3ra-561/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- legalitatea actului administrativ contestat. Respectarea procedurii de catre autoritatea publica. Temeiurile declararii recursului
3ra-561/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-561/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc)
DECIZIE
1 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Consiliul municipal Chișinău și Primăria
municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal
Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău împotriva
hotărârii din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La 27 februarie 2019 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ
împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor
administrative.
În motivarea acțiunii a indicat că la 22 noiembrie 2018 Consiliul
municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 8/11 ,,Cu privire la recepționarea și
transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea
Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”.
A invocat că în conformitate cu art. 63 coroborat cu art. 64 din Legea
privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și
Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale
Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie
2009, a efectuat controlul sub aspectul legalității a deciziei vizate și a constatat
că, actul administrativ enunțat contravine legislației în vigoare și anume, a pct.
25 a Hotărârii de Guvern nr.285 din 23 mai 1996 cu privire la aprobarea
1
Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, conform
cărora președintele comisiei de recepție va prezenta investitorului procesul-
verbal de recepție cu observațiile sau obiecțiile participanților și cu
recomandarea comisiei cusut, numerotat și sigilat cu sigiliul autorității publice
locale. Investitorul hotărăște admiterea, amînarea sau respingerea recepției și
notifică executantului hotărîrea sa în interval de 3 zile lucrătoare, anexînd la ea
un exemplar al procesului-verbal. Procesele-verbale întocmite de comisia de
recepție a lucrărilor de construcție social-culturale, comunale și a blocurilor
locative se aprobă prin decizia organelor publice locale în termen de 3 zile.
Din considerentul că actul administrativ menționat este ilegal, deoarece a
fost adoptat cu încălcarea procedurii, care presupune aprobarea procesului
verbal de recepție finală a lucrărilor de construcție, ceea ce duce la nulitatea
actului, prin prisma prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația
publică locală, pct. 9, sbp. 2) lit. a) și pct. 13 lit. e) din Regulamentul cu privire
la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, la 28
decembrie 2018 a înaintat pârâtului notificarea nr. 1304/OT4-1235, solicitând
abrogarea deciziei enunțate, însă prin răspunsul din 7 februarie 2019 a
Consiliului municipal Chișinău, a fost informat că decizia care se solicită a fi
anulată a fost completată cu un punct suplimentar care urmează a fi aprobat la
ședința următoare a Consiliului municipal Chișinău.
În asemenea circumstanțe, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a depus prezenta acțiune, solicitând anularea deciziei nr.8/11 din 22
noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și
transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea
Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”.
Prin hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat a fost admisă, fiind dispusă anularea deciziei nr.8/11 din 22
noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și
transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea
Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”.
Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din
24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, la 5 februarie 2020 Consiliul municipal Chișinău și
Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei
Cazacu le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea actelor
judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei
hotărâri noi, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
în cererea de apel anexată la dosar, suplimentar invocându-se că legislatorul a
reglementat condiții esențiale în ce privește înaintarea unei acțiuni instanței de
contencios administrativ și anume să existe lezarea pretinsului drept și acțiunea
înaintată să fie probată.
2
Conform Codului administrativ cât și Codului civil al Republicii
Moldova, în speță, pentru a invoca pretenții de contecios administrativ este
necesar ca reclamantul să demonstreze încălcarea dreptului moral și material, pe
când în speță, o asemenea dovadă lipsește și nici nu poate să existe, or,
Consiliul municipal Chișinău a adoptat actul administrativ care reprezintă
obiectul litigiului dat în strictă conformitate cu prevederile legale.
Conform pct. 1 și 6 din proiectul de decizie a Consiliului municipal
Chișinău, s-a aprobat procesul-verbal de recepție finală a obiectivului
,,Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea
parcului, scara)”, fiind abrogată decizia nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a
Consiliului municipal Chișinău, care a fost anulată în prezenta speță.
Prin urmare, având în vedere că prin răspunsul nr. 07-119/25 din 7
februarie 2019, reclamantul – intimat a fost informat despre faptul că notificarea
formulată urmează a fi satisfăcută, considerăm că Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat neîntemeiat a acționat Consiliul municipal Chișinău în
instanța de contencios administrativ.
Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației
impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial
circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate
circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate
de admitere a acțiunii (f.d.82-84).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ
a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în
vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din
10 februarie 2000 a fost abrogată.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile
de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod
se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,
conform prevederilor prezentului cod.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Iar conform art. 245 alin. (1) din același cod, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 5 februarie 2020 (f.d.82)
de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, prin
3
intermediul reprezentantului Andrei Cazacu este în termen, or, decizia instanței
de apel a fost adoptată la 13 noiembrie 2019 (f.d.68) și recepționată de recurent
la 13 ianuarie 2020 (f.d.81).
Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul
depus de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, prin
intermediul reprezentantului Andrei Cazacu a fost numit pentru examinare în
complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primăria municipiului
Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu urmează a fi declarat
inadmisibil, iar recursul depus de Consiliul municipal Chișinău, prin
intermediul reprezentantului Andrei Cazacu urmează a fi respins, cu menținerea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice
și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Iar potrivit art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare
a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu
în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și
determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare se
atestă că prin Decizia nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 ,,Cu privire la
recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de
acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”, Consiliul
municipal Chișinău a decis că, ÎM Direcția construcții capitale va transmite în
gestiune economică bunurile - proprietate municipală, ale obiectivului
Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea
parcului, scara), în sumă totală de 18 574 666,52 lei, după cum urmează:
- ÎM ,,Asociației de gospodărire a spațiilor verzi”, bunurile – proprietate
municipală ale obiectivului menționat în punctul 1, al prezentei
decizii, în sumă totală de 18 164 853,52 lei;
- ÎM Rețelele electrice de iluminare ,,Lumteh”, bunurile – proprietate
municipală ale obiectivului menționat în punctul 1, al prezentei
decizii, în sumă totală de 409 813,00 lei (f.d.9).
La fel, s-a constatat că verificând prin prisma art. 64 din Legea privind
administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și
4
Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale
Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie
2009 controlul sub aspectul legalității a deciziei vizate, Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a constatat că actul administrativ enunțat
contravine legislației în vigoare, motiv pentru care la 28 decembrie 2018 a
înaintat Consiliului municipal Chișinău o notificare, solicitând abrogarea
deciziei nominalizate (f.d.7-8).
Prin răspunsul nr.07-119/25 din 7 februarie 2018, Consiliul municipal
Chișinău a comunicat Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că,
decizia nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a fost completată cu un punct
suplimentar privind aprobarea procesului-verbal de recepție finală, ce urma a fi
aprobat la ședința următoare a Consiliului municipal Chișinău (f.d.10).
În aceste circumstanțe și având în vedere faptul că actul administrativ
menționat a fost considerat de reclamant a fi ilegal, deoarece a fost adoptat cu
încălcarea procedurii, care presupune aprobarea procesului verbal de recepție
finală a lucrărilor de construcție, ceea ce duce la nulitatea actului, la 27
februarie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
prezenta acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului
municipal Chișinău, solicitând anularea deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018
a Consiliului municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la
balanță a obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa
a IV-a (amenajarea parcului, scara)” (f.d.4-6).
Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat
în favoarea temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral.
Judecând apelul, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13 noiembrie
2019 a respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță
întemeiat a ajuns la concluzia privind anularea deciziei contestate, deoarece
procedura de transmitere în gestiune economică a bunurilor-proprietate
municipală ale obiectivului ,,Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor,
tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)” nu a fost respectată, motiv pentru
care corect acțiunea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost
admisă integral.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră concluzia instanțelor de judecată despre
necesitatea admiterii acțiunii justă, ea având la bază cumulul dovezilor
administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea
juridică cuvenită. Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit corect
situația de fapt și de drept în prezenta speță, au dat o apreciere obiectivă
probelor administrate și au emis hotărâri întemeiate și legale care corespund
legislației în vigoare.
Cu referire la recursul depus de Primăria municipiului Chișinău,
prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art.
246 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, conform cărora Curtea Supremă de
5
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară
inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu
recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o
persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului
stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost
depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de
recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și
(2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din
conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că
temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv
în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită
a fi verificate atât la etapa examinării admisibilității cererii de recurs cât și la
etapa examinării nemijlocită a cererii de recurs.
În această ordine de idei, Colegiul reține prin prisma art. 203 Cod
administrativ, că se consideră participanți la proces: părțile, persoanele atrase în
proces de instanța de judecată și alți subiecți investiți de lege cu drept de
sesizare.
Totodată, conform art. 204 din același cod, părți în procedura de
contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile
publice în sensul art.7.
Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze
de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Primăria
municipiului Chișinău, prin intermediul reprezentantului Andrei Cazacu nu este
în drept să depună recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de
Apel Chișinău, deoarece autoritatea publică enunțată nu deține calitatea
procesuală de parte sau participant la proces, fiind astfel lipsită de dreptul de a
contesta decizia judecătorească pe căi ordinare de atac.
Or, din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că subiecți ai
raportului juridic litigios sunt: Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
în calitate de reclamant și Consiliul municipal Chișinău, în calitate de pârât.
De menționat că Primăria municipiului Chișinău, nu are nicio calitate
procesuală în prezenta cauză de contencios administrativ.
În contextul celor relatate și având în vedere faptul că, Primăria
municipiului Chișinău nu deține calitatea de parte sau participant la proces și nu
este în drept să depună recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții
de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil
recursul nominalizat sub aspectele sus-vizate, or, recurenta, neavând nicio
6
calitate procesuală în cauza dată, în virtutea normelor de drept procedural
imperative, nu beneficiază de dreptul de a depune recurs.
Referitor la recursul depus de Consiliul municipal Chișinău, prin
intermediul reprezentantului Andrei Cazacu, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 77 alin.
(5) al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 (în
vigoare la momentul emiterii actului contestat), conform cărora înstrăinarea,
concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității
administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile
legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.
Conform, pct. 1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și
instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23 mai
1996, prezentul Regulament se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente
finanțate din bugetul de stat sau bugetele locale, cu excepția prevederilor
capitolului III1. Recepția constituie o componentă a sistemului calității în
construcții și este actul prin care comisia de recepție declară că acceptă și preia
lucrarea definitivată de construcție și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără
rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică
faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile
contractului și ale documentației de execuție, asumîndu-și, totodată, pentru
lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.
Totodată, potrivit pct. 25 din Regulamentul enunțat, președintele comisiei
de recepție va prezenta investitorului procesul-verbal de recepție cu observațiile
sau obiecțiile participanților și cu recomandarea comisiei, cusut, numerotat și
sigilat cu sigiliul autorității publice locale. Investitorul hotărăște admiterea,
amînarea sau respingerea recepției și notifică executantului hotărîrea sa în
interval de 3 zile lucrătoare, anexînd la ea un exemplar al procesului-verbal.
Procesele-verbale întocmite de comisia de recepție a lucrărilor de construcție
social-culturale, comunale și a blocurilor locative se aprobă prin decizia
organelor publice locale în termen de 3 zile, iar pct. 30 din Regulament,
reglementează expres că data recepției este data semnării de comisia de recepție
a procesului-verbal, cu sau fără obiecții.
Raportînd normele lergale enunțate la circumstanțele speței deduse
judecății, Colegiul reține că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au
stabilit că actul administrativ contestat contravine prevederilor legale sus-
enunțate, din care considerent întemeiat și corect au dispus anularea acestuia,
deoarece procedura de transmitere în gestiune economică a bunurilor-
proprietate municipală ale obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare
Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara) nu a fost respectată,
or, comisia de recepție nu a prezentat investitorului procesul-verbal de recepție
cu observațiile sau obiecțiile participanților și cu recomandarea comisiei. La
rândul său, investitorul nu a hotărât asupra admiterii recepției, urmare cărui fapt
nu a fost aprobat nici procesul-verbal de recepție finală a lucrărilor de
construcție.
7
Argumentele recursului precum că în urma notificării din 28 decembrie
2018 a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a elaborat un
proiect de decizie, prin care s-a indicat un punct suplimentar privind aprobarea
procesului-verbal de recepție finală a obiectivului ,,Reconstrucția lacului de
acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”, care urma
a fi aprobat la ședința următoare a Consiliului municipal Chișinău cu abrogarea
deciziei nr. 8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului municipal Chișinău care a
fost anulată în litigiul deferit judecății, nu pot constitui drept temei absolut
pentru admiterea recursului, casarea actelor judecătorești contestate și emiterea
unei noi decizii, de respingere a acțiunii, în situația în care instanțele de judecată
verifică legalitatea deciziei contestate la momentul emiterii acesteia, cu atât mai
mult că recurentul Consiliul municipal Chișinău până în prezent n-a prezentat
procesul-verbal de recepție finală a obiectivului ,,Reconstrucția lacului de
acumulare „Valea Morilor”, tranșa a IV-a (amenajarea parcului, scara)”,
inacțiuni care constituie un viciu ce afectează actul administrativ contestat și
întemeiază cererea de chemare în judecată.
În asemenea circumstanțe, Colegiul consideră juste concluziile instanțelor
de judecată referitoare la faptul că actul administrativ contestat a fot adoptat
contrar prevederilor legii, nerespectându-se modul de aprobare a procesului
verbal de recepție finală a lucărilor de construcție și, prin urmare, întemeiat a
fost anulat.
Mai mult ca atât, Colegiul reține că, prin prezentarea unui nou proiect de
decizie privind aprobarea procesului-verbal de recepție finală a obiectivului și
anularea deciziei contestate, de fapt însuși recurentul a recunoscut netemeinicia
deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018, ceea ce denotă odată în plus temeinicia
hotărîrii instanțelor judecătorești cu privire la admiterea acțiunii și anularea
actului administrative contestat.
La fel, neîntemeiate sunt și argumentele recurentului Consiliul municipal
Chișinău precum că, pentru a invoca pretenții de contecios administrativ este
necesar ca reclamantul să demonstreze încălcarea dreptului moral și material, iar
în speță, o asemenea dovadă lipsește și nici nu poate să existe, or, controlul
obligatoriu de legalitate a deciziei nr.8/11 din 22 noiembrie 2018 a Consiliului
municipal Chișinău ,,Cu privire la recepționarea și transmiterea la balanță a
obiectivului Reconstrucția lacului de acumulare Valea Morilor, tranșa a IV-a
(amenajarea parcului, scara)”, a fost exercitat de reclamant în scopul asigurării
respectării legalității și a principiilor constituționale, în temeiul atribuțiilor ce îi
revin conform prevederilor art. 63 – 64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală, precum și prevederilor Regulamentului cu
privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009, cu atât mai
mult că actul administrativ contestat a fost emis până la adoptarea Codului
Administrativ.
Alte argumentele invocate de recurent în susținerea poziției sale, nu pot fi
reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus
și se referă la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de
8
instanțele de judecată, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate
și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele
de drept material.
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanțele de
judecată ierarhic inferioare au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, au
aplicat corect normele materiale, adoptând hotărâri întemeiate și legale cu
respectarea normelor de procedură, iar cererea de recurs este neîntemeiată,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, cu menținerea actelor
judecătorești ce au constituit obiectul recursului.
În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 246, 247 și art. 248 alin. (1) lit. a)
și alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Recursul depus de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul
reprezentantului Andrei Cazacu, se declară inadmisibil.
Recursul depus de Consiliul municipal Chișinău prin intermediul
reprezentantului Andrei Cazacu, se respinge.
Decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios
administrativ la acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor
administrative, se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
9