3ra-561/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-561/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc) DECIZIE 1 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 27 februarie 2019 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că la 22 noiembrie 2018 Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 8/11 ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”.

A invocat că în conformitate cu art. 63 coroborat cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul sub aspectul legalității a deciziei vizate și a constatat că, actul administrativ enunțat contravine legislației în vigoare și anume, a pct. 25 a Hotărârii de Guvern nr.285 din 23 mai 1996 cu privire la aprobarea 1 Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, conform cărora președintele comisiei de recepție va prezenta investitorului procesul- verbal de recepție cu observațiile sau obiecțiile participanților și cu recomandarea comisiei cusut, numerotat și sigilat cu sigiliul autorității publice locale.

Investitorul hotărăște admiterea, amînarea sau respingerea recepției și notifică executantului hotărîrea sa în interval de 3 zile lucrătoare, anexînd la ea un exemplar al procesului-verbal. Procesele-verbale întocmite de comisia de recepție a lucrărilor de construcție social-culturale, comunale și a blocurilor locative se aprobă prin decizia organelor publice locale în termen de 3 zile. Din considerentul că actul administrativ menționat este ilegal, deoarece a fost adoptat cu încălcarea procedurii, care presupune aprobarea procesului verbal de recepție finală a lucrărilor de construcție, ceea ce duce la nulitatea actului, prin prisma prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală, pct. 9, sbp.

2) lit. a) și pct. 13 lit. e) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, la 28 decembrie 2018 a înaintat pârâtului notificarea nr. 1304/OT4-1235, solicitând abrogarea deciziei enunțate, însă prin răspunsul din 7 februarie 2019 a Consiliului municipal Chișinău, a fost informat că decizia care se solicită a fi anulată a fost completată cu un punct suplimentar care urmează a fi aprobat la ședința următoare a Consiliului municipal Chișinău. În asemenea circumstanțe, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus prezenta acțiune, solicitând anularea deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost admisă, fiind dispusă anularea deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”. Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, la 5 februarie 2020 Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de apel anexată la dosar, suplimentar invocându-se că legislatorul a reglementat condiții esențiale în ce privește înaintarea unei acțiuni instanței de contencios administrativ și anume să existe lezarea pretinsului drept și acțiunea înaintată să fie probată.

2 Conform Codului administrativ cât și Codului civil al Republicii Moldova, în speță, pentru a invoca pretenții de contecios administrativ este necesar ca reclamantul să demonstreze încălcarea dreptului moral și material, pe când în speță, o asemenea dovadă lipsește și nici nu poate să existe, or, Consiliul municipal Chișinău a adoptat actul administrativ care reprezintă obiectul litigiului dat în strictă conformitate cu prevederile legale. Conform pct. 1 și 6 din proiectul de decizie a Consiliului municipal Chișinău, s-a aprobat procesul-verbal de recepție finală a obiectivului ,,Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”, fiind abrogată decizia nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău, care a fost anulată în prezenta speță.

Prin urmare, având în vedere că prin răspunsul nr. 07-119/25 din 7 februarie 2019, reclamantul – intimat a fost informat despre faptul că notificarea formulată urmează a fi satisfăcută, considerăm că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat neîntemeiat a acționat Consiliul municipal Chișinău în instanța de contencios administrativ. Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de admitere a acțiunii (f.d.82-84).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar conform art. 245 alin. (1) din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 5 februarie 2020 (f.d.82) de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, prin 3 intermediul reprezentantului Andrei Cazacu este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 13 noiembrie 2019 (f.d.68) și recepționată de recurent la 13 ianuarie 2020 (f.d.81). Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu urmează a fi declarat inadmisibil, iar recursul depus de Consiliul municipal Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Iar potrivit art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare se atestă că prin Decizia nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”, Consiliul municipal Chișinău a decis că, ÎM Direcția construcții capitale va transmite în gestiune economică bunurile - proprietate municipală, ale obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara), în sumă totală de 18 574 666,52 lei, după cum urmează: - ÎM ,,Asociației de gospodărire a spațiilor verzi”, bunurile – proprietate municipală ale obiectivului menționat în punctul 1, al prezentei decizii, în sumă totală de 18 164 853,52 lei; - ÎM Rețelele electrice de iluminare ,,Lumteh”, bunurile – proprietate municipală ale obiectivului menționat în punctul 1, al prezentei decizii, în sumă totală de 409 813,00 lei (f.d.9).

La fel, s-a constatat că verificând prin prisma art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și 4 Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 controlul sub aspectul legalității a deciziei vizate, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a constatat că actul administrativ enunțat contravine legislației în vigoare, motiv pentru care la 28 decembrie 2018 a înaintat Consiliului municipal Chișinău o notificare, solicitând abrogarea deciziei nominalizate (f.d.7-8).

Prin răspunsul nr.07-119/25 din 7 februarie 2018, Consiliul municipal Chișinău a comunicat Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că, decizia nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a fost completată cu un punct suplimentar privind aprobarea procesului-verbal de recepție finală, ce urma a fi aprobat la ședința următoare a Consiliului municipal Chișinău (f.d.10).

În aceste circumstanțe și având în vedere faptul că actul administrativ menționat a fost considerat de reclamant a fi ilegal, deoarece a fost adoptat cu încălcarea procedurii, care presupune aprobarea procesului verbal de recepție finală a lucrărilor de construcție, ceea ce duce la nulitatea actului, la 27 februarie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus prezenta acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal Chișinău, solicitând anularea deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)” (f.d.4-6).

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în favoarea temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral. Judecând apelul, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13 noiembrie 2019 a respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia privind anularea deciziei contestate, deoarece procedura de transmitere în gestiune economică a bunurilor-proprietate municipală ale obiectivului ,,Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)” nu a fost respectată, motiv pentru care corect acțiunea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost admisă integral.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanțelor de judecată despre necesitatea admiterii acțiunii justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită. Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit corect situația de fapt și de drept în prezenta speță, au dat o apreciere obiectivă probelor administrate și au emis hotărâri întemeiate și legale care corespund legislației în vigoare. Cu referire la recursul depus de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, conform cărora Curtea Supremă de 5 Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate atât la etapa examinării admisibilității cererii de recurs cât și la etapa examinării nemijlocită a cererii de recurs. În această ordine de idei, Colegiul reține prin prisma art. 203 Cod administrativ, că se consideră participanți la proces: părțile, persoanele atrase în proces de instanța de judecată și alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Totodată, conform art. 204 din același cod, părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art.7. Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu nu este în drept să depună recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, deoarece autoritatea publică enunțată nu deține calitatea procesuală de parte sau participant la proces, fiind astfel lipsită de dreptul de a contesta decizia judecătorească pe căi ordinare de atac.

Or, din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că subiecți ai raportului juridic litigios sunt: Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în calitate de reclamant și Consiliul municipal Chișinău, în calitate de pârât. De menționat că Primăria municipiului Chișinău, nu are nicio calitate procesuală în prezenta cauză de contencios administrativ. În contextul celor relatate și având în vedere faptul că, Primăria municipiului Chișinău nu deține calitatea de parte sau participant la proces și nu este în drept să depună recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul nominalizat sub aspectele sus-vizate, or, recurenta, neavând nicio 6 calitate procesuală în cauza dată, în virtutea normelor de drept procedural imperative, nu beneficiază de dreptul de a depune recurs.

Referitor la recursul depus de Consiliul municipal Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 77 alin. (5) al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 (în vigoare la momentul emiterii actului contestat), conform cărora înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege. Conform, pct. 1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, prezentul Regulament se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente finanțate din bugetul de stat sau bugetele locale, cu excepția prevederilor capitolului III1.

Recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care comisia de recepție declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de construcție și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție, asumîndu-și, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege. Totodată, potrivit pct. 25 din Regulamentul enunțat, președintele comisiei de recepție va prezenta investitorului procesul-verbal de recepție cu observațiile sau obiecțiile participanților și cu recomandarea comisiei, cusut, numerotat și sigilat cu sigiliul autorității publice locale.

Investitorul hotărăște admiterea, amînarea sau respingerea recepției și notifică executantului hotărîrea sa în interval de 3 zile lucrătoare, anexînd la ea un exemplar al procesului-verbal. Procesele-verbale întocmite de comisia de recepție a lucrărilor de construcție social-culturale, comunale și a blocurilor locative se aprobă prin decizia organelor publice locale în termen de 3 zile, iar pct. 30 din Regulament, reglementează expres că data recepției este data semnării de comisia de recepție a procesului-verbal, cu sau fără obiecții.

Raportînd normele lergale enunțate la circumstanțele speței deduse judecății, Colegiul reține că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au stabilit că actul administrativ contestat contravine prevederilor legale sus- enunțate, din care considerent întemeiat și corect au dispus anularea acestuia, deoarece procedura de transmitere în gestiune economică a bunurilor- proprietate municipală ale obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara) nu a fost respectată, or, comisia de recepție nu a prezentat investitorului procesul-verbal de recepție cu observațiile sau obiecțiile participanților și cu recomandarea comisiei. La rândul său, investitorul nu a hotărât asupra admiterii recepției, urmare cărui fapt nu a fost aprobat nici procesul-verbal de recepție finală a lucrărilor de construcție.

7 Argumentele recursului precum că în urma notificării din 28 decembrie 2018 a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a elaborat un proiect de decizie, prin care s-a indicat un punct suplimentar privind aprobarea procesului-verbal de recepție finală a obiectivului ,,Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”, care urma a fi aprobat la ședința următoare a Consiliului municipal Chișinău cu abrogarea deciziei nr. 8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău care a fost anulată în litigiul deferit judecății, nu pot constitui drept temei absolut pentru admiterea recursului, casarea actelor judecătorești contestate și emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii, în situația în care instanțele de judecată verifică legalitatea deciziei contestate la momentul emiterii acesteia, cu atât mai mult că recurentul Consiliul municipal Chișinău până în prezent n-a prezentat procesul-verbal de recepție finală a obiectivului ,,Reconstrucția lacului de acumulare „Valea Morilor”, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”, inacțiuni care constituie un viciu ce afectează actul administrativ contestat și întemeiază cererea de chemare în judecată.

În asemenea circumstanțe, Colegiul consideră juste concluziile instanțelor de judecată referitoare la faptul că actul administrativ contestat a fot adoptat contrar prevederilor legii, nerespectându-se modul de aprobare a procesului verbal de recepție finală a lucărilor de construcție și, prin urmare, întemeiat a fost anulat. Mai mult ca atât, Colegiul reține că, prin prezentarea unui nou proiect de decizie privind aprobarea procesului-verbal de recepție finală a obiectivului și anularea deciziei contestate, de fapt însuși recurentul a recunoscut netemeinicia deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018, ceea ce denotă odată în plus temeinicia hotărîrii instanțelor judecătorești cu privire la admiterea acțiunii și anularea actului administrative contestat.

La fel, neîntemeiate sunt și argumentele recurentului Consiliul municipal Chișinău precum că, pentru a invoca pretenții de contecios administrativ este necesar ca reclamantul să demonstreze încălcarea dreptului moral și material, iar în speță, o asemenea dovadă lipsește și nici nu poate să existe, or, controlul obligatoriu de legalitate a deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”, a fost exercitat de reclamant în scopul asigurării respectării legalității și a principiilor constituționale, în temeiul atribuțiilor ce îi revin conform prevederilor art. 63 – 64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, precum și prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009, cu atât mai mult că actul administrativ contestat a fost emis până la adoptarea Codului Administrativ.

Alte argumentele invocate de recurent în susținerea poziției sale, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de 8 instanțele de judecată, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material. Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanțele de judecată ierarhic inferioare au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, au aplicat corect normele materiale, adoptând hotărâri întemeiate și legale cu respectarea normelor de procedură, iar cererea de recurs este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, cu menținerea actelor judecătorești ce au constituit obiectul recursului.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 246, 247 și art. 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Recursul depus de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu, se declară inadmisibil. Recursul depus de Consiliul municipal Chișinău prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu, se respinge. Decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative, se mențin.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru 9