3ra-301/20 — anularea deciziei, obligarea efectuarii recalcului pensiei

Dosarul nr.3ra-301/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) D E C I Z I E 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh judecând cererea de recurs declarată de Valentin Botnari, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Botnari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea deciziei, obligarea de a efectua recalculul pensiei, împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 22 aprilie 2019, avocatul Eugeniu Musteață, acționând în interesele lui Valentin Botnari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire anularea deciziei, obligarea de a efectua recalculul pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că, prin ordinul MAI nr. 65 ef. din 13.02.2009, a fost încetat contractul individual de muncă încheiat cu Valentin Botnari, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, de la 11.02.2009, conform prevederilor Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. A menționat că, potrivit ordinului MAI nr. 182 ef. din 13.05.2011, s-a reangajat în organele afacerilor interne unde a activat până la 12.03.2019, fiind încetate relațiile de muncă prin ordinul IGP nr.21 ef. din 16.01.2019. 1 Prin ordinul nr. 1 din 02.01.2018, reclamantul s-a angajat la SC „Canditat Auto Service” SRL, în calitatea de profesor de siguranță rutieră/formator din sistemul de pregătire a conducătorilor de autovehicule, prin cumul extern, unde activează și în prezent.

Astfel, în temeiul circumstanțelor invocate și a prevederilor art.61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993, a solicitat recalcularea pensiei. Prin răspunsul cu nr. B-698/19 din 12.04.2019, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a respins cererea, motivând faptul că legea în vigoare nu prevede posibilitatea stabilirii repetate a pensiei după o eventuală reangajare în serviciu militar. A relatat că, pârâtul eronat a statuat obiectul cererii prealabile, deoarece reclamantul a solicitat recalcularea pensiei și nu stabilirea acesteia în mod repetat.

Totodată, consideră că pârâtul, în răspunsul său, intenționat a interpretat denaturat prevederile art.61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993, prin încercarea de a nega dreptul de recalcul a pensiei după eliberarea din serviciu. A invocat că, la prevederile alin. (1) al art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993, legislatorul a prevăzut expres posibilitatea recalculării pensiei în cazul în care apar circumstanțe noi, care duc la majorarea acesteia, fară a face precizare despre proveniența actelor suplimentare și data apariției lor, stabilind doar că recalculul se va face pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

A specificat că, prevederile art.61 al Legii nominalizate, contrar celor invocate de pârât, stabilesc clar că recalculul se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare și nu în momentul pensionării, așa cum se invocă și mai departe norma indică „Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi”.

A notat că, prin invocarea faptului precum că recalcularea pensiei se face doar în baza actelor existente de până la stabilirea pensiei, pârâta interpretează eronat prevederile art.61 din Legea nominalizată, or, această normă nu degajează o astfel de ipoteză și dimpotrivă indică că, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

2 A specificat că, pârâtul Casa Națională de Asigurări Sociale a început a stabili, calcula și achita pensia angajaților structurilor de forță începând cu 01 ianuarie 2017, iar din data intrării în vigoare a Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993 și până la 01 ianuarie 2017, circumstanța precum reangajarea în structurile de forță constituia temei de recalculare a pensiei.

A afirmat că, pârâtul Casa Națională de Asigurări Sociale eronat face trimitere la prevederile art. 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993, deoarece aceasta reglementează situația persoanelor cărora li s-a prelungit termenul de aflare în serviciu peste limita de vârstă, stabilită de legislație, iar reclamantului i s-a stabilit pensia în legătură cu vechimea în serviciu si nu pe limita de vârstă. Reiterează că, totodată, art.2 alin.(2) din Legea nominalizată, urmează a fi interpretat coroborat cu alin. (1) aceleiași norme, care stabilește regula că pensia se stabilește după eliberare din serviciu.

A mai indicat că, spre deosebire de art. 2 alin. (1) din Legea nominalizată, alin.(2) stabilește o excepție și anume, reglementează situația când persoana nu se eliberează din serviciu, dar atinge limita de vârstă și întrunește condițiile prevăzute de art.13 lit. a) și i se prelungește termenul de aflare în serviciu, în acest caz temei de acordare a pensiei nu va fi ordinul de eliberarea din serviciu, ci ordinul de prelungire a termenului de aflare în serviciu, doar că pensia se va stabili în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite. Prin urmare, interpretarea prevederilor art.61 din Legea sus numită, sub aspectul că nu poate fi temei de recalculare a pensiei acele circumstanțe care nu sunt indicate expres în normă, în contextul în care norma nu prevede exhaustiv nici o circumstanță, reduce norma la absurd.

A solicitat reclamantul, a recunoaște ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. B-698/19 din 12.04.2019, a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu lui Valentin Botnari, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 12 martie 2019, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei 13 mai 2011 - 12 martie 2019, și a încasa de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantului cheltuielile de judecată.

Ulterior reprezentantul reclamantului a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând a recunoaște ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. B-698/19 din 12.04.2019, a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu lui Valentin Botnari, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 12 martie 2019, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei 13 mai 2011 - 12 martie 2019, și a încasa de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantului cheltuielile de judecată. Prin hotărârea din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Botnari către Casa Națională de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul Genaral al Poliției cu privire anularea deciziei, obligarea de a efectua recalculul pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

3 S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-698/19 din 12 aprilie 2019. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu lui Valentin Botnari, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 12 martie 2019, a tuturor veniturilor înregistrate, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei 13 mai 2011 - 12 martie 2019. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Valentin Botnari, suma de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. La 03 octombrie 2019, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a declarat apel, solicitând casarea hotărârii din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de către Valentin Botnari (f.d. 132-142).

Pentru a decide astfel, Colegiul a reținut că dispozițiile art. 61 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, prevăd expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată și, anume: 1) existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

Astfel, Colegiul civil a constatat că reclamantul/intimatul Botnari Valentin nu cade sub incidența celor trei situații prevăzute în art. 61 din Legea nr. 1544- XII din 23 iunie 1993. În acest sens instanța de apel a reținut că din materialele anexate se constată că Botnari Valentin a obținut dreptul la pensie pentru vechime în muncă începând cu 11.02.2009, însă ultimul nu este beneficiar și al pensiei pentru limita de vârstă. Instanța de apel a conchis că recalcularea pensiilor stabilite anterior poate avea loc în cazul în care este prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciul militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne.

La 13 ianuarie 2020 Valentin Botnari, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a declarat recurs (nemotivat), ulterior la 03 februarie 2020 a depus recursul motivat împotriva deciziei 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii din 23 septembrie 2019 a 4 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Botnari (f.d. 143, 150-152). În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând prevederile art. 432 alin. (2) lit. b) și c) Cod de procedură civilă.

A susținut că instanța de apel a aplicat prevederile art. 34 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14.10.1998 cu privire la sistemul public de pensii, deși această lege nefiind aplicabilă speței, având în vedere faptul că recurentul a solicitat recalcularea pensiei ce a fost stabilită, urmând a fi recalculată în baza Legii nr. 1544-XII din 23.06.1993 privind asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. La fel, a reținut că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 61 al Legii nr. 1544-XII din 23.06.1993 privind asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, invocând că recalcularea pensiei poate avea loc doar în cazul în care beneficiarul este pensionar pentru limita de vârstă și doar în baza actelor ce au fost prezentate suplimentar dar care au existat până la data stabilirii pensiei inițiale.

Aici, recurentul consideră că prevederile indicate supra nu stipulează că recalcularea pensiei se efectuează doar pensionarilor cărora li s-a prelungit raporturile de muncă, la fel nu se stabilește cercul de persoane cărora li se recalculează pensia, ci doar momentul în care se efectuează recalculul pensiei pentru o anumită categorie de pensionari. A conchis că având în vedere practica uniformă, în sensul obligării CNAS la plata recalculării pensiei în circumstanțele invocate, prin interpretarea sau oferirea unei soluții diferite, în mod inevitabil, duce la încălcarea prevederilor art. 6 § 1 din CEDO. La 20 februarie 2019 Inspectoratul General al Poliției a depus referință pe marginea recursului declarat de către Valentin Botnari.

La 21 februarie 2019 (data de pe plicul poștal) Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință pe marginea recursului declarat de către Valentin Botnari, solicitând respingerea recursului, cu menținerea deciziei din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedural. Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, și anume, a 5 Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 13 ianuarie 2020 Valentin Botnari, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a declarat recurs (nemotivat), ulterior la 03 februarie 2020 a depus recursul motivat împotriva deciziei 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 150-152) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 18 decembrie 2019 (f.d.

131), fiind recepționată de către recurent la 16 ianuarie 2020 (f.d. 144). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul depus de Valentin Botnari, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață pentru examinare în complet de 5 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. 6 Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că Botnari Valentin a fost angajat în mai multe funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliției) pe perioada anilor 1990 - 2019. Prin ordinul MAI nr.65 ef.

din 13 februarie 2009 a fost încetat contractul individual de muncă încheiat cu Botnari Valentin, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, de la 11.02.2009, conform prevederilor Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993. Ulterior, prin ordinul MAI nr. 182 ef. din 13.05.2011 Botnari Valentin s-a reangajat în organele afacerilor interne unde a activat până la 12.03.3019, fiind încetate relațiile de muncă prin ordinul IGP nr.21 ef. din 16.01.2019. Prin certificatului nr. 1171 din 11 martie 2019, eliberat de către Inspectoratul General al Poliției, vechimea calendaristică în serviciu MAI a lui Botnari Valentin a constituit 27 ani, 10 luni și 11 zile.

La 14 martie 2019 Botnari Valentin a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale o cerere prin care a solicitat recalcularea pensiei. Prin răspunsul nr. B-698/19 din 12 aprilie 2019, emis de Casa Națională de Asigurări Sociale, reclamantul a fost informat că legislația în vigoare nu prevede posibilitatea stabilirii repetate a pensiei după o eventuală reangajare în serviciul militar. Motivația expusă în răspunsul respectiv, s-a axat pe faptul că dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalcul în condițiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, 7 dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

La caz, Colegiul civil atestă că reclamantul/recurentul Botnari Valentin nu cade sub incidența a celor trei situații prevăzute în art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993. În acest context, Colegiul judiciar este de părere că instanța de apel a stabilit just că Botnari Valentin a obținut dreptul la pensie pentru vechime în muncă începând cu 11 februarie 2009 însă ultimul nu este beneficiar și al pensiei pentru limita de vârstă, or, pensia stabilită anterior poate fi recalculată doar în baza documentelor suplimentare referitoare la vechimea în muncă și drepturile salariale, ce au avut loc până la acordarea dreptului la pensie.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993 se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele instanței de apel precum că situația reclamantului nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1554 din 23 iunie 1993 invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în muncă, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar, or, din sensul Legii indicate nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

Astfel, decizia de refuz nr. B-698/19 din 12 aprilie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune de a constata că cerințele lui Botnari Valentin cu privire la recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei de refuz nominalizate supra și obligarea pârâtei de a-i stabili pensia pentru vechime în muncă după eliberarea repetată din serviciul militar la 12 martie 2019, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins. Prin urmare, Colegiul civil relevă că instanța de apel corect a remarcat că dreptul la pensie apare unica dată după concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, iar legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după restabilirea la serviciu în organele afacerilor interne.

Din considerentele evocate, declară că instanța de apel a examinat principalele întrebări juridice puse în prezenta acțiune și s-a pronunțat în mod detaliat în privința fiecărui argument invocat pe marginea cererii de chemare în judecată. Totuși, pentru 8 a nu ignora observațiile recurentei și circumstanțele speciale ale cauzei (a se vedea, în contrast, Bochan vs Ucraina, 3 mai 2007, parag. 84), instanța de judecată a reexaminat problema de drept și a fost de acord cu raționamentul instanței de apel, care a fost completat în faza de recurs pentru a înlătura orice dubiu cu privire la legalitatea actelor judecătorești. În esență, punctul de vedere al recurentului Botnari Valentin oferit în această fază nu a putut modifica concluziile anterioare (a se vedea Ruminski vs Suedia, 2 mai 2017, parag.

32 – 33). Pe baza celor prezentate, instanța de recurs constată că instanța de apel a determinat corect caracterul raportului juridic dintre părți și legile aplicabile soluționării pricinii, cu completările de rigoare. Prin urmare, observațiile recurentului au fost ascultate, iar instanța de apel a răspuns la toate argumentele esențiale ale cauzei (a se vedea deciziile de inadmisibilitate în cauzele Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Fundația pentru Copii Speranța vs Moldova, 17 octombrie 2017 sau Calancea și alții vs. Moldova, 6 februarie 2018, parag. 20, 34 – 35). Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul avansat de către Botnari Valentin.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) ale Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Valentin Botnari, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață. Se menține decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Botnari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea deciziei, obligarea de a efectua recalculul pensiei.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh 9