3ra-628/20 — contestarea actului administrativ

3ra-628/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-628/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – Gr. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Gurin, reprezentată

de avocatul Andrei Briceac,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Svetlana Gurin împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice” și băncii comerciale „Moldova-Agroindbank” societate pe acțiuni,

persoană terță societatea cu răspundere limitată „Glorinal” și societatea cu

răspundere limitată „Materimcons” cu privire la constatarea nulității notării în

Registrul bunurilor imobile, obligarea radierii interdicției, obligarea înregistrării

dreptului de proprietate asupra bunului imobil și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat integral hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea

depusă de Svetlana Gurin,

constată:

La 19 februarie 2019, Svetlana Gurin, reprezentată de avocatul Andrei

Briceac, a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (în

continuare IP „ASP”) și băncii comerciale „Moldova-Agroindbank” societate pe

acțiuni (în continuare BC „Moldova-Agroindbank” SA) cu privire la constatarea

nulității notării în Registrul bunurilor imobile, obligarea radierii interdicției,

obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 13 martie 2013, a

depus la organul cadastral teritorial din mun. Chișinău pentru notare în Registrul

bunurilor imobile contractul de investiție nr. 258-V/III din 04 ianuarie 2008 și

contractul de cesiune a creanței nr. 1222 din 11 martie 2013, care aveau ca obiect

încăperea cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de xxx m.p., situată în mun. Chișinău,

str. Xxx.

1

În rezultatul notării acestor contracte în Registrul bunurilor imobile,

reclamanta a achitat costul încăperii, iar la 03 octombrie 2013, a primit în

posesiune și folosință încăperea cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de xxx m.p.,

situată în mun. Chișinău, str. Xxx.

De la momentul transmiterii bunului imobil, Svetlana Gurin îl posedă și

folosește ca locuință a familiei sale și ca un bun proprietar.

Ulterior, la 11 august 2014, a fost semnat procesul-verbal de recepție finală a

blocului de locuit nr. 449.

În urma dării în exploatare a blocului de locuit, la 28 mai 2018, între

SRL „Glorinal” și Svetlana Gurin a fost semnat actul nr. 11-VT/III de primire-

predare în proprietate a încăperii cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de xxx m.p.,

situată în mun. Chișinău, str. Xxx.

Astfel, Svetlana Gurin a prezentat organului cadastral actul de predare-primire

pentru înregistrarea dreptului său de proprietate în Registrul bunurilor imobile,

însă, din motive ce nu au suport legal înregistrarea a fost refuzată.

În atare circumstanțe, la 11 ianuarie 2019, a depus la IP „ASP” cerere

prealabilă pentru înregistrarea dreptului de proprietate al reclamantei, însă, aceasta

a fost respinsă prin scrisoarea din 08 februarie 2019.

Reprezentantul reclamantei, avocatul Andrei Briceac, a considerat că nu

există temei de a aplica și menține interdicția înregistrata la 21 mai 2012 în

Subcapitolul III – „Restricție, contract; ipoteca” în Registrul bunurilor imobile în

privința încăperii cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de xxx m.p., situată în mun.

Chișinău, str. Xxx, or, din conținutul acestei înscrieri se înțelege că ipoteca a fost

aplicată asupra construcției, nu asupra încăperii cu nr. cadastral xxx, ce este

potrivit legii un bun imobil individual separat.

A evocat că după darea în exploatare a blocului locativ, prin procesul-verbal

de recepție finală nr. 449 din 11 august 2014, încăperea cu nr. cadastral xxx nu mai

este „bun viitor”, ci bun existent, individual și separat. Acesta are număr cadastral

separat și participă individual în circuitul civil.

Această încăpere nu a constituit obiect al unui contract de ipotecă, nici la

momentul când era bun viitor și nici în prezent. Din acest motiv, interdicția

(ipotecă) urmează a fi radiată.

De asemenea, reprezentantul reclamantei, avocatul Andrei Briceac, a opinat

că odată cu radierea interdicției, organul cadastral trebuie să accepte pentru

înscriere (intabulare) dreptul de proprietate al Svetlanei Gurin, în temeiul actului

de primire-predare în proprietate nr. 11-VT/III din 28 mai 2018.

Reclamanta Svetlana Gurin, reprezentată de avocatul Andrei Briceac, a

solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- constatarea nulității (înscrierii eronate) înscrierii interdicției în Subcapitolul

III „Restricție, contract; ipotecă” în Registrul bunurilor imobile în privința

încăperii cu nr. cadastral xxx, cu suprafața de xxx m.p., situată în mun. Chișinău,

str. Xxx;

- obligarea Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău să radieze înscrierea

interdicției (rectificarea) în Subcapitolul III „Restricție, contract; ipoteca” în

Registrul bunurilor imobile în privința încăperii cu nr. cadastral xxx, cu suprafața

de xxx m.p., situată în mun. Chișinău, str. Xxx;

- obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău să înregistreze în

Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al Svetlanei Gurin asupra

2

încăperii cu nr. cadastral xxx cu suprafața de xxx m.p., situată în mun. Chișinău,

str. Xxx, în temeiul actului de primire-predare în proprietate nr. 11- VT/III din 28

mai 2018, contractului de investiție nr. 258-VIII din 04 ianuarie 2012 și

contractului de cesiune a creanței nr. 1222 din 11 martie 2013;

- compensarea din contul IP „ASP” și BC „Moldova-Agroindbank” SA în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea depusă de Svetlana Gurin, ca fiind neîntemeiată (f.d. 84, 87-90

recto-verso).

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au atras în

proces în calitate de persoane terțe SRL „Glorinal” și SRL „Materimcons”

(f.d. 119).

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

integral hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a

emis o decizie nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Svetlana Gurin ca

neîntemeiată (f.d. 138, 139-150).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, la 29 decembrie 2005,

asupra bunului imobil cu nr. cadastral 0100101.791 a fost înregistrat dreptul de

ipotecă, instituit în favoarea creditorului BC „Moldova-Agroindbank” SA, în

temeiul contractului de gaj nr. 1-13326 din 28 decembrie 2005 (f.d. 50 verso).

În asemenea situație, registratorul organului cadastral legal și întemeiat la

înregistrarea încăperii cu nr. cadastral xxx a efectuat notarea despre dreptul de

ipotecă ce se extinde și asupra încăperilor blocului locativ ce aparține SRL

„Glorinal”, or, la 04 august 2010 dreptul de ipotecă nominalizat a fost înregistrat

și asupra construcției cu numărul cadastral xxx, în temeiul acordurilor adiționale

nr. 28798 din 21 iulie 2010, nr. 1767 din 25 februarie 2011, nr. 4381 din 14 mai

2013, nr. 9005 din 19 septembrie 2013 și nr. 11774 din 30 septembrie 2015

(f.d. 51 verso).

Respectiv, pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra încăperii

ipotecate, care este transmis investitorului în temeiul contractului de investiție în

construcție și actului de predare-primire este necesar prezentarea acordului scris

al creditorului ipotecar BC „Moldova-Agroindbank” SA, care nu a fost prezentat

de către Svetlana Gurin.

La 12 martie 2020, Svetlana Gurin, reprezentată de avocatul Andrei Briceac, a

depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 12

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei recurate și a hotărârii din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi în sensul admiterii integrale a acțiunii, în

sensul formulat în cererea de chemare în judecată (f.d. 153-158).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt

și de drept ale cauzei, cât și a constatărilor și concluziilor instanței inferioare.

Suplimentar a invocat că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că

Svetlana Gurin trebuia să conteste decizia registratorului Serviciului Cadastral

Teritorial Chișinău al IP „ASP” privind respingerea cererii de înregistrare a

dreptului de proprietate asupra bunului imobil. Or, odată cu intrarea în vigoare a

Codului admirativ au fost stabilite mai multe tipuri de acțiuni în contenciosul

administrativ. În acest sens, Svetlana Gurin a optat pentru depunerea unei acțiuni

în constatare, fiind una legal întemeiată.

3

Reprezentantul recurentei a considerat că, la caz, nu există temei de a aplica

și menține interdicția în Subcapitolul III „Restricție, contract; ipotecă”, deoarece

din conținutul acestei înscrieri rezultă că ipoteca a fost aplicată asupra

construcției, nu asupra încăperii, care este un bun imobil individual și separat.

La fel, în opinia sa, instanța de apel nu trebuia să aplice prevederile pct.13623

lit. f) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor

asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112

din 22 iunie 2005, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru

nr. 50 din 19 mai 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 171-180 la 02 iunie

2017, iar dreptul de ipotecă a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 21

mai 2012.

Prin referința din 02 iunie 2020, BC „Moldova-Agroindbank” SA a solicitat

respingerea recursului depus de Svetlana Gurin și menținerea deciziei din 12

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referința din 17 iunie 2020, IP „ASP” a solicitat declararea recursului

depus de Svetlana Gurin împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău ca inadmisibil.

Deși, Curtea Supremă de Justiție a notificat SRL „Materimcons” la 25 mai

2020 și SRL „Glorinal” la 01 iunie 2020 copia recursului, fapt confirmat prin

avizele de recepție a corespondenței DS9350198110AS și DS9350198097AS,

acestea nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referință.

Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 12

februarie 2020, iar recursul motivat a fost depus la 12 martie 2020, completul

ajunge la concluzia că recurenta s-a conformat prevederilor legale prevăzute la

art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2)

din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

4

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

5

Recursul depus de Svetlana Gurin, reprezentată de avocatul Andrei Briceac,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6