3ra-349/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii înscrierii

3ra-349/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii înscrierii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-349/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chișilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică Agenția

Servicii Publice a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iurie Cazacu împotriva Agenției Servicii Publice, persoane terțe Galina Cazacu,

Societatea cu Răspundere Limitată „Cazacu Iu.T.” și Banca Comercială

„ProCreditBank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ

individual și obligarea radierii înscrierii în registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 septembrie 2018, Iurie Cazacu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Publice Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru,

solicitând abrogarea deciziei Departamentului Cadastru privind refuzul de a radia

drepturile de gaj în legătură cu stingerea obligațiilor ipotecare și obligarea

Departamentului Cadastru de a radia din Registrul bunurilor imobile înscrierea de

grevare cu ipotecă a bunului imobil – apartamentul nr. xxxxx, amplasat în mun.

Chișinău, str. Teilor nr. xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx, instituită în favoarea

Întreprinderii cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul bunului imobil –

apartamentul nr. xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, str. Teilor nr. xxxxx, cu nr.

cadastral xxxxx, care a fost ipotecat în favoarea Întreprinderii cu Capital Străin

„ProCredit” Societate pe Acțiuni.

Reclamantul a menționat că deținând calitatea de debitor gajist, nu are altă

posibilitate de a elibera apartamentul său de sub grevarea stabilită în baza contractului

de ipotecă nr. M16979/M22709 (A) din 28 iunie 2007, încheiat cu Întreprinderea cu

Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni. Or, toate adresările sale către

Departamentul Cadastru au fost ignorate de către pârât, care a refuzat să radieze din

1

Registrul bunurilor imobile ipoteca instituită în favoarea Întreprinderii cu Capital

Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni. Contractul de credit și contractul de ipotecă

nr. M16979/M22709 (A) au fost încheiate la data de 28 iunie 2007, cu termenul de

rambursare 18 luni, adică până la 28 decembrie 2008.

Partea reclamantă a invocat că în Registrul bunurilor imobile este reflectat că

termenul gajului este până la data de 28 decembrie 2008, însă, contrar acestei mențiuni,

Agenția Servicii Publice refuză să radieze dreptul de ipotecă instituit asupra imobilului

ce aparține cu drept de proprietate reclamantului. Mai mult, s-a reiterat că obligațiile

contractuale asumate de Iurie Cazacu cu privire la restituirea creditului au fost

executate integral, fapt confirmat prin ordinele de plată pentru perioada anului 2008.

Iurie Cazacu a menționat și faptul că creditorul gajist, Întreprinderea cu Capital

Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni, ignorând cerințele art. 473 alin. (3) Cod civil

și art. 43 alin. (3) din Legea cu privire la gaj, nu și-a îndeplinit obligația de a înregistra

încetarea ipotecii, imediat după executarea obligației garantate.

Reclamantul a evidențiat că, prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din 13 iulie

2013, Întreprinderea cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni a fost lichidată

prin dizolvare în baza deciziei fondatorilor și a fost radiată din Registrul de stat al

persoanelor juridice. Conform informației oferite de Banca Comercială „ProCredit

Bank” Societate pe Acțiuni, confirmată prin scrisoarea Băncii Naționale a Moldovei,

Banca Comercială „ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni nu este succesorul de drept

al companiei lichidate și nici nu a preluat produsul creditar nr. M16979 din 28 iunie

2007, acordat de Întreprinderea cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni. Mai

mult, a susținut reclamantul că prin certificatul nr. 20085 din 13 decembrie 2017, Banca

Comercială „ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni a confirmat faptul că Iurie Cazacu

nu are nicio obligație financiară față de bancă. Termenul gajului a expirat încă în anul

2008, dar creditorul gajist nu și-a folosit dreptul la exercitarea dreptului de gaj în

termenele și în modul stabilit de legislator, fapt ce confirmă în mod indirect faptul

executării contractului de credit.

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie Cazacu a fost admisă; s-a anulat

decizia registratorului din cadrul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul Cadastru din 31 iulie 2018 privind refuzul de a radia drepturile de gaj

în legătură cu stingerea obligațiilor ipotecare; s-a obligat Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul Cadastru să radieze din Registrul bunurilor imobile

grevarea cu ipotecă instituită în favoarea creditorului ipotecar Întreprinderea cu Capital

Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni asupra bunului imobil - apartamentul nr.

xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, str. Teilor nr. xxxxx, nr. cadastral xxxxx.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin

încheierea din 26 martie 2019, s-a admis apelul declarat de Instituția Publică Agenția

Servicii Publice; s-a casat integral hotărârea din 07 noiembrie2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt

complet de judecată.

Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-au

atras în prezentul proces, în calitate de persoane terțe, Galina Cazacu și Întreprinderea

Individuală „Cazacu IU. T.”.

Prin hotărârea din 27 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Cazacu; s-a anulat decizia

2

registratorului Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru din 31 iulie 2018

privind refuzul radierii înregistrării dreptului de gaj în legătură cu stingerea obligației

ipotecare; s-a obligat Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru să radieze din

Registrul bunurilor imobile, înscrierea cu privire la grevarea cu ipotecă instituită în

favoarea creditorului ipotecar Întreprinderea cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe

Acțiuni asupra bunului imobil - apartamentul nr. xxxxx, din str. Teilor nr. xxxxx, mun.

Chișinău, nr. cadastral xxxxx.

Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Instituția Publică Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, citând prevederile art. 1 alin. (2), 3, 14, 17

alin. (1), 25 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data

depunerii acțiunii), art. 12 alin. (8), 44 alin. (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile,

art. 28 din Legea cu privire la ipotecă, art. 495, 664 alin. (3) Cod civil (în redacția în

vigoare la data depunerii acțiunii), a constatat că Registratorul din cadrul Serviciului

Cadastral Teritorial Chișinău în mod neîntemeiat a respins cererea debitorului gajist

Iurie Cazacu cu privire la radierea ipotecii, așa cum, concluziile expuse în decizia de

refuz, anexată la dosar, sunt neîntemeiate. Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat

că ipoteca instituită în favoarea creditorului gajist Întreprinderea cu Capital Străin

„ProCredit” Societate pe Acțiuni asupra bunului imobil apartamentul nr. xxxxx,

amplasat în mun. Chișinău, str. Teilor nr. xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx, a încetat încă

la data de 11 iulie 2013, odată cu lichidarea creditorului gajist. Deci, odată cu lichidarea

creditorului gajist Întreprinderea cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni, a

încetat și dreptul de ipotecă instituit în favoarea acesteia, or, norma art. 664 alin. (3)

din Codul civil (în redacția în vigoare la data depunerii acțiunii) stabilește în mod

imperativ că obligația se stinge prin lichidarea persoanei juridice.

La fel, instanța de apel a accentuat că, la caz, obligația lui Iurie Cazacu față de

Întreprinderea cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni, nu a fost transmisă

către succesorul creditorului gajist, fapt confirmat prin răspunsul Băncii Naționale a

Moldovei nr. 09-02113/61/2597 din 05 iulie 2016, în conținutul căruia s-a indicat că,

Banca Comercială „ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni, care a primit activele

companiei de microfinanțare Întreprinderea cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe

Acțiuni după lichidarea acesteia din Registrul de stat al persoanelor juridice, a

confirmat că contractul de împrumut încheiat cu Iurie Cazacu nu a fost transmis Băncii,

și corespunzător, Iurie Cazacu a stins datoria la contractul de credit primit, până la

lichidarea creditorului gajist din Registrul de stat al persoanelor juridice. Așadar,

instanța de apel a conchis că ipoteca instituită în favoarea creditorului gajist

Întreprinderea cu Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni asupra bunului imobil

apartamentul nr. xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, str. Teilor nr. xxxxx, cu nr.

cadastral xxxxx, în mod nejustificat, este menținută de către Agenția Servicii Publice.

În această ordine de idei, instanța de apel, analizând concluziile primei instanțe, a

conchis că prin menținerea grevării cu ipotecă, fără just temei, ar leza unul dintre

atributele esențiale ale dreptului de proprietate și anume a dreptului de dispoziție,

situație ce în consecință duce la lezarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra

bunurilor sale, drept protejat de art. 46 din Constituție și art. 1 Protocolul Adițional 1

la CEDO.

În consecință, instanța de apel a învederat că, criticile formulate de către Agenția

Servicii Publice precum că radierea voluntară a dreptului de ipotecă poate opera doar

3

cu acordul titularului dreptului de gaj/ipotecă sau prin hotărâre judecătorească sunt

neîntemeiate, deoarece derivă din interpretarea defectuoasă și subiectivă a normelor

legale.

De asemenea, instanța de apel a precizat că nu pot fi reținute nici argumentele

apelantei referitor la faptul că pentru radierea ipotecii este necesar acordul titularului

dreptului, ori, după cum s-a constatat pe parcursul judecării cauzei, Întreprinderea cu

Capital Străin „ProCredit” Societate pe Acțiuni a fost lichidată și, prin urmare,

prezentarea unui astfel de acord este imposibilă.

La 16 ianuarie 2020 Instituția Publică Agenția Servicii Publice a Republicii

Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea uni noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată, din motiv că instanța de apel la examinarea cauzei a interpretat

eronat legea și a apreciat greșit probele administrate la dosar.

Partea recurentă a susținut că instanța de apel a determinat incorect obiectul

probațiuni, stabilind astfel incomplet circumstanțele de fapt ale pricinii.

Recurenta a mai precizat că nu poate fi reținută nici ipoteza instanței de apel

precum că nu este necesar consimțământul titularului dreptului care urmează a fi radiat

dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat, întrucât pentru dreptul de

ipotecă/gaj nu a fost instituit un termen. Termenul corespunde doar restituirii

creditului. În opinia recurentei, nici lichidarea persoanei juridice nu constituie temei de

radiere a dreptului de ipotecă al acestuia, în condițiile când art. 96 alin. (1) Cod civil,

prevede că activele persoanei juridice cu scop lucrativ dizolvate care au rămas după

satisfacerea pretențiilor creditorilor sunt transmise de lichidator participanților

proporțional participațiunii lor la capitalul social. Acte, din care ar rezulta către cine a

fost repartizată creanța ce reiese din dreptul de ipotecă, nu au fost prezentate.

La 17 februarie 2020 Iurie Cazacu a înregistrat referință la cererea de recurs

depusă de Instituția Publică Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, solicitând

respingerea recursului ca nefondat cu menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al

Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

4

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța

de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 13 noiembrie 2019, notificată

Instituției Publice Agenția Servicii Publice la 30 decembrie 2020 (f.d. 187)

Instituția Publică Agenția Servicii Publice în conformitate cu prevederile art. 245

din Codul administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs la data de 16 ianuarie

2020, în termen.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură

civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de Instituția Publică Agenția

Servicii Publice în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Instituția Publică Agenția Servicii Publice a indicat argumente ce țin de dezacordul cu

felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu poate

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

5

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Instituția Publică Agenția Servicii Publice asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului Instituției Publice

Agenția Servicii Publice la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către instituția recurentă nu

pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Instituția Publică Agenția Servicii Publice, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Instituția Publică Agenția Servicii Publice, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Instituția Publică Agenția Servicii Publice se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6