, sucursala Chișinău, din care rezultă că, în urma

verificărilor efectuate în evidențele băncii s-a constatat că, Olga Buga are deschis

contul nr. 222500100201733 din 24 ianuarie 2002 și prin acest cont a încasat suma

de 1900 de dolari SUA, iar în perioada 13 septembrie 2002 - 12 noiembrie 2002,

prin contul intermediar nr. 279400100000011, a încasat suma de 6000 de dolari

SUA, aceste sume de bani fiind transferate din Israel prin intermediul SRL

„Smith&Smith” (f. d. 15, vol. I).

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a

dat nicio apreciere clară probelor din dosar, dar la general a indicat că, nu au fost

prezentate probe concludente întru confirmarea circumstanțelor de fapt.

În contextul dat, instanța de recurs relevă că, cele descrise incontestabil indică

la o examinare superficială a cauzei, fără a intra în esența litigiului apărut în speță.

Ca urmare, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

În speță, prezintă relevanță și faptul că, folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației

de fapt, care, este diferită de la caz la caz.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Maria Marian, reprezentată de către

avocatul Vladimir Spoială.

Se casează integral decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Marian

8

împotriva Olgăi Buga cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

dobânzii de întârziere, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

9