3ra-345/22 — contestarea actului administrativ

3ra-345/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-345/22

2-20083245-01-3ra-08042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Minciuna)

Î N C H E I E R E

8 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în obligare depusă de Eugeniu

Botnari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea în tot

a actului administrativ individual de respingere a solicitării, a deciziei adoptate în

procedura prealabilă și obligarea autorității publice de a emite un act administrativ

individual favorabil, de recalculare a pensiei,

împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 19 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 9 iulie 2020 Eugeniu Botnari a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea în tot a actului administrativ individual de respingere

a solicitării, a deciziei adoptate în procedura prealabilă și obligarea autorității

publice de a emite un act administrativ individual favorabil, de recalculare a pensiei.

În motivarea acestei acțiuni, Eugeniu Botnari a indicat că a activat în cadrul

organelor afacerilor interne pînă la data de 14 iunie 2019, după care a obținut

calitatea de pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

Din considerentul că vechimea în muncă i s-a calculat fără avantaje și având în

vedere că la 25 iunie 2019 Ministerului Afacerilor Interne a eliberat confirmarea nr.

34/32-2854, iar la data de 10 martie 2020, Inspectoratul de Poliție Dondușeni a

Inspectoratului General al Poliției a eliberat confirmarea nr. 34/32-1233, potrivit

căreia vechimea în muncă a reclamantului pentru fixarea pensiei constituie 37 ani, 4

luni și 13 zile, la 25 martie 2020, reclamantul cu tot pachetul de documente s-a

adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dondușeni cu cerere, prin care a

solicitat recalcularea și includerea în vechimea în muncă a perioadelor în care a

1

lucrat cu avantaje cu dispunerea recalculării pensiei, însă prin răspunsul nr. III-01-

785 din 6 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dondușeni,

reclamantului i-a fost refuzat în admiterea cerințelor invocate, motivând că, potrivit

pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 temei pentru recalcularea

pensiei nu este. Or, perioadele de activitate în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie a Inspectoratelor de Poliție, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Reclamantul a depus o cerere prealabilă (contestație), care a fost examinată și

soluționată pe fond, fiind emis răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

B-2510/20 din 26 noiembrie 2020.

Considerând că prin refuzul nr. III-01-785 din 6 mai 2020 a Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Dondușeni, cât și prin răspunsul la cererea prealabilă nr. B-

2510/20 din 26 noiembrie 2020, îi este lezat dreptul la proprietate consfințit în art. 1

din Protocolul nr. 1, art. 46 din Constituția Republicii Moldova, precum și dreptul la

asistență și protecție socială garantat de art. 47 al Constituției RM, reclamantul

Eugeniu Botnari s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a

drepturilor pretins încălcate, solcitând în urma concretizării acțiunii, anularea în tot

a actului administrativ individual – refuzul nr. III-01-785 din 6 mai 2020 a Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Dondușeni privind recalcularea pensiei, a deciziei

nr. B-2510 din 26 noiembrie 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale adoptate

în procedura prealabilă și obligarea autorității publice de a emite un act administrativ

individual favorabil, de recalculare a pensiei cu avantaje începând cu luna iunie 2019

și ținând cont de vechimea în muncă calculată de 37 ani.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în obligare depusă de Eugeniu Botnari a fost admisă integral, fiind anulat

ca neîntemeiat, refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. III-01-785 din 6 mai

2020 privind recalcularea pensiei și decizia de soluționarea a cererii prealabile nr.

B-2510 din 26 noiembrie 2020. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale

de a-i recalcula lui Eugeniu Botnari pensia, începând cu 14 iunie 2019, ținând cont

de vechimea în muncă cu avantaje de 37 ani 04 luni și 13 zile. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale de a-i achita lui Eugeniu Botnari diferența pensiei

recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu 14

iunie 2019.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 27 aprilie 2021, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel, care ulterior la data de 7 iulie 2021 a

fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului

judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 19 aprilie 2021 (f.d.67), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 30 iunie 2021 (f.d.83-84).

Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 27 aprilie 2021 (f.d.69) cât și

motivarea acestuia prezentată la data de 7 iulie 2021 (f.d.85) sunt în termen.

Prin decizia din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 19 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

2

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de admitere integrală a acțiunii, or, reclamantului – intimat

din start i-a fost calculată pensia în mod eronat, pentru o vechime în muncă calculată

fără avantaje, deși acesta beneficia de dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje încă la momentul stabilirii pensiei din 14 iunie 2019.

La fel, instanțele de judecată au mai reținut că, în cauză se atestă situația în care

reclamantului la momentul pensionării i-a fost calculată eronat vechimea în muncă,

iar drept urmare, eronat i-a fost stabilit cuantumul pensiei și până la moment, acesta

a primit pensia diminuată cu suma neachitată la timp din vina organului care la

momentul pensionării deținea competența de calculare a vechimii în muncă și

stabilire a pensiei.

Prin urmare, suma pensiei neprimite de reclamant din motivul calculării eronate

a vechimii în muncă, urmează a-i fi recalculată și achitată ultimului fără limită de

timp, având la bază confirmările nr. 34/32-2854 din 25 iunie 2019 a Ministerului

Afacerilor Interne și nr 34/32-1233 din 10 martie 2020 a Inspectoratului de Poliție

Dondușeni. Or, Eugeniu Botnari nu a primit pensia cuvenită din vina organului care

i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării erorii, ar constitui o

lipsire nejustificată a ultimului de valoarea patrimonială care i se cuvine în baza

legii.

Reieșind din faptul că în cadrul judecării cauzei s-a constatat că Casa Națională

de Asigurări Sociale neîntemeiat a refuzat reclamantului recalcularea pensiei

neplătite din vina organului care inițial i-a calculat eronat vechimea în muncă,

instanțele de judecată au conchis de a admite acțiunea în această parte, declarând

ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. III-01-785 din 6 mai 2020

privind recalcularea pensiei și decizia de soluționarea a cererii prealabile nr. B-2510

din 26 noiembrie 2020.

Având în vedere cele menționate, instanța de apel nu a reținut argumentele

apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece aceasta interpretează eronat

normele de drept și situația de fapt, pe când concluzia primei instanțe este rezultatul

unei interpretări corecte a normelor de drept material cu aprecierea juridică cuvenită

a probelor, din care considerent soluția instanței de fond referitoare la admiterea

integrală a acțiunii este legală și întemeiată.

Din considerentele enunțate, instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii

apelului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale cu menținerea actului

judecătoresc contestat.

La data de 3 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

iar la data de 11 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului

recurs cu pronunțarea unei noi decizii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

referința asupra acțiunii în obligare și în motivarea apelului anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală

prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și anume

pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1004. Or, perioadele de activitate în

funcția de polițist-șofer al izolatoarului de detenție provizorie al Inspectoratului de

3

Poliție Dondușeni, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotaririi Guvemului

nr.78/1994, deci, nu există nici temei de satisfacere a cerințelor intimatului.

În concluzie a invocat că atât instanța de fond cât și instanța de apel s-au

eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de

justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului

și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând

hotărâri neîntemeiate de admitere a acțiunii.

La data de 12 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Eugeniu Botnari copia motivării recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 6 mai 2022, Eugeniu Botnari a solicitat

respingerea cererii de recurs cu menținerea actelor judecătorești adoptate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 1 decembrie

2021, fiind notificată recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale în data de 8

februarie 2022 (f.d.139).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 3 decembrie 2021 (f.d.135),

cât și motivarea acestuia prezentată la data de 11 februarie 2022 (f.d.143) sunt în

termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

4

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

5

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6