3ra-652/20 — constatarea ilegalitatii actiunilor inactiunilor, obligarea la eliberarea informatieia

3ra-652/20 — constatarea ilegalitatii actiunilor inactiunilor, obligarea la eliberarea informatieia (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-652/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

01 iulie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Mitrofan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții, Pelivan

Valeriu privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea

eliberării informației și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 27 martie 2019 Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului de Excelență în Construcții și Pelivan Valeriu privind

constatarea ilegalității acțiunilor/inacțiunilor, obligarea eliberării informației și

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 21.02.2018 fiind în incinta

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a observat pe panourile de anunțuri că este

afișată informația precum că la judecătorul Speranța Clima, la 22.02.2018 ora

14.00 a fost stabilită ședința de judecată, dosar nr. 14-3-4938-03042017, Tatiana

Ambroci vs. Guvernul R. Moldova, acțiuni privind controlul legalității actelor

administrative ale Guvernului RM, Ministerului Educației, Centrului de Excelență

în Construcții din Chișinău, Primăriei mun. Chișinău. În acest anunț erau indicate

unele familii care solicită modificarea statutului căminului nr. 5.

Reclamantul a solicitat să-i fie eliberate copia documentelor (deciziei,

ordinului, bonului de repartiție, procesului-verbal al ședinței comisiei locative,

ședinței comune a comitetului sindical și administrației), care au stat la baza

repartizării spațiului locativ în căminul nr. 5 pentru 29 persoane.

La 29.01.2019 prin intermediul cancelariei Centrului de Excelență în

Construcții reclamantul a depus o cerere privind accesul la informație, fiind

înregistrată cu nr. de intrare 01-19/09, prin care a solicitat răspuns la un șir de

întrebări și să-i fie eliberate: copia documentelor (deciziei, ordinului, bonului de

repartiție, procesului-verbal al ședinței comisiei locative, ședinței comune a

1

comitetului sindical și administrației), care au stat la baza repartizării spațiului

locativ în căminul nr. 5 Svetlanei Gutium. Cererea a fost înaintată conform

prevederilor art. 2, 5, 10, 11 din Legea privind accesul la informație. Copiile

documentelor solicitate au un caracter public și nu cad sub incidența informației

oficiale cu caracter limitat.

Consideră că a fost lezat într-un drept legitim datorită acțiunilor sau

inacțiunilor persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces

la informație, dar în special i-a fost încălcat dreptul privind termenele și procedura

de soluționare a cererii de acces la informație, neprezentarea sau prezentarea

necorespunzătoare a informațiilor solicitate, refuzul întemeiat de a prezenta

informațiile solicitate.

Până la data de 27.03.2019 când a depus cererea în instanța de judecată, nu a

primit nici un răspuns și nici nu i-au fost eliberate copiile documentelor solicitate.

A solicitat constatarea acțiunilor sau inacțiunilor directorului Centrului de

Excelență în Construcții din Chișinău, Valeriu Pelivan, ca ilegale și abuzive prin

refuzul nelegitim de a elibera informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază

dreptul de acces la informații; obligarea Centrului de Excelență în Construcții din

Chișinău și a directorului Valeriu Pelivan să-i elibereze copiile documentelor

(deciziei, ordinului, bonului de repartiție, procesului-verbal al ședinței comisiei

locative, ședinței comune a comitetului sindical și administrației) care au stat la

baza repartizării spațiului locativ în căminul nr. 5 Svetlanei Gutium; repararea

prejudiciului în mărime de 1000 de lei, cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza

informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații.

Ulterior, Valeriu Mitrofan a depus cerere de concretizare a acțiunii,

substituind pretențiile din cererea de chemare în judecată, și anume solicitând

constatarea încălcării dreptului reclamantului privind dreptul accesului la

informație de către Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții din

Chișinău în legătură cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate.

Prin hotărârea din 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții și Pelivan Valeriu privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea eliberării

informației și încasarea prejudiciului moral.

Prin decizia din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Valeriu Mitrofan și s-a menținut hotărârea din 03 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Instanța de apel a constatat că cererile înaintate de Mitrofan Valeriu către

Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău la 20 noiembrie 2018, respectiv

29 ianuarie 2019, au aceeași solicitare privind eliberarea copiei documentelor

(deciziei, ordinului, bonului de repartiție, procesului-verbal al ședinței comisiei

locative, ședinței comune a comitetului sindical și administrației), care au stat la

baza repartizării spațiului locativ în căminul nr.5 pentru 29 persoane, enumerate în

lista inserată în cerere, în lista respectivă fiind inclusă și Gutium Svetlana.

Astfel, cererea depusă la 29 ianuarie 2019 de către Mitrofan Valeriu cu privire

la eliberarea documentelor care au stat la baza repartizării spațiului locativ în

căminul nr. 5 al Centrului de Excelență în Construcții din Chișinău poartă un

caracter repetat or, solicitarea acestuia a fost admisă la data de 06 decembrie 2018.

2

Colegiul civil a conchis că instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a

respinge ca fiind neîntemeiate pretențiile privind constatarea ilegalității

acțiunilor/inacțiunilor, obligarea eliberării informației or, Centrul de Excelență în

Construcții din Chișinău a furnizat la 06 decembrie 2018 informația solicitată de

către Mitrofan Valeriu, iar ultimul a recepționat sub semnătură la data de 06

decembrie 2018, actele solicitate care se referă nemijlocit la obiectul solicitării.

Colegiul a remarcat că, pot fi furnizate doar informațiile aflate la dispoziția

furnizorului de informații, respectiv Centrul de Excelență în Construcții din

Chișinău a pus la dispoziția lui Mitrofan Valeriu doar actele pe care le deține.

Referitor la pretenția de încasare a prejudiciului moral în sumă de 1000 de lei,

instanța de apel a considerat că Mitrofan Valeriu nu a probat și motivat cerința în

materie de despăgubire morală. La fel, nu a prezentat probe justificative și

concludente referitor la faptul pricinuirii suferințelor psihice sau fizice suportate ca

rezultat a neeliberării informației solicitate.

La 23 aprilie 2020, Valeriu Mitrofan a depus recurs împotriva deciziei din 06

martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, cu adoptarea unei hotărâri noi de admitere integrală

a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că decizia instanței de apel este

abuzivă, iar concluziile expuse sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii,

normele de drept material și normele de drept procedural au fost aplicate eronat.

A menționat că a solicitat copia unor documente și nicidecum un răspuns la

cererea privind accesul la informație, instanța de apel însă a folosit aceleași fraze

care au fost expuse în hotărârea primei instanțe, ignorând toate argumentele și

probele prezentate de către apelant.

Consideră că instanța de apel comite o eroare gravă menționând că cererea

depusă la 29 ianuarie 2019 poartă un caracter repetat și solicitarea i-a fost admisă

la 06 decembrie 2018, or în realitate acestea sunt două cereri diferite din motiv că

numai o parte din documentele indicate în cererea din 20 noiembrie 2018 au fost

eliberate, iar acele documente care nu au fost eliberate, anume actele referitor la

Gutium Svetlana, le-a solicitat prin cererea din 29 ianuarie 2019.

A remarcat că la materialele cauzei lipsește dovada că i-au fost eliberate

actele solicitate, în special cele care se referă la Gutium Svetlana, inclusiv și în

termenul de 15 zile lucrătoare stabilit de lege.

A specificat că decizia contestată contravine prevederilor art. 20 alin. (1) din

Constituție, art. 56, 239 Cod de procedură civilă, practicii CEDO, recomandărilor

avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, art. 6

CEDO, din care motiv urmează a fi casată.

La 25 mai 2020 în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de Mitrofan Valeriu, fiind recepționată la 28 mai 2020 (f.d. 108), însă

Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău nu și-a valorificat dreptul de a

depune referință la cererea de recurs.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

3

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Aici, Completul reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18

martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe

durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice

fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata

stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie

2020.

Totodată, potrivit pct. 4 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, cauzele civile, cu

excepția, celor care se examinează conform legii în lipsa părților, care au fost

amânate pentru pronunțare, ce vizează eliberarea ordonanțelor de protecție,

acțiunile privind confiscarea averii nejustificate, încuviințarea spitalizării forțate și

tratamentului forțat, se suspendă de drept, iar reieșind din pct. 8 al actului

menționat, termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele care se suspendă de

drept aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând

a curge noi termen, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Prin urmare, reieșind din prevederile sus-menționate, completul de

admisibilitate consideră că, la demararea căii de atac a fost respectat termenul

prevăzut de lege, deoarece decizia Curții de Apel Chișinău datează cu 06 martie

2020, a fost expediată în adresa recurentului la 26 martie 2020 (f.d. 90) și a fost

recepționată la 14 aprilie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție a

corespondenței anexat la materialele cauzei (f.d. 91), iar recursul a fost depus la 23

aprilie 2020 de către Mitrofan Valeriu, perioadă în care era instituită starea de

urgență.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea

efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și

serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

4

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art.art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e :

Recursul depus de către Valeriu Mitrofan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6