3ra-345/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-345/22 2-20083245-01-3ra-08042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Minciuna) Î N C H E I E R E 8 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în obligare depusă de Eugeniu Botnari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea în tot a actului administrativ individual de respingere a solicitării, a deciziei adoptate în procedura prealabilă și obligarea autorității publice de a emite un act administrativ individual favorabil, de recalculare a pensiei, împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 19 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 9 iulie 2020 Eugeniu Botnari a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea în tot a actului administrativ individual de respingere a solicitării, a deciziei adoptate în procedura prealabilă și obligarea autorității publice de a emite un act administrativ individual favorabil, de recalculare a pensiei.

În motivarea acestei acțiuni, Eugeniu Botnari a indicat că a activat în cadrul organelor afacerilor interne pînă la data de 14 iunie 2019, după care a obținut calitatea de pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

Din considerentul că vechimea în muncă i s-a calculat fără avantaje și având în vedere că la 25 iunie 2019 Ministerului Afacerilor Interne a eliberat confirmarea nr. 34/32-2854, iar la data de 10 martie 2020, Inspectoratul de Poliție Dondușeni a Inspectoratului General al Poliției a eliberat confirmarea nr. 34/32-1233, potrivit căreia vechimea în muncă a reclamantului pentru fixarea pensiei constituie 37 ani, 4 luni și 13 zile, la 25 martie 2020, reclamantul cu tot pachetul de documente s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dondușeni cu cerere, prin care a solicitat recalcularea și includerea în vechimea în muncă a perioadelor în care a 1 lucrat cu avantaje cu dispunerea recalculării pensiei, însă prin răspunsul nr. III-01- 785 din 6 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dondușeni, reclamantului i-a fost refuzat în admiterea cerințelor invocate, motivând că, potrivit pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 temei pentru recalcularea pensiei nu este.

Or, perioadele de activitate în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a Inspectoratelor de Poliție, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Reclamantul a depus o cerere prealabilă (contestație), care a fost examinată și soluționată pe fond, fiind emis răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2510/20 din 26 noiembrie 2020. Considerând că prin refuzul nr. III-01-785 din 6 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dondușeni, cât și prin răspunsul la cererea prealabilă nr. B- 2510/20 din 26 noiembrie 2020, îi este lezat dreptul la proprietate consfințit în art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 46 din Constituția Republicii Moldova, precum și dreptul la asistență și protecție socială garantat de art. 47 al Constituției RM, reclamantul Eugeniu Botnari s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a drepturilor pretins încălcate, solcitând în urma concretizării acțiunii, anularea în tot a actului administrativ individual – refuzul nr. III-01-785 din 6 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dondușeni privind recalcularea pensiei, a deciziei nr. B-2510 din 26 noiembrie 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale adoptate în procedura prealabilă și obligarea autorității publice de a emite un act administrativ individual favorabil,

de recalculare a pensiei cu avantaje începând cu luna iunie 2019 și ținând cont de vechimea în muncă calculată de 37 ani. Prin hotărârea din 19 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în obligare depusă de Eugeniu Botnari a fost admisă integral, fiind anulat ca neîntemeiat, refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. III-01-785 din 6 mai 2020 privind recalcularea pensiei și decizia de soluționarea a cererii prealabile nr. B-2510 din 26 noiembrie 2020. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a-i recalcula lui Eugeniu Botnari pensia, începând cu 14 iunie 2019, ținând cont de vechimea în muncă cu avantaje de 37 ani 04 luni și 13 zile.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a-i achita lui Eugeniu Botnari diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu 14 iunie 2019. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 27 aprilie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel, care ulterior la data de 7 iulie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la data de 19 aprilie 2021 (f.d.67), iar hotărârea motivată a fost notificată apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 30 iunie 2021 (f.d.83-84).

Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 27 aprilie 2021 (f.d.69) cât și motivarea acestuia prezentată la data de 7 iulie 2021 (f.d.85) sunt în termen. Prin decizia din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 19 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

2 Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de admitere integrală a acțiunii, or, reclamantului – intimat din start i-a fost calculată pensia în mod eronat, pentru o vechime în muncă calculată fără avantaje, deși acesta beneficia de dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje încă la momentul stabilirii pensiei din 14 iunie 2019. La fel, instanțele de judecată au mai reținut că, în cauză se atestă situația în care reclamantului la momentul pensionării i-a fost calculată eronat vechimea în muncă, iar drept urmare, eronat i-a fost stabilit cuantumul pensiei și până la moment, acesta a primit pensia diminuată cu suma neachitată la timp din vina organului care la momentul pensionării deținea competența de calculare a vechimii în muncă și stabilire a pensiei.

Prin urmare, suma pensiei neprimite de reclamant din motivul calculării eronate a vechimii în muncă, urmează a-i fi recalculată și achitată ultimului fără limită de timp, având la bază confirmările nr. 34/32-2854 din 25 iunie 2019 a Ministerului Afacerilor Interne și nr 34/32-1233 din 10 martie 2020 a Inspectoratului de Poliție Dondușeni. Or, Eugeniu Botnari nu a primit pensia cuvenită din vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării erorii, ar constitui o lipsire nejustificată a ultimului de valoarea patrimonială care i se cuvine în baza legii.

Reieșind din faptul că în cadrul judecării cauzei s-a constatat că Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat a refuzat reclamantului recalcularea pensiei neplătite din vina organului care inițial i-a calculat eronat vechimea în muncă, instanțele de judecată au conchis de a admite acțiunea în această parte, declarând ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. III-01-785 din 6 mai 2020 privind recalcularea pensiei și decizia de soluționarea a cererii prealabile nr. B-2510 din 26 noiembrie 2020. Având în vedere cele menționate, instanța de apel nu a reținut argumentele apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece aceasta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, pe când concluzia primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu aprecierea juridică cuvenită a probelor, din care considerent soluția instanței de fond referitoare la admiterea integrală a acțiunii este legală și întemeiată.

Din considerentele enunțate, instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii apelului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale cu menținerea actului judecătoresc contestat. La data de 3 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 11 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei noi decizii. În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în referința asupra acțiunii în obligare și în motivarea apelului anexate la dosar, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1004.

Or, perioadele de activitate în funcția de polițist-șofer al izolatoarului de detenție provizorie al Inspectoratului de 3 Poliție Dondușeni, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotaririi Guvemului nr.78/1994, deci, nu există nici temei de satisfacere a cerințelor intimatului. În concluzie a invocat că atât instanța de fond cât și instanța de apel s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de admitere a acțiunii. La data de 12 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Eugeniu Botnari copia motivării recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 6 mai 2022, Eugeniu Botnari a solicitat respingerea cererii de recurs cu menținerea actelor judecătorești adoptate. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 1 decembrie 2021, fiind notificată recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 8 februarie 2022 (f.d.139). Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 3 decembrie 2021 (f.d.135), cât și motivarea acestuia prezentată la data de 11 februarie 2022 (f.d.143) sunt în termen. Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de 4 a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

5 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6