2rci-27/20 — declararea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare si rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile

2rci-27/20 — declararea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare si rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rci-27/20

Prima instanță: Jud. Bălți, sediul Central (jud. V. Pădurari)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Bălți ( jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

D E C I Z I E

8 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Mihail Berezovschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul

Întreprinderii Individuale „Turețchi”, Igor Bulgaru, în calitate de creditor al Societății pe

Acțiuni „Combinatul de Pâine din Bălți” împotriva Olgăi Berezovscaia, Mihail

Berezovschi și Vasile Turețchi, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice,

Departamentul Cadastru și notarul Adrian Popovici, cu privire la declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare și rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor

imobile,

împotriva încheierii din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mihail Berezovschi împotriva deciziei

din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 14 aprilie 2017, creditorul Societatea pe Acțiuni „Combinatul de Pâine din Bălți”

a înaintat în instanța de insolvabilitate cerere introductivă privind intentarea procesului

de insolvabilitate față de debitorul Întreprinderea Individuală „Turețchi”.

Prin hotărârea din 3 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă

acțiunea integral. S-a declarat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.

1345 din 22 aprilie 2015 încheiat între Întreprinderea Individuală „Turețchi” și Olga

Berezovscaia și autentificat la biroul notarului Maria Popovici. S-a pus în sarcina

Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, rectificarea datelor din Registrul

bunurilor imobile, prin radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii asupra

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața totală de xxxxx ha, amplasat în

r-nul Fălești, s. Răuțel, la Subcapitolul II Dreptul de proprietate asupra bunului imobil,

rubrica Proprietarul: „Berezovscaia Olga Vasili cod personal xxxxx și pe Berezovschi

Mihail Anatoli cod personal xxxxx, și radierea Temeiului înscrierii, „contract de

1

vânzare-cumpărare nr. 1345 din 22 aprillie 2015 (4301/15/5590-1)”, cu includerea în

Subcapitolul II Dreptul de proprietate asupra bunului imobil, rubrica Proprietarul:

„Întreprinderea Individuală „Turețchi” cod personal xxxxx” și Temeiul înscrierii,

„contractul de vânzare-cumpărare nr. 1182 din 10 martie 2003 (2195- 1/2003)”.

La 5 iulie 2019 Olga Berezovscaia și ulterior la 18 iulie 2019 Mihail Berezovschi au

depus cereri de recurs împotriva hotărârii din 3 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central.

La 10 septembrie 2019, recurenții Olga Berezovscaia și Mihail Berezovschi au

depus suplimente la cererile de recurs.

Prin decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de

recurs înaintată de Olga Berezovscai, s-a respins cererea de recurs înaintată de Mihail

Berezovschi și s-a menținut hotărârea din 3 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul

Central.

La 24 octombrie 2019, Olga Berezovscaia a depus cerere de revizuire a deciziei din

8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea cererii de revizuire și

casarea deciziei.

Prin încheierea din 5 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Berezovscaia împotriva deciziei din 8

octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de Olga Berezovscaia și s-a menținut încheierea din 5 decembrie 2019

a Curții de Apel Bălți.

La data de 9 ianuarie 2020 Mihail Berezovschi a depus cererea de revizuire a

deciziei instanței de apel din 8 octombrie 2019, solicitând admiterea acesteia, casarea

deciziei Curții de Apel Bălți.

Prin încheierea din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mihail Berezovschi împotriva deciziei din

8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

La 23 aprilie 2020 prin intermediul oficiului poștal, Mihail Berezovschi a declarat

recurs împotriva încheierii din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului Mihail Berezovschi a indicat că consideră încheierea

instanței de apel ca fiind absolut nemotivată.

A menționat că instanța ierarhic inferioară a examinat cererea de recurs și cererea de

revizuire fără citarea părților și fără a i se comunica componența completului de

judecată.

În acest sens a invocat că CEDO recunoaște dreptul justițiabililor la un tribunal legal

constituit, garanție ce a fost încălcată în litigiul dedus judecății, deoarece părțile nu au

avut posibilitatea de a înainta cereri de recuzare, în caz de incompatibilitate.

A afirmat că s-a interesat de soarta dosarului verificând pagina web a instituției, însă

nu a fost oferită vreo informație referitor la data ședinței de judecată și completul de

judecată care urma să examineze cauza civilă.

A explicat că după ce a analizat decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți

a constat că la judecarea cauzei în recurs a participat judecătorul D. Corolevschi, contrar

prevederilor art. 49 alin. (1) Cod de procedură civilă, or, ultimul a avut în procedură

spre examinare în fond cererea de chemare în judecată privind declararea nulității

contractului de vânzare cumpărare.

2

A notat că în situația dată în calitate de participant la proces se îndoiește, în mod

legitim de neutralitatea magistratului, din motiv că acesta a cunoscut anterior dosarul.

A relatat că un alt temei de revizuire este faptul că instanța de recurs a dat preferință

în exclusivitate argumentelor lichidatorului Întreprinderii Individuale „Turețchi” în

procedura falimentului simplificat și a aplicat dispozițiile hotărârii Guvernului nr. 562

din 23 octombrie 1996, care a fost abrogată prin hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16

decembrie 2008, cu mult timp înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

În opinia lui Mihail Berezovschi soluția adoptată de către instanța de revizuire prin

încheierea contestată nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil

în sensul prevederilor art. 6.1 CEDO care statuează că orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de

către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege.

A specificat că din conținut încheierii recurate nu rezultă care este motivul că

aplicarea unei hotărâri de Guvern care era abrogată și nu mai producea efecte juridice,

nu constituie temei de revizuire, or, în situația în care instanța de recurs nu a aplica

această hotărâre abrogată, soluția putea fi alta.

A remarcat un alt argument la care s-a făcut referire în cererea de revizuire precum

că nu a fost atras în proces executorul judecătoresc Oleg Romah, cu toate că acesta a

solicitat de mai multe ori, ultimul fiind lipsit de posibilitatea de a relata instanței de

judecată toate circumstanțele încheierii contractului de vânzare-cumpărare, astfel fiind

încălcat dreptul prevăzut de art. 6.1 CEDO.

A susținut că în circumstanțele date era necesar în mod obligatoriu invitarea

executorului judecătoresc Oleg Romah să dea explicații referitoare la contractul de

vânzare-cumpărare contestat, în special ce a avut loc vânzarea bunului, care a fost

modalitatea de virare a prețului obținut la contul executorului, cum s-a ridicat sechestrul

de pe bun. Prin urmare, argumentul instanței precum că executorul judecătoresc nu este

subiect al raportului material litigios, este eronat, contrar legii și probelor acumulate.

Mai mult, argumentul că executorul judecătoresc Oleg Romah nu este subiect al

raportului material litigios, este contrar încheierii protocolare a instanței de fond din 14

iunie 2019, or, instanța de fond ca temei de respingere a demersului de audiere a

executorului judecătoresc Romah, a reținut că, prin prezentarea probelor scrise

confirmatoare celor declarate de către părțile în proces, referitor la procedura de

transmitere a mijloacelor bănești pentru bunul imobil înstrăinat, precum și nu a fost

negat de careva parte și sunt probele scrise, iar confirmarea verbală a celor prezentate

prin probe scrise ar duce la tergiversarea examinării cauzei.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu

remiterea cauzei spre rejudecare.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei.

Se reține că copia încheierii instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului

la data de 6 aprilie 2020, însă acte care să ateste recepționarea acesteia de către recurent

la materialele cauzei lipsesc. (f.d.129, Vol. II).

Prin urmare, recursul din 23 aprilie 2020, este declarat în termen.

În conformitate cu art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea de

respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic superioară,

3

cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de Curtea Supremă de

Justiție.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi

respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte

din categoria căilor extraordinare de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate

obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reînnoirea judecății în

cazurile expres determinate de lege.

Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se

vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea

acesteia. Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru

părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile. De aceea, legea admite revizuirea

numai în cazurile strict determinate de lege. Pe de altă parte, însă, revizuirea constituie

un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au

făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac,

Colegiul găsește oportun de a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul a

impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care

evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Astfel, revizuirea făcând parte din categoria căilor extraordinare de atac, este guvernată

de reguli speciale și legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de

procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În speță, prezenta cerere de recurs a fost înaintată de Mihail Berezovschi împotriva

încheierii din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mihail Berezovschi împotriva deciziei din 8

octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În cererea de revizuire depusă, drept temei de revizuire au fost invocate prevederile

art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă. Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră încheierea contestată

adoptată în conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a

tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, motiv pentru care este considerată legală și

întemeiată.

La acest capitol, instanța de recurs conchide că argumentele invocate în cererea de

revizuire nu pot fi reținute întrucât în esența sa, reprezintă niște critici aduse soluției

expuse în decizia din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În astfel de circumstanțe, Curtea de Apel Bălți, prin încheierea contestată, întemeiat

a conchis că motivele invocate de revizuent nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, or, faptele descrise de către revizuent nu

4

constituie circumstanțe nou descoperite ce ar putea fi definite ca totalitatea de fapte

juridice, care ar duce la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, or acestea nu au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,

neavând o putere decisivă pentru răsturnarea deciziei revizuirea a cărei se solicită.

Ce ține de alegațiile cu privire la dispozițiile art. 449 lit. c) din Codul de procedură

civilă, și anume faptul neatragerii în proces a executorului judecătoresc Oleg Romah,

instanța de apel a reținut că executorul judecătoresc Oleg Romah nu este subiect al

raportului material litigios, iar prin încheierea din 19 aprilie 2019 a fost respinsă

atragerea executorului judecătoresc în calitate de intervenientului accesoriu în cauza

dată.

La fel, instanța de revizuire a reținut că nu și-a găsit confirmare nici argumentul,

precum că instanța de recurs a aplicat o Hotărâre de Guvern abrogată la data încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, or nici acest argument nu cade sub incidența

prevederilor art. 449 din Codul de procedură civilă.

Respectiv, în lipsa unor temeiuri de admisibilitate a cererii de revizuire, instanța

corect a emis o încheiere de inadmisibilitate a acesteia.

În asemenea condiții, Colegiul conchide că cumulul ipotezelor relevate certifică în

mod clar lipsa de substanță a recursului declarat de Mihail Berezovschi împotriva

încheierii din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Bălți și cu titlu de consecință a revizuirii

declarate împotriva deciziei din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, circumstanțe

ce denotă lipsa temeiurilor legale de declarare atât a revizuirii, cât și a recursului.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei,

în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor

juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că

nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii

întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a

instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui

apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată

doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și

obligatorii.

Ținând cont de cele menționate supra, instanța de recurs apreciază critic

argumentele invocate în cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ

și nu constituie temei de admitere a recursului.

Având în vedere că încheierea recurată a fost emisă cu respectarea normelor legale,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Mihail Berezovschi și a menține

încheierea din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

5

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Mihail Berezovschi.

Se menține încheierea din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Bălți în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul Întreprinderii Individuale

„Turețchi”, Igor Bulgaru, în calitate de creditor al Societății pe Acțiuni „Combinatul de

Pâine din Bălți” împotriva Olgăi Berezovscaia, Mihail Berezovschi și Vasile Turețchi,

intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru și notarul

Adrian Popovici, cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și

rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

6