2ra-894/21 — restituirea împrumuturilor si repararea prejudiciului material si moral

2ra-894/21 — restituirea împrumuturilor si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-894/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. S. Vasilachi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nicolae Craiu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul Alexandru Chisnencu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia

Havruneac și Serghei Havruneac împotriva Galinei Mihailiuc, Elenei Canțer și

Nataliei Codreanu cu privire la restituirea împrumuturilor și repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul

Alexandru Chisnencu și a fost menținută hotărârea din 21 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 29 decembrie 2017 Natalia Havruneac și Serghei Havruneac au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Mihailiuc, Elenei Canțer și Nataliei

Codreanu cu privire la restituirea împrumuturilor, rezilierea contractului de

împrumut și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, reclamanții sunt soți, iar pârâta

Galina Mihailiuc și Serghei Havruneac sunt verișori.

Au menționat că, la sfârșitul lunii decembrie 2013 Galina Mihailiuc s-a

adresat cu solicitarea de a-i împrumuta suma de 5400 de dolari SUA, însă neavând

această sumă, Serghei Havruneac a apelat la Galina Palagniuc pentru a obține un

împrumut, pentru a o ajuta pe verișoara sa, Galina Mihailiuc.

Au susținut că, la transmiterea banilor solicitați, pârâta Galina Mihailiuc s-a

prezentat cu prietena sa, Elena Canțer, iar, din spusele lor, banii urmau să fie folosiți

de ambele și, pentru a-l convinge, i-au promis o dobândă de 15%.

Au afirmat că, ulterior, după achitarea unei dobânzi din suma împrumutată,

adică din 5400 de dolari SUA, în luna iunie 2014, Galina Mihailiuc și Elena Canțer

1

au solicitat suplimentar un împrumut de 4600 de dolari SUA, cu o dobândă de 10%,

din suma totală de 10000 de dolari SUA. Termenul împrumutului a fost stabilit de

părți, de comun acord, pe o perioadă de 2 luni, iar la expirarea acestui termen urmau

să achite suma împrumutată în mărime de 10000 de dolari SUA și o dobândă de

2000 de dolari SUA. Fiind ademenit de dobânda promisă și având încredere în

acțiunile acestora, mai ales în ruda sa, au fost de acord cu condițiile date.

Au relevat că, neavând suma necesară, împreună cu Galina Mihailiuc și Elena

Canțer, au mers la Galina Palagniuc pentru a solicita banii cu împrumut.

Au mai relevat că, Galina Mihailiuc și Elena Canțer nu locuiesc în satul

Maximovca și, având în vedere că, Galina Palagniuc nu le cunoștea, suma de 4600

de dolari SUA a fost luată de către Serghei Havruneac, care a transmis-o cu

împrumut Elenei Canțer și Galinei Mihailiuc, iar drept urmare, au întocmit o

recipisă, prin care ultimele s-au obligat să restituie banii.

Au notat că, la cererile telefonice și verbale, pârâtele Elena Canțer și Galina

Mihailiuc au solicitat un termen suplimentar pentru restituirea împrumutului,

motivând că, nu dispun de suma necesară și pentru a fi mai convingătoare, au scos

și bunuri imobile spre vânzare pentru a achita datoria și dobânda stabilită, însă nu au

restituit banii.

Au precizat că, având în vedere situația conflictuală și eschivarea de la

restituirea sumelor împrumutate, s-au adresat cu plângere la Inspectoratul de poliție

Anenii Noi, ulterior, la Procuratura raionului Anenii Noi în vederea tragerii la

răspundere penală pentru fapta comisă de pârâte.

Au relatat că, prin scrisoarea din 10 mai 2017 Inspectoratul de poliție Anenii

Noi le-a comunicat că, sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată cu acțiune

civilă, având în vedere raporturile civile dintre părți.

Au declarat că, în cadrul audierilor, Elena Canțer și Galina Mihailiuc au

recunoscut faptul că, datorează bani lui Serghei Havruneac, însă la întrebarea când

îi vor restitui, au răspuns că, la moment nu au această sumă de bani. Totodată,

pârâtele au specificat că, suma împrumutată ulterior a fost dată prietenei lor comune,

Natalia Codreanu, care își schimbă domiciliu permanent, este în căutare, are

împrumuturi și de la alte persoane.

Au invocat că, prin recipisa întocmită la 28 martie 2015, Elena Canțer a

confirmat faptul că, până în luna mai a aceluiași an se obligă sa restituie suma de

10000 de dolari SUA, însă nu a putut restitui această datorie.

Au menționat că, la 23 august 2014 Natalia Codreanu a confirmat că, a primit

suma de 5600 de dolari SUA de la Serghei Havruneac și urma să-i restituie până la

02 septembrie 2014, însă nu i-a restituit.

Au susținut că, la 08 august 2017 Mihailiuc Galina și Serghei Havruneac au

încheiat un contract de împrumut în forma scrisă, suma fiind de 8000 de dolari SUA,

pe un termen de un an, cu dobânda de 10% lunar, însă nu a achitat niciodată dobânda,

ceea ce a determinat solicitarea rezilierii contractului de împrumut și restituirea

sumei de 8000 de dolari SUA și a dobânzii de 3200 de dolari SUA, pentru perioada

de 4 luni.

Au afirmat că, având în vedere că, o parte din suma împrumutată a fost luată

de la Galina Palagniuc, pentru a nu avea conflicte, împreuna cu soția au apelat la o

2

bancă pentru a lua un împrumut cu scopul de a-i restitui banii Galinei Palagniuc.

Astfel, la 15 septembrie 2017 au încheiat un contract de împrumut cu BC

„Mobiasbanca Groupe Societe Generale” SA, conform cărui, Serghei Havruneac a

primit suma de 60000 de lei, iar Natalia Havruneac suma de 70000 de lei pentru o

perioada de 4 ani, care urmează a fi restituită băncii. Împrumutul a fost luat pentru

o perioadă de 4 ani.

Au relevat că, împreună cu dobânda calculată, urmează să restituie băncii

suma totală de 84860,60 de lei și, respectiv, 97324,07 lei, iar în total suma de

182184,67 de lei.

Au solicitat încasarea de la Natalia Codreanu în beneficiul lui Serghei

Havruneac a împrumutului în sumă de 5600 de dolari SUA, încasarea de la Elena

Canțer în beneficiul lui Serghei Havruneac a împrumutului în sumă de 10000 de

dolari SUA, rezilierea contractului de împrumut din 08 august 2017, încheiat între

Galina Mihailiuc și Serghei Havruneac, încasarea de la Galina Mihailiuc în

beneficiul lui Serghei Havruneac a împrumutului (datoriei) în sumă de 8000 de

dolari SUA și a dobânzii de 3200 de dolari SUA pentru perioada de 4 luni

(septembrie - decembrie 2017), încasarea de la Galina Mihailiuc, Elena Canțer și

Natalia Codreanu în beneficiul lui Serghei Havruneac a cîte 20000 de lei de la

fiecare, cu titlu de prejudiciu moral, încasarea în mod solidar de la Galina Mihailiuc,

Elena Canțer și Natalia Codreanu a sumei de 182184,67 de lei și încasarea în mod

solidar de la Galina Mihailiuc, Elena Canțer și Natalia Codreanu a taxei de stat în

sumă de 300 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 6000 de lei.

Prin hotărârea din 21 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Natalia Havruneac și Serghei Havruneac, au

fost încasate de la Elena Canțer în beneficiul lui Serghei Havruneac datoria în sumă

de 10000 de dolari SUA, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a

Moldovei la data executării obligației și taxa de stat în mărime de 5127 de lei, au

fost încasate de la Galina Mihailiuc în beneficiul lui Serghei Havruneac datoria

conform contractului de împrumut în mărime de 11200 de dolari SUA, conform

cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la data executării obligației

și taxa de stat în mărime de 5742,24 de lei, au fost încasate de la Natalia Codreanu

în beneficiul lui Serghei Havruneac datoria în sumă de 5600 de dolari SUA, conform

cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la data executării obligației,

taxa de stat în mărime de 2871,12 lei și cheltuieli de citare în mărime de 150 de lei,

iar în total suma de 3021,12 lei și au fost încasate în mod solidar de la Elena Canțer,

Galina Mihailiuc și Natalia Codreanu în beneficiul lui Serghei Havruneac

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei. În rest acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 11 iunie 2018 Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul Alexandru

Chisnencu, a declarat apel nemotivat, iar la 19 octombrie 2018 a declarat apel

motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii împotriva apelantei.

Prin decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Galina Mihailiuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

3

Prin decizia din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul Alexandru

Chisnencu, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 28 noiembrie 202019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Galina Mihailiuc, a fost casată hotărârea primei instanțe în

partea admiterii pretențiilor înaintate de către Serghei Havruneac împotriva Galinei

Mihailiuc și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care au fost respinse

pretențiile înaintate de către Serghei Havruneac împotriva Galinei Mihailiuc cu

privire la încasarea împrumutului și a dobânzii în sumă totală de 11200 de dolari

SUA și încasarea cheltuielilor de judecată. În rest hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

Prin decizia din 16 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Serghei Havruneac, reprezentat de către avocatul Zorina

Grincu, a fost casată decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul Alexandru

Chisnencu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, conform materialelor cauzei se confirmă că, între

Serghei Havruneac și Galina Mihailiuc au existat raporturi juridice de împrumut,

fapt ce se confirmă prin recipisa din 08 iunie 2014, conform căreia Galina Mihailiuc

a luat suma de 10000 de dolari SUA, cu dobânda de 10%, obligându-se să restituie

suma până la 08 iunie 2014 (f. d. 14, vol. I).

Totodată, instanța de apel a mai reținut că, precum indică părțile, Galina

Mihailiuc a efectuat achitări, iar pentru suma rămasă de 8000 de dolari SUA a fost

întocmit contractul de împrumut din 08 august 2017, conform căruia suma de 8000

de dolari SUA urma a fi restituită până la 18 august 2018, cu achitarea lunară a

dobânzii de 10% (f. d. 15, 17, 101, 103, vol. I).

Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a dispus încasarea din

contul Galinei Mihailiuc în beneficiul lui Serghei Havruneac a sumei de 3200 de

dolari SUA, cu titlu de dobândă de întârziere. Or, reieșind din pretențiile înaintate

de către Serghei Havruneac de încasare de la Galina Mihailiuc și a dobânzii

convenite, acesta a pretins încasarea dobânzii până la adresarea în instanță, pentru

04 luni și constituie suma de 3200 de dolari SUA, astfel, prima instanță just a dispus

încasarea de la Galina Mihailiuc în beneficiul lui Serghei Havruneac a sumei de

11200 de dolari SUA și, anume, împrumutul în mărime de 8000 de dolari SUA și

dobânda de întârziere în sumă de 3200 de dolari SUA.

Afară de aceasta, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantei Galina

Mihailiuc precum că, datoria față de ea este una neconfirmată de fapt și de drept,

fiind o sumă ce rezultă în realitate dintr-un contract de împrumut anulabil și a unei

recipise, care la fel nu redă situația reală, deoarece aceste tranzacții și acte juridice

ce țin de obligațiile pecuniare ale apelantei sunt acte simulate și cad sub incidența

prevederilor art. 221 din Codul civil.

4

La acest compartiment, instanța de apel a remarcat că, recipisa din 08 august

2017 este valabilă și nu a fost anulată. Astfel, fiind valabilă, aceasta stabilește

existența anumitor raporturi juridice care urmau să fie executate de către debitorul

Galina Mihailiuc.

Instanța de apel a menționat că, existența raporturilor juridice de împrumut

între creditorul Serghei Havruneac și debitorul Galina Mihailiuc s-a constatat

inclusiv și în cadrul dezbaterilor judiciare și susținerilor verbale în primă instanță,

unde debitorul Galina Mihailiuc a confirmat întocmirea recipisei și faptul primirii

banilor. Respectiv, orice viciu care ar fi putut exista (și care a fost invocat mai târziu

în apel și recurs) a fost eliminat prin declarațiile debitorului și prin actul de

recunoașterea a datoriei.

Instanța de apel a considerat că, este lipsit de orice suport probant și

argumentul apelantei precum că, banii împrumutați de la intimat au fost destinați

pentru Elena Canțer, care a rugat-o să-i împrumute acești bani pentru ea și nu altfel,

iar prin tranzacțiile numite, însă, s-a ascuns un alt act juridic și, anume, contractul

de împrumut încheiat între intimatul Serghei Havruneac și Elena Canțer, care într-

un sfârșit nu și-a onorat obligația pecuniară.

La fel, nu poate fi reținut nici argumentul apelantei Galina Mihailiuc precum

că, ea nu a beneficiat de împrumut, nu a primit bani și nici nu l-a utilizat în interesele

proprii, dar a fost intermediar între Galina Mihailiuc și Elena Canțer.

Instanța de apel a punctat că, recipisa din 08 august 2017 nu poate fi catalogată

drept un contract de intermediere, or, la dosar lipsesc careva probe, care să

demonstreze că, banii primiți de către Galina Mihailiuc au fost transmiși altei

persoane și, în general, împrumutul a fost luat anume cu acest scop.

Mai mult, instanța de apel a subliniat că, recipisa din 08 august 2017 conține

elementele unui contract de împrumut și nicidecum nu conține elementele unui

contract de intermediere cum ar fi: persoana pentru care se intermediază, condițiile

în care se intermediază, termenul de scadență, modalitatea de achitare a

împrumutului, etc.

Conform textului recipisei date, banii au fost transmiși personal apelantei

Galina Mihailiuc, care a recunoscut aceasta în ședință de judecată a primei instanțe,

în cadrul susținerilor verbale.

Astfel, instanța de apel a relevat că, la dosar lipsește vreo trimitere la o probă

materială, care ar demonstra existența unui contract de intermediere.

La 22 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Galina Mihailiuc,

reprezentată de către avocatul Alexandru Chisnencu, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor înaintate împotriva recurentei

și emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea pretențiilor

înaintate împotriva recurentei.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe în partea pretențiilor înaintate împotriva recurentei sunt neîntemeiate

și ilegale.

A menționat că, sumele, care au fost adjudecate intimaților prin decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, sunt dublate, adică suma totală a

5

împrumutului a fost numai de 10000 de dolari SUA, împrumutată de către Elena

Canțer de la intimați în două tranșe, a cîte 5400 de dolari SUA și 4600 de dolari SUA

în toamna anului 2014 și primăvara anului 2015, fapt confirmat prin recipisele

anexate la materialele cauzei.

A susținut că, intimații, prin intermediul reprezentantului lor, la momentul

depunerii cererii de chemare în judecată, au indus instanța și participanții la proces

în eroare, prezentând mai multe recipise și invocând că, ele sunt împrumuturi diferite

și distincte.

A afirmat că, recurenta a întocmit contractul de împrumut și recipisa, care sunt

simulate, ambele din 08 august 2017, prin care a recunoscut o dată în plus datoria

Elenei Canțer față de intimați, recurenta fiind ca intermediară, dat fiind faptul că, ea

este rudă a intimaților, s-a simțit oarecum vinovată și responsabilă față de ultimii,

care la rugămintea sa, i-au împrumutat Elenei Canțer sumele menționate.

A relevat că, între recurentă și intimat au existat raporturi juridice, fapt

confirmat de ambele părți în litigiu, dar nu de împrumut, ci de intermediere și

garantare a restituirii împrumutului.

A notat că, recurenta a indicat și a susținut acest fapt pe tot parcursul

examinării cauzei, iar intimatul a confirmat personal că, banii au fost transmiși

Elenei Canțer și Nataliei Codreanu în prezența recurentei, care l-a rugat să le acorde

împrumutul și și-a luat angajamentul, deopotrivă cu cele două, să restituie

împrumutul.

A declarat că, între intimat și recurentă a avut loc și a fost încheiată o tranzacție

de fidejusiune, ultima asumându-și obligația de a restitui împrumutul contractat de

către Elena Canțer și Natalia Codreanu în cazul în care ultimele nu vor îndeplini

această obligațiune. Respectiv, contractul de împrumut este unul simulat și este lovit

de nulitate absolută, nulitate care urma a fi aplicată conform art. 217 alin. (1) din

Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019).

A invocat că, recurenta nu are nici un fel de datorie sau obligațiune pecuniară

față de intimați.

A specificat că, instanțele judecătorești au ignorat informația veridică,

susținută de însăși Elena Canțer și Natalia Codreanu, cît și de intimatul Serghei

Havruneac atât în prima instanță, cît și în instanța de apel, inclusiv și în cadrul

examinării cauzei contravenționale de către Judecătoria Anenii Noi.

A menționat că, instanța de apel a încălcat normele de drept procedural și,

anume, a examinat apelul în lipsa Elenei Canțer și a Nataliei Codreanu.

Prin notificarea din 28 aprilie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimaților copia recursului, înștiințându-i despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 99, vol. II), însă ultimii nu și-au valorificat acest drept și nu au depus

referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 15 februarie 2021 (f. d. 77, vol. II).

Astfel, recursul declarat la 22 martie 2021 este în termen.

6

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Galina Mihailiuc,

reprezentată de către avocatul Alexandru Chisnencu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul Alexandru

Chisnencu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul

Alexandru Chisnencu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Galina Mihailiuc, reprezentată de către avocatul

Alexandru Chisnencu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nicolae Craiu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

8