1ra-1440/2014 — Art. 42, 145 al. 2 CP

1ra-1440/2014 — Art. 42, 145 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1440/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Ion Guzun,

judecători –Petru Moraru și Nadejda Toma,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel

Chișinău, Vitalie Gavriliță, de succesorul părții vătămate și civile Marian Octavian,

de avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatei Buga Olga și de ultima, împotriva

sentinței Judecătoriei Criuleni din 14 decembrie 2012, deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2014, în cauza penală în privința lui

Buga Olga Vasile, născută la 01 ianuarie 1982, originară din r-nul

Strășeni, sat. Lozova.

Termenul examinării cauzei:

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

condamnată în baza art. art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. lit. a), b), i) și j) Cod penal la

14 (paisprezece) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei de

tip închis.

S-a dispus încasarea de la Buga Olga în beneficiul lui Marian Octavian

prejudiciul material în mărime de 9450 (nouă mii patru sute cincizeci) lei prejudiciul

moral în mărime de 40000 (patruzeci mii) lei, în rest acțiunea civilă în partea încasării

pagubei materiale a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Vasile, în luna iunie 2003, având scopul de a-1 omorî pe Vitalie Marian, pentru a nu-i

restitui datoria în sumă de aproximativ 11000 dolari SUA, adică din interes material,

împreună și după o înțelegere prealabilă cu concubinul său Iurie Buruian,

promițându-le suma de 1700 dolari SUA, i-a determinat pe Iurie Afanasiev și Vadim

Garama să săvârșească împreună cu ei infracțiunea în cauză.

Astfel, la data de 19 iunie 2003, aproximativ la ora 17.00, Buga Olga, cunoscând

faptul, că Vitalie Marian vine în Republica Moldova din Israel, conform planului

criminal alcătuit de către Vadim Garama, l-a întâlnit la Aeroportul Chișinău pe

Vitalie Marian și folosindu-se de încrederea acordată, ducându-l în eroare, l-a atras în

regiunea bazei turistice „Doina", unde de pe stradă Iurie Buruian, Iurie Afanasiev și

1

Vadim Garama, fiind îmbrăcați în uniformă de colaboratori de poliție, sub pretextul

stabilirii identității, i-au cerut să se urce în automobilul de model ,Mazda-626" cu

numărul de înmatriculare C IA 663, care-i aparținea lui Iurie Buruian.

În continuare, pentru a-l lipsi pe acesta de imposibilitatea de a se apăra, Vadim

Garama i-a pus cătușele pe mâini și cu automobilul l-au dus în pădurea din apropierea

satului Colonița, municipiul Chișinău, unde ultimul i-a aplicat o lovitură cu bastonul

din masă plastică peste cap, cauzându-i lui Vitalie Marian vătămări corporale ușoare,

sub formă de hemoragie în țesuturile moi ale capului, în rezultatul căreia ultimul și-a

pierdut cunoștința, după care Iurie Buruian, ajutat de Iurie Afanasiev și Vadim

Garama, i-au legat mâinile și picioarele cu peliculă lipicioasă, apoi l-au pus în

portbagajul automobilului de model „VAZ-2121" cu numărul de înmatriculare CN

AA 050, ce-i aparținea lui Vadim Garama și l-au dus pe malul râului Nistru din

apropierea satului Bălăbănești, raionul Criuleni, unde legându-i de corp o piatră, l-au

aruncat în apă, în rezultatul la ce Vitalie Marian a decedat, cauza decesului fiind

asfixie mecanică prin înec.

Ca recompensă pentru cele săvârșite, tot în aceeași zi, aflându-se acasă la Vadim

Garama, Olga Buga i-a transmis lui Iurie Buruian bani în sumă de 3000 dolari SUA,

din care ultimul i-a transmis 2000 dolari SUA lui Vadim Garama și 1000 dolari SUA

lui Iurie Afanasie." (vol. IV, f.d. 39).

- procurorul, care a solicitat admiterea apelului, casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Buga Olga să fie declarată culpabilă

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), p)

Cod penal și condamnată la 20 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip închis pentru femei.

În motivarea apelului a indicat că la analiza circumstanțelor cauzei și probelor

prezentate de acuzarea de stat, instanța de judecată greșit a apreciat totalitatea

semnelor obiective și subiective ale faptelor social periculoase comise de către Buga

Olga Vasile.

- avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatei a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care Buga Olga să fie achitată în

baza art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal, din motiv că nu a comis

fapta incriminată și în acțiunile ei lipsesc elementele componenței de infracțiune.

În susținerea cerințelor, apelantul a invocat că condamnarea este neîntemeiată și

ilegală, deoarece nu se bazează pe probe directe și concludente, ce ar dovedi

vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii imputate. La fel, în cursul procesului

penal există încălcări ale drepturilor procesuale ale inculpatei, care afectează

legalitatea condamnării.

- inculpata Buga Olga, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motivul lipsei în acțiunile ei a elementelor

componenței de infracțiune incriminată, invocând că condamnarea este neîntemeiată

și ilegală, deoarece nu se bazează pe probe directe și concludente, ce ar dovedi

vinovăția sa de comiterea infracțiunii imputate, că în procesul penal i-au fost

încălcate drepturile procedurale.

2

- succesorul părții vătămate și civile Marian Octavian, care a solicitat casarea

parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Buga Olga să fie condamnată și în baza calificativului lit. p)

- „omorul la comandă", - art. 145 alin. (2), 42 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i o

pedeapsă mai aspră și încasarea prejudiciului material în sumă de 20.000 de dolari

SUA și prejudiciul moral - 200.000 lei.

În susținerea cerințelor a invocat că, pedeapsa aplicată inculpatei este prea

blândă, precum și la evaluarea prejudiciului material și moral, instanța nu a luat în

considerațiile suferințele fizice și psihice ale familiei victimei.

2013, au fost respinse, ca fiind nefondate, apelurile declarate de procuror, de

succesorul părții vătămate și civile, Marian Octavian, de inculpata Buga Olga și de

avocatul acesteia, Coptu Sergiu, cu menținerea sentinței.

La adoptarea soluției sale, instanța de apel a constatat că, probele pe cauza dată

au fost analizate și verificate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct

de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, care confirmă vinovăția inculpatei Buga Olga în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod

penal și vinovăția acesteia se dovedește pe deplin prin următoarele probe:

- declarațiile martorilor Valuța Vladimir, Buga Liuba, Manoli (Buga) Ala, Vera

Valuța, Buriană Iurie, Garama Vadim, Afanasiev Iurie, Canțîr Sergiu și Dimitriu

Vlad;

- declarațiile succesorului părții vătămate, Marian Octavian;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22 iunie 2003, prin care a fost

supus cercetării cadavrul unei persoane neidentificate de gen masculin cu vîrsta de

25-30 ani, care a fost găsit pe malul rîului Nistru, la 600 m. de la s. Corjova, r-nul

Criuleni (vol. I, f.d. 5);

- procesul-verbal de recunoaștere a obiectului (cadavrului) din 23 iunie 2003

(vol. I, f.d. 6);

- procesul-verbal de percheziție din 24 iunie 2003 (vol. I, f.d. 25), prin care s-a

efectuat percheziția apartamentului lui Iurie Buruian, situat în mun. Chișinău, str. A.

Doga 28/2, ap. 94;

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 24 iunie 2003 (vol. I, f.d. 26),

prin care au fost examinate obiectele ridicate în cadrul percheziției efectuate în

apartamentul lui Iurie Buruian;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 24 iunie 2003 (vol. I, f.d. 28),

prin care a fost supus cercetării garajul nr. 181, situat în mun. Chișinău, str. Florăriei,

ce aparține lui Iu. Buruian;

- procesul-verbal de cercetare din 24 iunie 2003, a automobilului de model

„Mazda-626", cu n/î CIA 663, care aparține lui Iu. Buruian (vol. I, f.d. 30);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 17 octombrie 2003 (vol. I, f.d.

42-44);

- procesul-verbal de reproducere, verificări și precizări a declarațiilor la fața

locului din 28 iunie 2003, în procesul căruia Iurie Buruian a arătat benevol cum a

comis infracțiunea (vol. I, f.d. 51-55);

3

- procesul-verbal de confruntare din 30 iulie 2003, dintre Iurie Afansiev și Iurie

Buruian, în procesul căruia aceștia au descris circumstanțele comiterii infracțiunii

(vol. I, f.d. 84-91);

- raportul de expertiză nr. 2217 din 08 septembrie 2003 (vol. I, f.d. 93-94);

- raportul de expertiză nr. 2718 din 30 octombrie 2003 (vol. I, f.d. 96-99);

- ordonanța de anexare a corpurilor delicte 11 octombrie 2003 (vol. I, f.d.

10).

Astfel, instanța de apel a menționat că, motivele invocate de procuror, de

avocatul Coptu S. și de inculpata Buga O. sunt neîntemeiate, deoarece urmărirea

penală și judecarea cauzei în fond s-au desfășurat cu respectarea normelor procesual

penale, respectiv, nu s-a constatat încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale

efectuate. Din conținutul apelurilor nu se desprinde vre-un motiv de natură juridică

capabil să influențeze soluția procesului penal, deoarece nu se referă la cazul în care

ar rezulta încălcarea esențială a legii, soldată cu casarea sentinței atacate. Ori,

inculpata și avocatul acesteia, nu au arătat precis, clar și convingător motivele care să

poată proba că, dacă s-ar fi admis, ar fi schimbat soluția dată de prima instanță.

Astfel, presupusele încălcări de lege a intereselor și drepturilor procesuale ale

inculpatei, care ar fi afectat dreptul la un proces echitabil n-au fost constate, fiindu-i

respectate prevederile legale referitoare la competența după materie și după calitatea

persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de

judecată, la participarea părților în ședința de judecată, inclusiv la asigurarea

participării apărătorului ce reprezintă interesele inculpatei etc.

La fel, instanța de apel, a conchis că în cauză nu există temei pentru a da o nouă

apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea

probelor puse la baza sentinței de condamnare, aceasta cuprinde elementele

definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1), (2) Cod de procedură penală.

Susținerile că inculpata nu a săvârșit infracțiunea imputată nu echivalează cu

achitarea acesteia, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate

și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința

instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către

inculpată.

Referitor la motivele ce vizează pedeapsa, instanța de apel a menționat că prima

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i

inculpatei o pedeapsă echitabilă.

Instanța de apel a remarcat că motivele invocate de succesorul părții vătămate și

părții civile, Marian O., ce vizează acțiunea civilă, sânt neîntemeiate, deoarece

instanța de fond corect a soluționat acțiunea civilă înaintată în procesul penal, ținând

cont de prevederile art. 59-62, 219-221, 225 și 387 Cod de procedură penală.

La evaluarea cuantumului prejudiciului material și moral s-a luat în considerație

datele prezentate de succesorul părții vătămate și părții civile.

ordinare:

- procurorul, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 10),

12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, din motiv că instanțele de fond

și de apel nu au apreciat la nivelul cuvenit probele prezentare de acuzare, care, în

4

opinia recurentului, demonstrează cu certitudine culpabilitatea inculpatei Buga Olga

în baza art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), p) Cod penal, nu s-a ținut cont de

depozițiile martorilor și documentelor din dosar, care în cumul demască inculpata în

comiterea infracțiunii imputate, la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de prevederile

art. 61, 75 Cod penal și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, astfel fiind pronunțată o hotărâre ilegală și neîntemeiată în cauză.

La fel, procurorul recurent a invocat că instanța de apel nu sa expus asupra

excluderii calificativului infracțiunii imputate - agravanta lit. p) a art. 145 alin. (2)

Cod penal - „omorul la comandă", ori, în acest sens, acuzarea în susținerea învinuirii

înaintate în calitate de probă s-a referit la sentința Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 29 iunie 2004, prin care au fost condamnați ceilalți coinculpați (vol. 1,

f.d. 169-176). Astfel, conform sentinței menționate sa constatat că, „ inculpatul

Buruian Iurie, concubinul inculpatei Buga Olga, la comanda ultimei, împreună cu

Garama Vadim și Afanasiev Iurie au comis omorul lui Vitalie Marian...".

Cu referire la blândețea pedepsei, recurentul indică că la stabilirea acesteia nu s-

a luat în considerație personalitatea vinovatei, existența circumstanțelor atenuante și

agravante, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia

până la săvârșirea infracțiunii, în timpul și după săvârșirea acesteia.

În acest aspect, a mai invocat că inculpata după săvârșirea infracțiunii a plecat

peste hotare fiind anunțată în căutare și ulterior extrădată din România. La fel, în

conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5), 72 alin. (6) Cod penal inculpatei i s-a

stabilit incorect tipul penitenciarului - închis, întru executarea pedepsei, pe cînd

ultima urma să-și execute pedeapsa în penitenciar - pentru femei, eroare, menținută

de către instanța de apel.

În final, invocă că în motivarea deciziei, instanța de apel și-a întemeiat soluția

prin aprecieri informe, cu caracter generic, prin formule succinte și abstracte, evitînd

să se pronunțe concret la motivele invocate în apelul părții acuzării.

- succesorul părții vătămate și civile, Marian Octavian, în temeiul art. 427 alin.

(1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a acestora, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Buga Olga să fie condamnată în baza art. 42

alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), p) Cod penal la o pedeapsă mai aspră, cu

încasarea prejudiciului material în sumă de 20.000 de dolari SUA și prejudiciul moral

în sumă de 200.000 lei.

În susținerea cerințelor a invocat că, pedeapsa stabilită inculpatei este

neechitabilă și prea blândă în raport cu fapta săvîrșită de aceasta, că instanțele ierarhic

inferioare la evaluarea cuantumului prejudiciului material și moral, nu au luat în

considerațiile suferințele fizice și psihice ale familiei decedatului.

La fel, vinovăția lui Buga Olga pentru comiterea omorului la comandă s-a

dovedit prin declarațiile martorilor Buruian Iurie, Afanasiev Iurie și Garama Vadim,

în privința cărora există o hotărâre de condamnare irevocabilă, care au confirmat

faptul, că Buga Olga a comandat și instigat omorul lui Marian Vitalie, astfel

instanțele de judecată au dat o încadrare juridică greșită faptei săvârșite de inculpată.

Instanța de apel la baza deciziei sale s-a axat în mod decisiv pe aceleași

circumstanțe, care au fost puse la baza sentinței de condamnare, or, instanța de apel

nu a ținut cont de probatoriul administrat în prezenta cauză.

5

- inculpata Buga Olga și avocatul acesteia, Coptu Sergiu, în temeiul art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea acestora, cu

pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpata Buga Olga să fie achitată de comiterea

infracțiunii imputate. În argumentarea recursului au menționat că, la baza soluțiilor

adoptate, instanțele ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor administrate

la dosar.

La fel, instanța de apel, n-a respectat prevederile art. 414, 415, 417 Cod de

procedură penală, din care rezultă că judecând apelul, instanța de apel era obligată să

verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, să cerceteze suplimentar probele și în

decizie să expună temeiurile de fapt și de drept, care au dus la admiterea sau

respingerea apelului precum și motivele adoptării soluției date.

În motivarea cerințelor sale, recurenții au invocat următoarele motive:

- în dosar nu există probe pertinente, concludente, care cu certitudine ar

demonstra faptul că inculpata i-a instigat și determinat pe Buruian Iu., Afanasiev Iu.

și Garama V. la răpirea și uciderea cet. V. Marian, or declarațiile acestor trei martori

care au avut calitatea procesuală de inculpați sunt contradictorii, iar în ședințele de

judecată ei au negat coparticiparea ei la omorul cet. V. Marian;

- instanțele de fond și de apel incorect au apreciat declarațiile inculpatei Buga

Olga referitor la nevinovăția sa, deoarece acestea, coroborează cu alte probe și anume

declarațiile martorilor Buga Liuba și Manole Ala;

- instanța de apel nu a apreciat critic declarațiile succesorului victimei O.

Marian, referitor la transferarea mijloacelor bănești de către fratele său, V. Marian,

inculpatei Buga Olga și nu s-a expus asupra acțiunii civile și încasării prejudiciului

material și moral, or suma ce urma a fi pretinsă este exagerată și n-a fost argumentată

sau motivată, neluându-se în considerație prevederile legislației civile;

- declarațiile martorilor Valuța Vladimir și Valuța Veronica nu sunt veridice și

urmau a fi apreciate critic de către instanțele ierarhic inferioare, deoarece aceștia nu

au confirmat vinovăția inculpatei Buga O. în comiterea infracțiunii imputate;

- vinovăția inculpatei Buga Olga greșit a fost constatată în baza declarațiilor

martorilor Buruian Iurie, Afanasiev Iurie și Garama Vadim, or acestea au confirmat

în ședința de judecată faptul că, ei nu au fost instigați sau determinați într-un anumit

mod sau fel să comită omorul lui Marian Vitalie, declarații, cărora instanțele de fond

și de apel nu le-au dat o apreciere cuvenită, concluzionînd că acestea fiind depuse cu

scopul de a o proteja pe inculpata Buga Olga de răspundere penală. La fel, probele

menționate supra, au fost apreciate de către instanța de fond în defavoarea inculpatei,

deoarece acestea confirmă anume nevinovăția ei în comiterea infracțiunii imputate,

iar instanța de apel dîndu-le o apreciere eronată;

- procesele-verbale de audierea bănuitului, învinuitului Buruian Iurie din

26.06.2003, din 28.06.2003 și din 03.07.2003; procesele-verbale de audierea

bănuitului Afanasiev Iurie din 26.06.2013 și din 30.06.2003; procesul-verbal de

audiere a învinuitului Garama Vadim din 03.07.2003, incorect au fost puse de către

instanța de judecată la baza sentinței de condamnare și urmau a fi excluse ca probe

conform art. 94 Cod de procedură penală, deoarece sunt contradictorii cu declarațiile

date la faza de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în cauza penală

privind-o pe Buga Olga. Mai mult, inculpata nu a participat la confruntarea cu ceilalți

6

inculpații la urmărirea penală, astfel fiindu-i încălcat dreptul la apărare și la un proces

echitabil.

Totodată, recurenții au indicat (vol.IV, f.d.68-69) și faptul că, Buruian Iurie,

Afanasiev Iurie și Garama Vadim la etapa urmăririi penale au fost maltratați de către

colaboratorii de poliție cu scopul de a obține declarații de incriminare, inclusiv

împotriva ei, iar instanțele de fond și de apel nu s-au expus asupra acestui fapt;

- instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că, acțiunile de urmărire penală în

prezenta cauză în perioada 2003-2010 au fost efectuate de către persoane

neîmputernicite, circumstanțe, care au fost menționate în cererea avocatului S. Coptu

depusă la 02 iulie 2012 anexată la dosar, la care nu a primit răspuns, or în sensul

art.251 Cod de procedură penală toate acțiunile acestora sunt lovite de nulitate;

- instanța de apel predispus a acceptat concluziile instanței de fond, care la

rândul său a preluat concluziile părții acuzării cu privire la vinovăția inculpatei Buga

Olga, fără a da o analiză și apreciere detaliată și minuțioasă fiecărei circumstanțe de

fapt și de drept și, astfel, a pus la baza deciziei sale aceleași probe care nu au fost

cercetate în ședința de judecată și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, iar toate probele în ansamblu urmau a fi verificate în conformitate cu cerințele

art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală. În acest sens, instanța de apel nu s-a expus

și n-a înlăturat contradicțiile dintre declarațiile martorilor Buruian Iurie, Afanasiev

Iurie și Garama Vadim date în ședințele de judecată care o dezvinovățesc pe inculpată

și declarațiile acestor persoane făcute în calitate de învinuiți la urmărirea penală de la

care aceștia s-au dezis ca fiind obținute prin constrângere și, pe care prima instanță le-

a considerat esențiale în favoarea acuzării;

- instanța de apel nu sa expus asupra plîngerilor prezentate de către apărătorul S.

Coptu și inculpată expediate în adresa Procuraturii Generale (vol.2, f.d.85-86)

referitor la maltratarea lui Buruian Iu., Afanasiev Iu. și Garama V. în cadrul urmăririi

penale în anul 2003, prin care aceștia au fost impuși să-și recunoască vinovăția în

comiterea infracțiunii imputate în complicitatea cu ea, ulterior procurorul nu a

prezentat răspunsuri cu referire la soluționarea acestor plângeri.

au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, de succesorul părții vătămate și părții civile, Marian

Octavian, inculpata Buga Olga și avocatul Coptu Sergiu, în interesele inculpatei,

casată decizia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Pentru a se pronunța instanța de recurs a menționat că, ,,din textul deciziei

instanței de apel, se observă că, contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct.7) Cod de

procedură penală, instanța de fapt n-a descris fondul apelului declarat de procuror

și, respectiv nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel (vol.IV, f.d.175), or

instanța de apel indică eronat că procurorul solicită condamnarea inculpatei Buga

O. în baza art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal, adică fără semnul

calificativ lit. p) - „omorul la comandă",pe cînd procurorul în apel indică la concret

că prima instanță ilegal a exclus din învinuire calificativul lit. p) - „omorul la

comandă", în situația cînd aceasta a comandat omorul lui Vitalie Marian, care a fost

săvîrșit de Buruian Iurie, Afanasiev Iurie și Garama Vadim și, în privința cărora

există o hotărîre judecătorească irevocabilă de condamnare, a se vedea textul

7

apelului vol.IV, f.d.59. În continuare, instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei

la motivarea soluției privind încadrarea juridică a faptei (vol.IV, f.d.179) a trecut cu

vederea să se pronunțe asupra motivului esențial invocat de procuror în apel -

excluderea ilegală din învinuire a calificativului lit. p) -„omorul la comandă".

La fel, procurorul criticând sentința în latura pedepsei pe motive de blândețe, a

invocat că, - „...prima instanță n-a luat în considerație gravitatea și pericolul social

a infracțiunii excepțional de grave, circumstanțele legate de scopul, motivele, rolul

vinovatului și comportamentul acestuia până la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și

după săvîrșirea acesteia, că inculpata Buga O. după săvîrșirea infracțiunii a plecat

peste hotare fiind anunțată în căutare, astfel timp îndelungat s-a eschivat de la

organul de urmărire penală și instanțele de judecată", însă instanța de apel nu s-a

expus asupra acestor motive limitându-se la o frază cu caracter generic - „Referitor

la motivele ce visează pedeapsa, instanța de apel a menționat că prima instanță a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatei o

pedeapsă echitabilă "(vol.1V, f.d. 179).

Aceleași omisiuni, instanța de apel, le-a comis și în privința apelului declarat

de succesorul părții vătămate și civile, Marian Octavian, motivele invocate în apel

fiind similare celor invocate în apelul declarat de procuror.

Circumstanțele expuse atestă că instanța de apel a comis o eroare de drept în

sensul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care nu poate fi corectată de

instanța de recurs, astfel recursurile declarate urmează a fi admise, impunându-se

casarea deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Totodată, decizia instanței de apel este contrară prevederilor art.417 alin.(1)

pct.7) coroborat cu pct.8) CPP, deoarece instanța n-a descris fondul apelului, a se

vedea cele mai esențiale motive invocate în apel descrise la pct.5.2 din prezenta

decizie, astfel, limitîndu-se la o frază generală „. inculpata a invocat că

condamnarea ei, este neîntemeiată și ilegală, deoarece nu se bazează pe probe

directe și concludente, ce ar dovedi vinovăția sa de comiterea infracțiunii imputate,

că în procesul penal i-au fost încălcate drepturile procedurale".

Colegiul penal lărgit ține să expună că, judecînd apelul instanța de apel nu se

poate limita doar la redarea de la persoana a treia a circumstanțelor și

împrejurărilor cauzei constatate de prima instanță, ci urmează să examineze și să

supună verificării toate probele și argumentele aduse de apelant, respectînd

prevederile legale enunțate anterior.

Or, instanța de apel, fără a face o analiză a probatoriului criticat de partea

apărării în cererile de apel, s-a limitat la o simplă enumerare a probelor prezentate

de partea acuzării și, ulterior conchide că, - „Din conținutul apelurilor nu se

desprinde vre-un motiv de natură juridică capabil să influențeze soluția procesului

penal, deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta încălcarea esențială a legii,

soldată cu casarea sentinței atacate. Inculpata și avocatul acesteia, nu au arătat

precis, clar și convingător motivele care să poată aprecia că, dacă s-ar fi admis, ar fi

schimbat soluția dată de prima instanță".

În acest context, se observă că, instanța de apel asumându-și cerințele legale de

a respinge critica apelanților referitor la proba cu martorii Buruian Iurie, Afanasiev

Iurie și Garama Vadim, în privința cărora există o hotărîre judecătorească

irevocabilă de condamnare, a indicat că, - „... probele prezentate în ședința de

8

judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sunt admisibile, pertinente,

concludente și veridice, puse la baza condamnării inculpatei: declarațiile martorilor

Buruian Iurie, Afanasiev Iurie și Garama Vadim", însă, instanța de apel, a trecut cu

vederea faptul că, așa cum invocă partea apărării în apel și în recurs acești martori

la etapa judecării cauzei în ședințele de judecată au declarat că inculpata Buga Olga

nu a fost complice la săvîrșirea omorului cet. Vitalie Marian. Or, prima instanță a

indicat în sentință că apreciază critic declarațiile acestor martori depuse în ședința

de judecată și le pune la baza sentinței pe cele făcute în cadrul urmăririi penale.

Astfel spus, așa cum invocă partea apărării în apel și recurs (vol.IV, f.d. 68-69, 208-

209), instanțele de fond și de apel nu s-au expus asupra versiunii că declarațiile

martorilor Buruian Iurie și Garama Vadim făcute împotriva ei au fost obținute prin

maltratarea acestora de către colaboratorii de poliție ai CPR Criuleni, fiind depuse

plângeri la Procuratura Generală (vol.2, f.d.85-86) la care nu există răspunsuri”.

au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului S. Coptu și al inculpatei Buga Olga.

Au fost admise apelurile acuzatorului de stat și al succesorului părții vătămate și

civile O. Marian, casată sentința și pronunță o nouă hotărâre, prin care: Buga Olga a

fost condamnată în baza art.42 al.4, 145 al.2 lit. a), b), i), j), p) Cod penal la 15

(cincisprezece) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de

tip închis.

A fost încasat de la Buga Olga în beneficiul lui Marian Octavian 100 000 (una

sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, 9450 (nouă mii patru sute cincizeci) lei - în

contul restituirii cheltuielilor legate de funeraliile victimei Vitalie Marian.

În rest acțiunea civilă s-a admis în principiu urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată greșit

a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective ale faptelor social periculoase

comise de către Buga Olga, excluzând ilegal calificativul „la comandă,,. Acest fapt a

fost stabilit cu certitudine prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

29.06.2004, prin care au fost condamnați ceilalți coinculpați. Conform acestei

sentințe s-a constatat că inculpatul Buruian Iurie, concubinul inculpatei Buga Olga, la

comanda ultimei, împreună cu Garama Vadim și Afanasiev Iurie au comis omorul lui

Vitalie Marian.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin.4, art.145 al 2 lit. a), b), i), j), p) Cod penal, instanța de apel o apreciază

ca o metodă de apărare și un drept al acesteia de a nu se autoincrimina, or persoana

care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi

urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile

expres prevăzute de lege.

Declarațiile inculpatei Buga Olga ce țin de explicarea comportamentului său de

după săvârșirea infracțiunii sunt lipsite de baza probatorie, puțin convingătoare, nu au

logică, sunt contradictorii și se combat cu cumulul de probe administrate.

Declarațiile martorilor Iurie Buruian, Iurie Afanasiev și Vadim Garama date în

instanța de fond urmează a fi apreciate critic, deoarece au fost depuse cu scopul de a

o proteja pe Olga Buga de răspundere penală. Mai mult ca atît, la urmărirea penală

aceștia au dat alte declarații care corespund circumstanțelor de fapt ale cauzei.

9

Depozițiile depuse de aceștia, după cum rezultă din procesele-verbale, au fost făcute

în prezența apărătorului cu respectarea cerințelor normelor procesului penal. Iar, în

procesul confruntării din 30 iulie 2003 ( f. d. 84-91, volumul 1), Iurie Buruian clar

descrie, că la propunerea Olgăi Buga, în schimbul unei recompense bănești, s-a

hotărât de a face așa, ca mai apoi Vitalie Marian să nu-i mai creeze careva probleme

inculpatei Olgăi Buga, fapt confirmat în cadrul urmăririi penale și de către Iurie

Afanasiev și Vadim Garama. La fel, amănunțit descrie rolurile fiecărui participant la

comiterea omorului lui Vitalie Marian, și anume, că după ce Olga Buga i-a

determinat la comiterea infracțiunii, ultima l-a întâlnit la aeroport pe Vitalie Marian,

iar mai departe l-a transmis în vizorul lui Iurie Buruian, Iurie Afanasiev și Vadim

Garama, care mai apoi au și comis omorul lui Vitalie Marian.

Referitor la faptul că Buruian Iurie, Afanasiev Iurie și Garama Vadim în cadrul

ședinței de judecată au declarat că la urmărirea penală au dat declarații de

autoîncriminare, inclusiv și împotriva inculpatei Buga Olga, pentru că au fost

maltratați, urmează a fi apreciate critic, deoarece se combat prin ordonanța de refuz în

pornirea urmăririi penale în privința lui Buruian Iurie din 2006 cât și ordonanța de

refuz în pornirea urmăririi penale pe presupusa maltratare a inculpaților Buruian,

Garama și Afanasiev din 25.03.2014 prin care s-a constatat că în privința acestora nu

a fost aplicată careva forță psihică sau fizică pentru a recunoaște vina(f.d. 66 vol.5).

Cât privește motivele apelurilor declarate de inculpata Buga Olga și avocatul

acesteia Sergiu Coptu, Colegiul penal găsește oportun de a le respinge ca nefondate,

deoarece se combat prin declarațiile coparticipanților Buruian Iurie, Afanasiev Iurie

și Garama Vadim, date la urmărirea penală prin care ultimii recunosc vina și reproduc

la fața locului circumstanțele comiterii infracțiunii.

Colegiul penal consideră că instanța de fond la aplicarea pedepsei în privința

inculpatei Buga Olga, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform

art.16 Cod penal, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la

categoria infracțiunilor excepțional de grave, iar inculpata Buga Olga un timp

îndelungat s-a eschivat de la urmărirea penală și de la instanțele de judecată.

Ca consecință, instanța a încălcat criteriile generale de individualizare a

pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, potrivit cărora persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducări vinovatei.

În atare situație, se apreciază că prima instanță n-a acordat deplină eficiență

prevederilor articolelor 61 și 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa greșit individualizată în

raport cu prevederile legii penale care reglementează pedeapsa, scopul acesteia și

individualizarea ei.

Eroarea constatată necesită a fi corectată și, conform ordinii stabilite pentru

prima instanță, instanța de apel, soluționînd chestiunea cu privire la pedeapsă, ține

seama de prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal.

10

Astfel, restabilirea echității sociale presupune restabilirea drepturilor lezate - în

urma infracțiunii - unei anumite persoane, societății, statului, precum și reîntoarcerea,

reîncadrarea vinovatului în societate după ispășirea pedepsei echitabile.

Echitatea socială a pedepsei se realizează atunci când față de persoana care a

încălcat legea penală se aplică sancțiunea penală corespunzătoare gradului

prejudiciabil al infracțiunii comise, circumstanțelor acesteia și persoanei vinovate.

Corectarea condamnatului, ca scop al pedepsei penale, presupune

conștientizarea de către infractor a celor săvârșite și reîntoarcerea, reîncadrarea lui în

activitatea societății. El trebuie convins că respectarea legii penale este o necesitate și

că numai prin respectarea legii el va putea evita aplicarea și executarea altor pedepse.

Prin aplicarea pedepsei se urmărește prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, în

primul rând - de către condamnați (prevenția specială), dar și de către alte persoane

(prevenția generală). Această concepție se deduce din scopul legii penale (art.2 Cod

penal).

Totuși acordând deplină eficiență circumstanțelor cauzei, instanța de apel

consideră că este necesar de a-i stabili inculpatei în baza art. 42 al. 4, 145 al. 2 lit. a),

b), i), j), p) Cod penal pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15

(cincisprezece) ani cu executarea pedepsei într-un penitenciar pentru femei de tip

închis.

Conform art.1422 alin.(l) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) pin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanța de judecată având în vedere caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum

și statutul social al persoanei vătămate. Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a

suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de

judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin

echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea

părții vătămate, de circumstanțele cazului concret în care părții i-au fost cauzate

leziuni corporale.

Având în vedere aceste prevederi legale instanța de apel a încasat de la inculpata

Buga Olga în folosul succesorului părții vătămate prejudiciul moral în sumă de

100000 lei și cheltuielile legate de funeraliile victimei în sumă de 9450 lei.

- procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, motivând că, s-a aplicat pedeapsă individualizată contrar

prevederilor legale, nu s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii și pedeapsa inculpatei

este prea blândă;

11

- succesorul părții vătămate și civile Marian Octavian, făcând trimitere la

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri mai aspre și încasarea în

beneficiul lui Marian Octavian de la inculpata Buga Olga prejudiciului material în

sumă de 20 000 dolari SUA, 10 000 lei pentru bunurile nimicite, și prejudiciul moral

200 000 lei. Mai invocă recurentul că, faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, ori

din materialele dosarului rezultă clar însușirea ilegală a 20 000 dolari SUA și 10 000

lei (bunuri nimicite) pe care instanța de fond și de apel neîntemeiat nu le-a luat în

considerație și nu le-a încasat de la Buga Olga. La evaluarea prejudiciului moral

instanțele judecătorești n-au luat în considerație suferințele fizice și psihice ale părții

vătămate până la deces cât și suferințele psihice ale familiei lui;

- avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatei Buga Olga, făcând trimitere la

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpate Buga Olga.

Recurentul invocă că, instanța de fond și de apel urma să aprecieze critic declarațiile

succesorului părții vătămate la anumite compartimente, deoarece ele nu corespund și

nu coroborează cu materialele și probatoriul în dosarul penal; prin declarațiile

martorilor Valuța Vladimir și Valuța Veronica nu poate fi confirmată vinovăția lui

Buga Olga; în ședință de judecată au fost audiați ca martori Buruian Iurie, Afanasiev

Iurie, Garama Vadim, care au confirmat în ședința de judecată faptul că ei nu au fost

instigați sau determinați într-un anumit mod sau fel să comită omorul lui Marian

Vitalie; instanța de judecată a examinat cauza unilateral; lipsesc elementele

infracțiunii săvârșite de Buga Olga.

Recurentul menționează și faptul că, instanța de apel a făcut trimitere la unele

probe din dosar, concluzionând că acestea confirmă vina inculpatei, fără a le verifica,

doar dându-le citire cu consemnarea în procesul-verbal, ori, instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de către prima instanță,

dacă ele nu au fost verificate în ședința instanței de apel;

- inculpata Buga Olga, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 15), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor, cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința sa. Recurenta invocă în recursul ordinar că, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârea nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; în acțiunile inculpatei lipsesc

elementele componenței infracțiunii incriminate; norma de drept aplicată în hotărârea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție. Totodată inculpata a menționat că, nu este vinovată de

infracțiunea imputată, era prietenă cu partea vătămată și nu avea nici un motiv de a

săvârși această infracțiune. De asemenea, inculpata a menționat că cauza s-a examinat

unilateral.

8.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

succesorul părții vătămate și civile Marian Octavian, a scris referință privind opinia

asupra recursurilor declarate de avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatei Buga

Olga și de ultima, prin care a menționat că, recursurile ordinare urmează a fi respinse

invocînd că, instanța de apel a analizat toate probele și just a ajuns la concluzia sa.

12

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță,

succesorul părții vătămate și civile Marian Octavian, avocatul Sergiu Coptu în

numele inculpatei Buga Olga și de ultima, în raport cu materialele cauzei și motivele

invocate, Colegiul consideră inadmisibilitatea acestora, deoarece sunt vădit

neîntemeiate, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea

ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

În această consecutivitate colegiul constată următoarele:

Recurentul face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, motivând că instanța de apel stabilind pedeapsa în privința

inculpatei Buga Olga nu s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii și a numit o pedeapsă

prea blândă.

Colegiul menționează că, la stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social al

infracțiunii, datele privind personalitatea inculpatei, circumstanțele atenuante și

agravante inclusiv și cele invocate în recurs.

Astfel, pedeapsa stabilită lui Buga Olga de către instanța de apel, se încadrează

în limitele legale prevăzute.

Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, astfel recursul declarat de procuror, nu se

întemeiază pe temeiurile stipulate expres de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, mai mult, recurentul nu reflectă în ce constă problema de drept

de importanță generală care, în opinia lui, persistă în cauză, care este eroarea comisă

de instanța de apel ce ar duce la casarea hotărârii atacate prin prisma temeiurilor din

norma de drept vizată.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin.

(2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art.414-417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și

se apreciază ca inadmisibil.

Marian Octavian:

Recurentul face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repera erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în cazul în care

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

13

Colegiul penal conchide că motivul la care se referă succesorul părții vătămate și

civile nu și-a găsit confirmare din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel,

deoarece instanțele de judecată nu au făcut o altă încadrare juridică a faptei comise de

către Buga Olga decât cea în baza căreia aceasta a fost pusă sub învinuire, astfel că

faptelor inculpatei le-a fost dată o apreciere și încadrare juridică corectă.

Recurentul mai invocă dezacordul privind încasarea prejudiciului material și

moral.

În acest sens Colegiul constată, că instanța de apel corect a admis în principiu

acțiunea civilă, lăsând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța

civilă, ori pentru admiterea acțiunii civile înaintate de succesorul părții vătămate,

instanței nu i-au fost prezentate probe incontestabile ce ar confirma suma

prejudiciului solicitat. Mai mult, prin decizia dată nu se îngrădește dreptul

recurentului de ași recupera prejudiciul cauzat.

Cât privește dezacordul referitor la încasarea prejudiciului moral, instanța de

recurs, menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru

daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de

judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil care au fost cauzate prin fapta

săvârșită de inculpată, precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă din

actele medicale ori și alte probe administrate în cauză.

Anume, în acest context, instanța de apel a evaluat corect dauna morală încasată

de la Buga Olga - 100 000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, 9450 (nouă

mii patru sute cincizeci) lei în contul restituirii cheltuielilor legate de funeraliile

victimei Vitalie Marian, în beneficiul succesorului părții vătămate și civile Marian

Octavian, luându-se în considerare suferințele fizice și psihice ale victimei, gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție familiei.

În consecință se conchide că hotărârea atacată nu conține careva erori de drept

din cele prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală și, prin

urmare, Colegiul apreciază recursul ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Olga.

Colegiul penal reține, că recursul depus de avocat, are ca temei pct. 4), 6) și 12)

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când judecata a avut loc fără participarea procurorului,

inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când

participarea lor era obligatorie potrivit legii; când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței; când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

14

Instanța de recurs menționează, că nici unul din temeiurile la care se referă

autorul recursului nu și-a găsit confirmare din punctul de vedere al prezentei erori de

drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Lecturând recursul vizat, se observă că recurentul își exprimă dezacordul său cu

modalitatea de apreciere a probelor administrate pe cauză și verificate în ședința

instanței de judecată, inclusiv „...instanța de fond și instanța de apel în mod incorect

au apreciat critic declarațiile inculpatei Buga Olga, martorilor Buruian Iurie,

Afanasev Iurie, Garama Vadim, cererile condamnatei, demersurile cu dovezile

nevinovăției sale în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești în opinia sa au

fost lăsate fără atenție, ignorate”, - fără a arăta temeiul legal pentru recurs.

Cu atât mai mult, se observă că conținutul acestui recurs este o reproducere a

conținutului apelului declarat în prezenta cauza penală, care deja a fost obiectul

examinării în instanța de apel, fiind pronunțată o decizie în condițiile art.414 și 417

Cod de procedură penală, din care rezultă că instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, iar conținutul deciziei cuprinde temeiurile de fapt

și de drept care au dus, după caz, la respingerea lui fiind acceptat și de instanța de

recurs.

Or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiul prevăzut la pct.6)

alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, - “când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței”.

Recurentul invocă ca temei de recurs pct. 4) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, însă nu specifică în ce constă încălcarea comisă de instanța de apel, ori acest

temei este invocat atunci când judecarea cauzei a avut loc fără participarea

procurorului, inculpatului, apărătorului, interpretului, participarea lor fiind obligatorie

potrivit legii.

Astfel, criticile formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării

hotărârii ca fiind ilegală.

Procedând în asemenea mod, recurentul n-a acordat deplină eficiență normelor

procesual-penale sus enunțate și, astfel, nu a fost în măsură să identifice aspectele de

drept care să vină în contradicție evidentă și controversată cu temeiurile de fapt și de

drept relevate în decizia instanței de apel, care au dus la respingerea apelului, cu

menținerea sentinței atacate.

În atare situație, se apreciază că recursul nominalizat nu conține argumentele

ilegalității deciziei de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță

generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate în art. 430 pct.5) Cod de procedură

penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului.

Argumentele aduse de recurent precum că inculpata Buga Olga nu se face

vinovată de comiterea infracțiunii imputate nu pot fi admise, ori aceste argumente

sunt combătute de probele administrate și verificate în instanțele de judecată.

Astfel în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine faptul că, anume inculpata

Buga Olga, la 19 iunie 2003 l-a întâlnit la aeroportul Chișinău pe Vitalie Marian și

folosindu-se de încrederea acordată, ducându-l în eroare, l-a dus în regiunea bazei

15

turistice „Doina” din sec. Rîșcani, mun. Chișinău unde l-a predat cet. Buruian Iurie,

Afanasev Iurie și Vadim Carama, care ulterior l-au urcat într-o mașină, l-au bătut,

apoi legându-i o piatră de corp l-au aruncat în r. Nistru în rezultat la ce Vitalie Marian

a decedat, cauza decesului fiind asfixie mecanică prin înec. Acest fapt a fost

confirmat de către Buruian Iurie, Afanasev Iurie și Vadim Garama, care au fost

condamnați pe acest caz.

Colegiul reține, că din materialele cauzei, rezultă că instanța de apel a examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, făcând analiza probelor prezentate de

procuror, cu expunerea argumentărilor de rigoare, iar probele administrate au fost

verificate și apreciate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, din

punctul de vedere al pertinenței, concludenții, utilității lor, iar în ansamblu

coroborându-le cu alte probe, astfel dându-le o apreciere justă.

Referitor la faptul că, instanța de apel a făcut trimitere la unele probe din dosar,

fără a fi verificate, doar fiind citite și consemnate în procesul-verbal, Colegiul

menționează că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 27 iunie 2014

(f.d. 144-145 vol. V), cu acordul părților în ședința de judecată au fost prezentate și

verificate probele din dosar, iar careva demersuri privind audierea suplimentară a

martorilor sau cercetarea altor probe nu au fost înaintate de către participanți.

În consecință, Colegiul constată că argumentele recurentului se combat prin

materialele cauzei, iar hotărârea adoptată în cauza penală privind-o pe Buga Olga,

este legală și întemeiată, ceea ce impunea soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de avocat, fiind vădit neîntemeiat.

Recurenta face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15), 16) Cod

de procedură penală, invocând dezacordul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârea nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția; în acțiunile inculpatei lipsesc elementele componenței infracțiunii

incriminate; instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat

o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și

în această cauză; norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri

de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Totodată inculpata a menționat că, nu a comis infracțiunea imputată, era prietenă cu

partea vătămată și nu avea nici un motiv de a săvârși această infracțiune.

Instanța de recurs menționează, că nici unul din temeiurile la care se referă

autorul recursului nu și-a găsit confirmare din punctul de vedere al prezentei erori de

drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Concluzia instanței judecătorești contestate sunt juste și se confirmă prin

cumulul de probe menționate în decizia instanței de apel.

Afirmațiile recurentei invocate în recurs precum că instanțele de judecată

incorect au apreciat probele, nu pot fi reținute ca temei de admitere a acestui recurs,

ori probele la care se referă recurenta au fost acumulate cu respectarea procedurii

penale, verificate și apreciate de instanțe. Cu atît mai mult că critica referitor la

procedura de apreciere a probelor ține de stare de fapt a cauzei și care deja a fost

efectuată de două instanțe de judecată. Instanța de recurs verifică starea de drept a

cauzei și numai în acest aspect este competentă a se expune.

16

Analizând textul recursului, Colegiul constată că recurenta descrie evenimentele

care s-au petrecut de fapt și le dă o aprecierea din punctul ei de vedere. O atare

apreciere a faptelor la care pretinde recurenta contravine materialelor cauzei și

situației de fapt stabilită de instanța de judecată.

Colegiul la fel reține că, temeiurile înaintate de recurentă coincid cu cele

înaintate de apărător, care au fost deja obiect de studiu și care au fost respinse, din

care considerente instanța nu se va expune.

Astfel, Colegiul penal constată că acțiunilor inculpatei Buga Olga li s-a dat o

apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă acesteia i s-a stabilit cu

respectarea prevederilor art. 61, 75-76 Cod penal, ținându-se seama de gradul

prejudiciabil al faptei comise, de persoana celui vinovat, de toate circumstanțele

cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în

limitele sancțiunii normei penale în baza căruia a fost declarată vinovată, iar temei

legal de a interveni în hotărârea judecătorească în această parte nu s-au stabilit.

În acest context, Colegiul conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417 Cod de

procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, astfel că nu există

temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, de succesorul părții

vătămate și civile Marian Octavian, de avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatei

Buga Olga și de ultima, iar potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestora, cu

menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, de succesorul părții vătămate și

civile Marian Octavian, de avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatei Buga Olga și

de ultima, împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni din 14 decembrie 2012, deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2014, în cauza penală în

privința lui Buga Olga Vasile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 21 ianuarie 2015.

Președinte: Ion Guzun

Judecători: Petru Moraru

Nadejda Toma

17