3rh-27/20 — declararea ilegală si radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005

Dosarul nr. 3rh-27/20

ÎNCHEIERE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Maria Ghervas, Nina Vascan, Victor Burduh și Mariana Pitic depuse de către

Gheorghii Coev și Olga Coeva,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și

Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia

cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

efectuate la data de 31 ianuarie 2005,

constată:

La data de 06 aprilie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în

judecată împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor

imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005.

Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă

înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea

de a interveni în proces în calitate de pârâți.

Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în

proces Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu.

La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare

a pretențiilor, solicitând de a declara ilegală și de a radia din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea

dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu

nr. cadastral xxxx.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia acțiunea depusă

de către Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de

înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile

declarate de către ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul

Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

1

Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de către Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS

„Cadastru”) și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost

remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse

apelurile declarate de către Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul

acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

decizie, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Gheorghii Coev.

La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a

solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

Tot la data de 24 februarie 2020 Olga Coeva a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a

solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

La data de 06 aprilie 2020 și 04 mai 2020 Gheorghii Coev și Olga Coeva au

depus cereri de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas,

Nina Vascan, Victor Burduh și Mariana Pitic, solicitând admiterea acestora și

examinarea cererilor de recuzare a judecătorilor cu prezența părților în proces.

În motivarea cererilor de recuzare au invocat drept temei al recuzării art. 50

alin. (1) lit. e) CPC, menționând că, fiecare dintre judecătorii enunțați au avut un

interes personal la emiterea deciziei din 19 februarie 2020.

Au susținut că, la data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev a depus la

Procuratura Generală o cerere, prin care a solicitat începerea urmăririi penale în

privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, Nina Vascan,

Victor Burduh și Mariana Pitic, deoarece judecătorii enunțați au emis o decizie

ilegală.

Au afirmat că, tot la data de 24 februarie 2020 a depus și la Consiliul Superior

al Magistraturii, prin care a solicitat atragerea la răspundere a judecătorilor

menționați.

Examinând cererile cu privire la examinarea cererilor de recuzare a

judecătorilor în prezența părților la proces, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererile depuse de către

Gheorghii Coev și Olga Coeva ca fiind neîntemeiate din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor

prezentului cod.

2

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Astfel, în contextul celor menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererile depuse de către Gheorghii Coev și Olga Coeva cu privire la

examinarea cererilor de recuzare în prezența părților în proces.

Examinând cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Maria Ghervas, Nina Vascan, Victor Burduh și Mariana Pitic, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că, cererile de recuzare sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana

care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este

exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare

a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

3

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura

soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, argumentele indicate în cererile de recuzare nu cad

sub incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu

art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative,

bazate pe suspiciuni în imparțialitatea judecătorilor.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Maria

Ghervas, Nina Vascan, Victor Burduh și Mariana Pitic depuse de către Gheorghii

Coev și Olga Coeva.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se resping cererile depuse de către Gheorghii Coev și Olga Coeva cu privire

la examinarea cererilor de recuzare în prezența părților în proces.

Se resping cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Maria Ghervas, Nina Vascan, Victor Burduh și Mariana Pitic depuse de către

Gheorghii Coev și Olga Coeva, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii

Publice, lui Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului

Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul

bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

4