2r-242/20 — cu privire la incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-242/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, A. Pahopol, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Raisa Melinicenco

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale

de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului

împotriva Raisei Melinicenco cu privire la încasarea datoriei

împotriva încheierii din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituit ca fiind în afara termenului legal apelul declarat de Raisa Melinicenco

constată:

La 23 iulie 2019, ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Melinicenco, intervenient

accesoriu SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 10, 772, 776, 858 Cod civil,

art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărire comunală, art. 51 din Legea cu

privire la locațiune, art. 9, 33, 331, 70, 73, 131, 166, 167, 174-177, 1825, 206, 248,

2762 CPC, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtei în beneficiul

ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului a datoriei pentru consumul

energiei termice în mărime totală de 55 385,89 de lei acumulată pentru perioada de

până la 31 mai 2019.

Prin hotărârea din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată din contul Raisei Melinicenco în beneficiul ÎMGFL nr. 16 din

Chișinău, în procedura falimentului datoria pentru prestarea energiei termice în

perioada mai 2016-mai 2019 în mărime de 20 508,70 de lei.

A fost încasată din contul Raisei Melinicenco în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 615,26 de lei.

1

A fost încasată din contul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura

falimentului în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 046,31 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca tardivă.

La 23 decembrie 2019, Raisa Melinicenco a declarat apel împotriva hotărârii

din 4 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând admiterea

acestuia și casarea hotărârii contestate.

Prin încheierea din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

ca fiind în afara termenului legal apelul declarat de Raisa Melinicenco.

La 19 martie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Raisa Melinicenco a

declarat recurs împotriva încheierii din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii instanței de apel.

La 19 iunie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, ÎMGFL nr. 16 din

Chișinău, în procedura falimentului a depus referință la recursul declarat de Raisa

Melinicenco, solicitând respingerea recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi restituit

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) CPC, instanța de recurs este în

drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde

prevederilor art. 437 alin. (1).

În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că la 19 martie 2020, Raisa Melinicenco a depus cerere

de recurs împotriva încheierii din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, care

însă nu este dactilografiată și este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în

care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat

(f. d. 76).

Astfel, instanța de recurs notează că prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie 2018 a

Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii

nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile fundamentale ale

2

procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este

consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 CPC și art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun

condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de

judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi

înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Față de cele ce preced, având în vedere că cererea de recurs depusă de Raisa

Melinicenco împotriva încheierii din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) CPC, nefiind dactilografiată, este

redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul și nu

este însoțită de traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Raisa

Melinicenco.

3

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de Raisa Melinicenco împotriva încheierii din

28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată a Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 din

Chișinău, în procedura falimentului împotriva Raisei Melinicenco cu privire la

încasarea datoriei.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

4