3ra-585/20 — contestarea actelor administrative

3ra-585/20 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-585/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de notarul Elena Constantinescu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

notarul Elena Constantinescu împotriva Ministerului Justiției și Guvernului Republicii

Moldova cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva hotărârii din 07 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de notarul Elena

Constantinescu împotriva Ministerului Justiției și Guvernului Republicii Moldova cu

privire la contestarea actelor administrative

c o n s t a t ă:

La data de 23 noiembrie 2018 notarul Elena Constantinescu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și Guvernului Republicii Moldova

cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta notarul Elena Constantinescu a indicat că prin

adoptarea și punerea în aplicare a actelor administrative contestate reclamantei,

persoană fizică care exercită activitate de notar: i-au fost vătămate următoarele

drepturi: dreptul de a exercita activitatea de notar în condițiile legii și conform

jurământului depus, obligând spre exercitarea atribuțiilor contrar legii, fiind adus

atingere inclusiv principiul independenței și imparțialității notarului (art. 10 alin. (1)

lit.l) în coraborare cu art. 4, 8, 27 a Legii nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la

organizarea activității notarilor). Întru executarea cerințelor actelor normative

contestate, acțiunile reclamantei privind perceperea taxei de stat de la solicitanții

actelor notariale prin: (i) calcularea și indicarea în registrul actelor notariale și în girul

notarial a cuntumului taxei de stat pentru actele instrumentate; (ii) colectarea banilor

în numerar de la solicitanții actelor notariale; (iii) vărsarea banilor colectați la bugetul

de stat, sunt contrare:

1

- Legii taxei de stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992, art.1, care prevede că

taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, notarul ne fiind organ de stat;

Organ de stat este colectivul format dintr-o categorie anumită de persoane, investite cu

atribuții care nu le au alți cetățeni, atribuții care le oferă posibilitatea de a lua hotărîri

generale obligatorii pentru cei cărora li se adresează, hotărâri care, dacă nu sunt

respectate de bună voie, pot fi aduse la îndeplinire prin forța de constrângere a statului.

Notarul nu are asemenea atribuții.

- Legii nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității notarilor, care

la art. 38 lit. a) prevede că, pentru actele și acțiunile îndeplinite de notar taxa de stat se

achită, în cazurile prevăzute de lege. Deși la art. 3 alin. (9) al Legii 1216-XII din 03

decembrie 1992 se regăsesc cuantumurile taxei de stat, ele nu sunt destinate nemijlocit

actelor notariale îndeplinite de notarii care nu sunt organ de stat, ci sunt destinate doar

persoanelor abilitate prin lege pentru îndeplinirea actelor notariale, care sunt organe de

stat.

- Codului fiscal, care la art.1 alin.(2), art.6 alin. (4) și (5), art.7 alin. (1), prevede

că pentru a putea fi percepute taxele, ele trebuie să se regăsească în Codul fiscal.

Reclamantul percepe bani pentru a plăti taxa neprevăzută de Codul fiscal.

- Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, art. 6,

principiilor contabilității, care prevăd că toate mijloacele financiare intrate în entitate

trebuie reflectate în documentele de contabilitate și raportate către organele de

raportare. Taxa de stat neaparținând notarului nu se contabilizează.

Dreptul reclamantei de a primi remunerația muncii, plata notarială, care după

deducerea cheltuielilor aferente activității de notar a reclamantei devine proprietatea

ultimei, (art. 10 alin. (1) lit.a)).

Vărsarea banilor de către reclamantă la bugetul de stat impune cheltuieli

suplimentare:

- în bani, (i) prin achitarea comisionul bancar de la 2,5 lei până la 10 lei pentru

o chitanță, care în an constituie cifra de circa 2700 lei. Sumă de bani, care pe de o parte

nu poate fi percepută de la solicitanții actului notarial, iar pe de altă parte fiind achitată

de notar din bani proprii, nu poate fi dedusă la cheltuieli, în virtutea faptului că plata

se face de notar pentru solicitantul actului notarial și din banii acestuia, dar nu pentru

sine însuși, astfel cheltuielile aferente vărsării taxei de stat la buget nu pot fi deduse;

(ii) - achitarea salariului personalului angajat pentru timpul de muncă de la 40 până la

60 minute zilnic, petrecute în bancă pentru a vărsa taxa dc stat.

- în timp, care la fel poate fi evaluat în bani, chiar daca plățile se varsă la buget

nemijlocit de notar. Nu este o noutate, că notarul exercită activitatea personal și dacă

el este plecat la bancă pentru achitarea taxei de stat, în acest interval de timp, este în

imposibilitate dc a-și exercita activitatea, în același timp fiind obligat să achite plățile

aferente întreținerii biroului și personalului, etc.

Dreptul reclamantei de a-i fi percepută în societate profesia fară denaturare.

Atunci când reclamanta percepe de la solicitatul actului notarial banii, în care se include

atît plata notarială cât și taxa de stat, mărimea plăților se percepe de solicitant ca plată

făcută integral notarului, iată de ce în societate s-a statornicit opinia banilor grei

încasați de notar.

2

Actele normative contestate, încalcă și un interes public garantat de Constituția

Republicii Moldova, dreptul la proprietate (art. 9 alin. (2) și art.46, 54 și 58), iar

perceperea de către notari a taxei de stat pentru a fi vărsată la buget reprezintă o

ingerință în dreptul de proprietate al solicitanților actelor notariale.

Reclamanta a menționat că, formulând cerințele din cererea de chemare în

judecată nu a solicitat instanței efectuarea controlului oportunității actelor

administrative contestate, dar controlul asupra exercitării de către Ministerul Justiției a

dreptului discreționar, care nu poate fi în contradicție cu principiul legalității. La

emiterea actului administrativ cu caracter normativ, Ministerul Justiției urma să

acționeze în așa fel încât actul normativ adoptat să fie just, conform scopului urmărit

și finalității legii.

Reclamanta a indicat că este incontestabil, că legiuitorul a lăsat la discreția

Ministerului Justiției dreptul de a stabili conținutul textului actului normativ, însă acest

drept de discreție nu este absolut, el nu putea fi exercitat voluntar și abuziv, ci doar în

limitele cadrului normativ existent. În prezența normei imperative care prevede clar și

univoc cine sânt subiecții înreptățiți pentru perceperea taxei de stat, Ministerul Justiției

dispunând încasarea taxei de stat de către notarii nebugetari, a dus la eroarea de drept,

ce nu privește oportunitatea, ci legalitatea actului administrativ cu caracter normativ

contestat. Ministerul Justiției nu a luat în considerare toate faptele relevante ale cazului,

nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar și nu și-a exercitat dreptul

discreționar conform scopului acordat prin lege.

Reclamanta a relatat că Ministerul Justiției al Republicii Moldova are atât

obligații pozitive de a adopta, cât și obligații negative de a se abține de la adoptarea

actelor normative contrare legii. Într-un stat bazat pe drept libertatea discreției sau

aprecierii nu poate fi fără limite.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului neîncadrării

notarilor în categoria organelor de stat împuternicite special prin Legea taxei de stat nr.

1216-XII din 03 decembrie 1992, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul

Parlamentului Republicii Moldova nr. 12/359 din 1992, de a percepe taxa de stat de la

persoanele fizice și juridice, în ale căror interese sânt îndeplinite acte notariale,

dispunerea anulării sintagmei „s-a încasat taxa de stat lei” din Modelele girurilor de

autentificare și a certificatelor notariale (i) din Titlul I Girurile de autentificare a actelor

notariale și (ii) din Titlul II Certificatele notariale, aprobate prin ordinul Ministerului

Justiției nr. 394 din 29 septembrie 2005, privind aprobarea registrelor necesare pentru

desfășurarea activității notariale, forma și conținutul acestora, cu modificările

ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.135-138 art.448 din

14 octombrie 2005, dispunerea anulării rubricii 6 «Taxa de stat» din Registrul actelor

notariale (care urmează a fi completat de notari), aprobat prin ordinul Ministerului

Justiției nr. 267 din 02 iulie 2003, privind aprobarea registrelor necesare pentru

desfășurarea activității notariale, forma și conținutul acestora, cu modificările

ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.148, art.199, din

15 iulie 2003, dispunerea anulării propoziției: «în rubrica a 6-a se indică cu cifre

mărimea taxei de stat», din pct. 29 a Regulamentului cu privire la modul de

îndeplinire a actelor notariale și completare a registrelor notariale, aprobat prin ordinul

3

Ministerului Justiției nr. 95 din 28 februarie 2008, cu modificările ulterioare, publicat

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 63-65 art.167 din 28 martie 2008.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauza

civilă a fost strămutată după competență la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 89-90),

indicînd despre lipsa competenței materiale la examinarea cauzei date.

La data de 10 octombrie 2019, reclamanta notarul Elena Constatinescu a depus

cerere de concretizare a cerințelor prin care a solicitat admiterea acțiunii, dispunerea

anulării sintagmei „s-a încasat taxa de stat lei” din Modelele girurilor de autentificare

și a certificatelor notariale (i) din Titlul I Girurile de autentificare a actelor notariale și

(ii) din Titlul II Certificatele notariale, aprobate prin ordinul Ministerului Justiției nr.

394 din 29 septembrie 2005, privind aprobarea registrelor necesare pentru desfășurarea

activității notariale, forma și conținutul acestora, cu modificările ulterioare, publicat în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 135-138 art. 448 din 14 octombrie 2005,

dispunerea anulării rubricii 6 «Taxa de stat» din Registrul actelor notariale care

urmează a fi completat de notari, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 267 din

02 iulie 2003, privind aprobarea registrelor necesare pentru desfășurarea activității

notariale, forma și conținutul acestora, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 148, art. 199, din 15 iulie 2003, dispunerea anulării

în privința notarilor a propoziției: «în rubrica a 6-a se indică cu cifre mărimea taxei de

stat», din pct. 29 a Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a actelor notariale

și completare a registrelor notariale, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 95

din 28 februarie 2008, cu modificările ulterioare, publicat Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 63-65 art. 167 din 28 martie 2008.

Prin hotărârea din 07 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Elena Constantinescu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Guvernullui Republicii

Moldova privind dispunerea anulării sintagmei „s-a încasat taxa de stat lei” din

Modelele girurilor de autentificare și a certificatelor notariale (i) din Titlul I Girurile

de autentificare a actelor notariale și (ii) din Titlul II Certificatele notariale, aprobate

prin ordinul Ministerului Justiției nr. 394 din 29 septembrie 2005, privind aprobarea

registrelor necesare pentru desfășurarea activității notariale, forma și conținutul

acestora, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.135-138 art. 448 din 14 octombrie 2005, dispunerea anulării rubricii 6

«Taxa de stat» din Registrul actelor notariale (care urmează a fi completat de notari),

aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 267 din 02 iulie 2003, privind aprobarea

registrelor necesare pentru desfășurarea activității notariale, forma și conținutul

acestora, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 148, art. 199, din 15 iulie 2003, dispunerea anulării în privința notarilor a

propoziției: «în rubrica a 6-a se indică cu cifre mărimea taxei de stat», din pct. 29 a

Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a actelor notariale și completare a

registrelor notariale, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 95 din 28 februarie

2008, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 63-65 art. 167 din 28 martie 2008.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii instanței de apel, la data de

27 februarie 2020, notarul Elena Constantinescu a contestat-o cu recurs nemotivat,

4

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de apel cu pronunțarea unei

noi decizii de admitere a acțiunii depuse de notarul Elena Constantinescu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, conform cărora

Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că hotărârea motivată a primei

instanțe a cărei casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată recurentei

notarului Elena Constantinescu la 25 martie 2020, ceea ce se confirmă prin avizul de

recepție anexat la dosar (f.d. 191), iar prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova

nr. 55 din 17 martie 2020 a fost instituită starea de urgență în Republica Moldova,

pentru o perioadă de 60 de zile care a durat până la data de 15 mai 2020. Însă notarul

Elena Constantinescu contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, nu a

depus în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii integrale a Curții de Apel

Chișinău și de la ridicarea stării de urgență, adică până la 15 iunie 2020 inclusiv,

motivarea recursului.

Sub aspectul dat Completul notează că, recursul depus împotriva hotărârii primei

instanțe este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de

dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea

hotărârii contestate.

Recurenta notarul Elena Constantinescu nu s-a conformat prevederilor legale și

a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția memoriului ilegalității

și netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față

de soluția pronunțată în fond. Această circumstanță face imposibilă exercitarea

controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate

pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implică determinarea greșelilor anume imputate primei instanțe, cu expunerea

argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

5

La capitolul dat completul decelează că, însăși recurenta notarul Elena

Constantinescu a indicat în recursul nemotivat că recursul motivat va fi depus după

primirea hotărârii motivate (f.d. 193, vol. I).

Însă, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, notarul Elena

Constantinescu nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului

în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că recurenta notarul Elena Constantinescu, interesată în soarta soluționării

prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de

acces la instanță prin depunerea unui recurs motivat în termenul stabilit de lege, care

să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz, din

care considerent în speță intervine aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală,

declararea recursului nominalizat ca inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ.

Aceasta deoarece recurenta notarul Elena Constantinescu nu a depus motivarea

recursului.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de notarul Elena Constantinescu.

Conform art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de notarul Elena Constantinescu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6