2ra-874/20 — cu privire la incasarea datoriei, declararea nula a contractului de imprumut

2ra-874/20 — cu privire la incasarea datoriei, declararea nula a contractului de imprumut (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-874/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul central (jud. D. Băbălău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, A. Pahopol, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

1 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor

Salinschi, reprezentat de avocatul Andrei Briceac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Salinschi împotriva

lui Victor Salinschi cu privire la încasarea datoriei și la

cererea reconvențională a lui Victor Salinschi împotriva Nataliei Salinschi cu

privire la declararea nulă a contractului de împrumut

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Victor Salinschi și menținută hotărârea din 14 iunie

2019 a Judecătoriei Chișinău sediul central

constată:

La 5 iulie 2018, Natalia Salinschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Victor Salinschi cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a invocat că la 26 decembrie 2012, între ea și Victor

Salinschi a fost încheiat contractul de împrumut, autentificat de notarul public

Tatiana Bistrițcaia, prin care a împrumutat lui Victor Salinschi suma de 297 171 de

lei cu data scadenței la 25 decembrie 2013.

După expirarea termenului prevăzut în contract, din cauza că debitorul

întâmpina anumite probleme de ordin financiar, a hotărât să mai aștepte întoarcerea

împrumutului.

A menționat că, deși s-a adresat de nenumărate ori cu solicitarea ca

împrumutul să fie restituit, Victor Salinschi și-a onorat doar parțial obligațiile, astfel,

în anul 2016 a achitat suma de 23 000 de lei, iar la 16 iunie 2018 – 10 696,05 de lei

din suma restantă, or suma restantă ce urmează a fi achitată de către pârât constituie

263 303,95 de lei.

Cu referire la prevederile art. 602 și 619 Cod civil, a considerat că este

îndreptățită să solicite încasarea dobânzii de întârziere pentru neexecutarea obligației

1

în termen, care conform calculului anexat la dosar, constituie suma de 142 265,94

de lei.

Prin urmare, suma totală datorată de pârât constituie 405 569,89 de lei.

De asemenea, a indicat că obligația este în termen, deoarece în anul 2016,

înainte de expirarea termenului de prescripție, pârâtul a achitat o parte din datorie.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8-14, 277, 512-514, 572,

575, 583, 602, 617, 619, 867, 871 Cod civil, art. 4, 5, 7, 12, 28, 32, 166-168 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Victor Salinschi în

beneficiul ei a datoriei în mărime de 405 569,89 de lei, a taxei de stat în mărime de

12 168 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 2 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a

fost respinsă cererea privind excepția de tardivitate invocată de Victor Salinschi,

reprezentat de avocatul Adrian Mînzăteanu.

La 22 ianuarie 2019, Salinschi Victor, reprezentat de avocatul Adrian

Mînzăteanu a depus cerere reconvențională împotriva Nataliei Salinschi cu privire

la declararea nulă a contractului de împrumut.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că contractul de împrumut

nr. 5090 din 26 decembrie 2012 este nul, fiind un act juridic simulat.

A comunicat că la 2 septembrie 1999, în urma participării sale la licitația

publică, a încheiat cu Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău contractul de

vânzare-cumpărare a bunurilor sechestrate nr. 6365, prin care a cumpărat construcția

situată în mun. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, achitând integral

costul imobilului.

A precizat că la 7 aprilie 2000, s-a căsătorit cu Natalia Calestrov (Salinschi),

iar la 26 februarie 2013, OSC Cimișlia a înregistrat divorțul dintre el și Natalia

Salinschi.

În anul 2011, a ajuns la o înțelegere cu Vladimir Salinschi (verișorul său),

ultimul urmând să procure ½ cotă-parte din construcția din str. XXXXX la un preț

de 53 000 de euro.

Totodată, Vladimir Salinschi venise cu inițiativa de a participa la procesul de

privatizare a terenului aferent, dat fiind că acest proces de privatizare era blocat de

către Primăria mun. Chișinău și alte persoane care intenționau să acapareze acest

teren, a acceptat propunerea lui Vladimir Salinschi.

Astfel, la 24 iunie 2011, între el și Vladimir Salinschi a fost încheiat un

contract, numit contract de arvună, ca garanție pentru implicarea lui Vladimir

Solinschi în acest proces de privatizare a terenului.

În contract se menționa că lui și Nataliei Salinschi a fost transmisă suma de

506 000 de lei cu titlu de arvună, însă de fapt, la acea dată nu a fost transmisă nicio

sumă de bani, contractul fiind încheiat la solicitarea lui Vladimir Salinschi.

A mai menționat că Vladimir Salinschi a propuns de a achita bani Nataliei

Salinschi, ca ultima să nu încurce la procedura de privatizare.

Așadar, dânsul s-a conformat indicațiilor lui Vladimir Salinschi, în care avea

încredere și care a promis că singur se va clarifica cu suma care urmează să fie

achitată Nataliei Salinschi.

2

La 14 decembrie 2012, Vladimir Salinschi i-a transmis Nataliei Salinschi

suma de 16 000 de euro, iar la aceeași dată Natalia Salinschi a scris cu mâna proprie

o recipisă, în care a indicat că a primit suma de 16 000 de euro pentru ½ cotă-parte

pentru imobilul din str. XXXXX care îi aparține și că Vladimir Salinschi îi rămâne

dator cu 5 000 de euro pentru imobilul menționat, iar la achitarea sumei integrale se

obliga să meargă la notar pentru a finaliza contractul.

La 26 decembrie 2012, la notarul Tatiana Bîstrițcaia, au mai fost încheiate

două contracte: contractul nr. 5083 din 26 decembrie 2012 de determinare a cotelor-

părți din proprietatea comună în devălmășie cu vânzarea-cumpărarea cotelor-părți

din imobil și contractul nr. 5090 din 26 decembrie 2012 de împrumut a banilor,

încheiate între el și Natalia Salinschi.

Respectiv, contractul de împrumut a banilor nr. 5090 din 26 decembrie 2012

a fost încheiat ca o modalitate ascunsă de plată pentru contractul nr. 5083, or în

realitate, nu a existat un raport juridic de împrumut, iar Natalia Salinschi nu i-a

transmis efectiv nicio sumă cu titlu de împrumut în baza contractului nr. 5090.

A remarcat că nu a fost de acord cu încheierea acestor contracte la

26 decembrie 2012 și le-a semnat doar ca urmare a insistenței și constrângerii din

partea lui Vladimir Salinschi, precum și presiunii din partea Nataliei Salinschi,

dânsul nici nu a pătruns în esența contractelor din 26 decembrie 2012, semnându-le

la indicația lui Vladimir Salinschi.

Referitor la declarația Nataliei Salinschi ca martor în cauza penală și

recunoașterea caracterului simulat al contractului de împrumut din 26 decembrie

2012, a menționat că procesul de privatizare a terenului a durat câțiva ani, fapt care

a generat neînțelegeri între el și Vladimir Salinschi, ultimul depunând și o plângere

penală, fiind intentată cauza penală în baza elementelor art. 190 Cod penal.

Astfel, fiind audiată în calitate de martor în cadrul cauzei penale, la 21 martie

2018, prin declarațiile Nataliei Salinschi se confirmă că nu a existat niciun raport

juridic de împrumut și că Natalia Salinschi nu i-a transmis bani cu împrumut.

Suplimentar, a comunicat că la 23 martie 2018, Natalia Salinschi i-a expediat

o scrisoare prin care a confirmat încă odată cele menționate, inclusiv faptul că nu a

existat vreun contract de împrumut dintre părți.

O altă dovadă a faptului că între părți nu a existat un contract de împrumut

este prezentată de însăși Natalia Salinschi ca anexă la cererea sa de chemare în

judecată.

În una din recipise scrise de Natalia Salinschi la 22 iunie 2012, ultima a

menționat că „sunt nevoită să merg în instanța de judecată să-mi capăt ce-mi aparține

din imobilul din str. XXXXX”.

A reiterat, reieșind din prevederile art. 6/6 din Legea nr. 633 din 10 noiembrie

1995 cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor și altor plăți (în vigoare

la acel moment), că din momentul semnării actului de ridicare a bunurilor

sechestrate, dreptul de proprietate trece la cumpărător.

Faptul dat este confirmat și prin hotărârea irevocabilă din 24 octombrie 2011

a Curții de Apel Chișinău, prin care instanța a constatată că Consiliu municipal

Chișinău ilegal a acceptat cererea SA „Termoinstalare” privind vânzarea terenului

3

aferent obiectivului privatizat și anume, a construcției individualizate cu

nr. cadastral XXXXX, situată în mun. XXXXX sectorul XXXXX str. XXXXX, or

după cum a fost constatat, această construcție încă la 15 septembrie 1999 a trecut în

proprietatea lui.

Prin urmare, construcția din str. XXXXX era și este proprietate individuală a

lui, fiind dobândită până la înregistrarea căsătoriei și nu există în genere temei legal

pentru Natalia Salinschi de a pretinde dreptul de proprietate asupra la ½ cotă-parte

din construcție.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 216, 217, 221 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, constatarea nulității absolute a

contractului de împrumut nr. 5090 din 26 decembrie 2012, autentificat de notarul

public Tatiana Bistrițcaia, ca fiind un act juridic simulat, precum și încasarea din

contul Nataliei Salinschi în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost

admisă integral acțiunea Nataliei Salinschi.

A fost încasată de la Victor Salinschi în beneficiul Nataliei Salinschi datoria

în mărime de 405 569,89 de lei.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Victor Salinschi ca

neîntemeiată.

Au fost încasate din contul lui Victor Salinschi în beneficiul Nataliei Salinschi

cheltuielile judiciare privind plata taxei de stat în mărime de 12 168 de lei și

chletuieli privind plata asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Victor Salinschi și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, prima instanță și instanța de apel au

considerat întemeiată cerința din acțiunea inițială privind încasarea de la Victor

Salinschi în beneficiul Nataliei Salinschi a sumei de 263 303,95 de lei cu titlu de

datorie, în temeiul contractului de credit nr. 5090 din 26 decembrie 2012, or la

materialele dosarului nu au fost prezentate careva probe cu privire la restituirea de

către Victor Salinschi a datoriei ce rezultă din contractul menționat.

În aceeași ordine de idei, au constatat instanțele de judecată ierarhic inferioare

ca fiind întemeiată și pretenția privind încasarea dobânzii de întârziere pentru

perioada 6 iulie 2015 - 2 iulie 2018 în mărime de 142 265,94 de lei.

Cu referire la netemeinicia acțiunii reconvenționale înaintată de Victor

Salinschi, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că actul juridic, a cărui

nulitate se solicită, în principiu nu are la baza intenția de a ascunde acte juridice, or

prin actul dat, nu au fost afectate sau facilitate cumva efectele contractului de arvună

nr. 2720 din 24 iunie 2011 sau a contractului de determinare a cotelor-părți din

proprietatea comună în devălmășie cu vânzarea-cumpărarea cotelor-părți din imobil

nr. 5083 din 26 decembrie 2012, acestea fiind considerate acte distincte, întocmite

în conformitate cu normele legale și care au scopul producerii efectelor juridice,

sesizabile de către părțile contractante.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind declarative argumentele lui

Victor Salinschi precum că contractul de împrumut nr. 5090 din 26 decembrie 2012,

4

este un contract simulat și încheiat fără un scop de a primi sumele de bani indicate

în act, or atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, potrivit înscrisului cu privire

la decontările reciproce se elucidează că Natalia Salinschi a recepționat anumite

sume în temeiul contractului de împrumut din 26 decembrie 2012, contrasemnate de

altfel de către Victor Salinschi. De asemenea, prin scrisoare adresată Nataliei

Salinschi din 2017-2018, în timpul arestului preventiv, Victor Salinschi confirmă

datoria și menționează că o va restitui parțial.

La 4 februarie 2020, Victor Salinschi, reprezentat de avocatul Andrei Briceac

a declarat recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii înaintată de Natalia Salinschi, admitere integrală a acțiunii reconvenționale

înaintată de el și declararea nulității contractului de împrumut nr. 5090 din

26 decembrie 2012.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia

aplicată și au interpretat în mod eronat legea, în consecință, au adoptat o soluție care

încalcă în mod evident și grav prevederile materiale.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au elucidat circumstanțele care au

stat la baza încheierii contractului de împrumut.

Totodată, concluzia primei instanțe denotă clar aplicarea unei legi care nu

trebuia a fi aplicată, or în acțiunea reconvențională a fost solicitată declararea

nulității contractului de împrumut pe motiv că acesta este unul simulat și nu unul

fictiv.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare trebuiau să constate încălcarea

ordinii de drept, or nu poate fi vorba despre o respectare a ordinii de drept, în situația

încălcării de către Natalia Salinschi a normelor imperative ale legii, care la

încheierea contractului de împrumut era conștientă de faptul că contractul de

împrumut ascunde contractul de vânzare-cumpărare definitivă a ½ cotă-parte din

construcția din str. XXXXX, dar și-a exprimat acordul.

La caz, se atestă încălcărea ordinii de drept, prin încheierea actului juridic

simulat, care reprezintă o încălcare a normelor generale de drept și principiilor

dreptului civil, deci instanța nu poate nega faptul că contractul de împrumut nr. 5090

din 26 decembrie 2012 a fost încheiat fără încălcarea normelor legale.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare trebuiau să aprecieze corespunzător

circumstanțele în raport cu normele materiale pentru a elucida două împrejurări

importante și anume, că banii pretins transmiși cu împrumut de Natalia Salinschi

erau proprietate personală sau proprietate comună și că banii pretins primiți cu

împrumut de către el de la Natalia Salinschi au fost folosiți în interes personal sau

interes comun (de familie).

Prima instanță, trebuia să țină cont că în perioada când Natalia Salinschi

pretinde că i-a dat cu împrumut bani, ei se aflau în căsătorie, în regim de proprietate

comună în devălmășie.

5

Corespunzător, toate pretinsele tranzacții s-ar fi produs în cadrul aceluiași

patrimoniu comun, or pasivul proprietății comune s-ar fi diminuat cu aceeași sumă

cu care s-a majorat activul proprietății comune, astfel încât ambii gestionari ai

proprietății comune în devălmășie nu ar putea pretinde ceva unul de la altul, deoarece

ei împart în mod egal atât pasivul, cât și activul.

În consecință, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat norma

care trebuia să fie aplicată și anume, art. 20 și 22 Codul familie.

La 18 mai 2020, prin intermediul poștei electronice, Victor Salinschi,

reprezentat de avocatul Andrei Briceac a depus argumente suplimentare la recursul

declarat împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

la fel a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și

a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală

a acțiunii înaintată de Natalia Salinschi, admitere integrală a acțiunii reconvenționale

înaintată de el și declararea nulității contractului de împrumut nr. 5090 din

26 decembrie 2012.

La 22 mai 2020, în adresa Nataliei Salinschi și avocatului Victor Lupu a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Victor Salinschi, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 23 vol. II), fiind recepționată de către Natalia

Salinschi la 28 mai 2020 și de avocatul Victor Lupu la 3 iunie 2020, ceea ce se atestă

prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 24, 25 vol. II).

La 17 iunie 2020, Natalia Salinschi, reprezentată de avocatul Victor Lupu a

depus referință la recursul declarat de Victor Salinschi, solicitând respingerea

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 4 februarie 2020 împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Victor Salinschi, reprezentat de

avocatul Andrei Briceac, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

6

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Salinschi, reprezentat

de avocatul Andrei Briceac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

De altfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, criticile aduse împotriva deciziei din

21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău în recursul suplimentar depus de către

Victor Salinschi, reprezentat de avocatul Andrei Briceac la 18 mai 2020, nu pot fi

avute în vedere, întrucât acestea au fost formulate mult după termenul legal de

motivare a recursului.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

7

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Victor Salinschi, reprezentat de avocatul Andrei Briceac urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Salinschi, reprezentat de

avocatul Andrei Briceac.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

8