2r-262/20 — cu privire la incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-262/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul central (jud. M. Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, I. Dutca, V. Buhnaci)

DECIZIE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Mihail Morari

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale

„Apă Canal” Strășeni împotriva lui Mihail Morari cu privire la încasarea datoriei

împotriva încheierii din 5 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Mihail Morari cu privire la

repunerea în termen a cererii de apel și restituită, împreună cu toate documentele

anexate, cererea de apel depusă de Mihail Morari, ca fiind în afara termenului legal,

iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen

constată:

La 1 august 2018, ÎM „Apă Canal” Strășeni a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mihail Morari cu privire la încasarea datoriei.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 512, 514, 572 Cod civil,

art. 166, 168 CPC, a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul ÎM „Apă

Canal” Strășeni a datoriei în mărime de 27 955,40 de lei.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni sediul central, a

fost admisă acțiunea.

A fost încasată de la Mihail Morari în beneficiul ÎM „Apă Canal” Strășeni

suma datoriei în mărime de 27 955,40 de lei și cheltuielile pentru publicarea citației

în mărime de 224 de lei.

A fost încasată din contul lui Mihail Morari în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 838,66 de lei.

La 26 decembrie 2019, Mihail Morari a declarat apel împotriva hotărârii din

11 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni sediul central, solicitând repunerea

apelului în termenul legal, scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului,

1

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și restituirea pricinii spre rejudecare în

prima instanță.

Prin încheierea din 5 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Mihail Morari cu privire la repunerea în

termen a cererii de apel și restituită, împreună cu toate documentele anexate, cererea

de apel depusă de Mihail Morari, ca fiind în afara termenului legal, iar instanța de

apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 8 mai 2020, Mihail Morari a declarat recurs împotriva încheierii din

5 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, repunerea

în termenul de depunere a cererii de apel, admiterea cererii de apel, casarea integrală

a hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță a încălcat procedura de

citare a părților la proces și anume art. 105 alin. (1) și 108 alin. (1) CPC, dânsul

nefiind citat legal la proces, nu a știut despre locul, data și ora ședinței de judecată,

motiv pentru care nu a participat la examinarea cauzei atât în prima instanță, cât și

în instanța de apel.

A remarcat că despre existența hotărârii primei instanțe a aflat de la executorul

judecătoresc.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 19 martie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 60), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 8 mai 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea din 5 februarie

2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea depusă

de Mihail Morari cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și restituită,

împreună cu toate documentele anexate, cererea de apel depusă de Mihail Morari,

2

ca fiind în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea

în termen (f. d. 56-59).

La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele

recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată

concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului de către Mihail Morari

în afara termenului legal și lipsa temeiului de repunere a apelului în termen.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile art. 362

alin. (1) CPC potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la

data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la norma legală enunțată, instanța de recurs constată că dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Strășeni sediul central a fost pronunțat la 11 decembrie 2018,

astfel, termenul de 30 de zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362

alin. (1) CPC, a expirat la 10 ianuarie 2019 (f. d. 33).

Cu toate acestea apelul împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a

Judecătoriei Strășeni sediul central a fost declarat de către Mihail Morari numai la

26 decembrie 2019, prin urmare cu depășirea termenului legal (f. d. 42-44).

Instanța de recurs notează că, deși dispozitivul hotărârii contestate a fost

pronunțat în lipsa lui Mihail Morari, faptul dat nu influențează termenul de depunere

a apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Or, legiuitorul, prin dispozițiile art. 362 CPC, nu condiționează termenul de

30 de zile pentru depunerea apelului de data recepționării copiei dispozitivului

hotărârii primei instanțe sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării

dispozitivului hotărârii.

Astfel, respectivele constatări resping argumentul recurentului cu privire la

faptul că hotărârea primei instanțe a fost pronunțat în lipsa lui, iar despre existența

hotărârii a aflat de la executorul judecătoresc.

De altfel, se va menționa că actele cauzei denotă indubitabil că Mihail Morari

cunoștea despre existența și examinarea cauzei în prima instanță, la 20 noiembrie

2018 fiind recepționată, la domiciliul acestuia, citația pentru ședința de judecată din

11 decembrie 2018, iar la 18 decembrie 2018 a fost recepționată și copia

dispozitivului hotărârii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni sediul central,

fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului (f. d. 27,

37).

Mai cu seamă că materialele dosarului atestă că a avut loc și citarea publică a

lui Mihail Morari în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (f. d. 30).

Prin urmare, în circumstanțele descrise, este indubitabil că Mihail Morari,

avea la cunoștință despre existența prezentului litigiu și examinarea lui, astfel că

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența

3

națională, cât și CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin

efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și prin depunerea

în termenul legal a cererii de apel.

La caz, nu mai puțin relevant este de remarcat și faptul că din momentul

pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanțe și până la depunerea cererii de

apel de către Mihail Morari a expirat un termen de 1 an și 15 zile.

În altă ordine de idei, instanța de apel reține că, instanța de apel, prin prisma

dispozițiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate,

au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de

către instanță, corect a refuzat în repunerea în termen a apelului declarat de Mihail

Morari.

Or, repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, este un

beneficiu acordat de lege titularului de drept, având un caracter excepțional, în sensul

că o astfel de cerere este admisibilă doar în cazul în care depășirea acestui termen

se datorează unor cauze temeinic justificate.

În speță, susținerile lui Mihail Morari cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului în sensul că dânsul nu a cunoscut despre examinarea prezentului

litigiu în prima instanță și adoptarea hotărârii contestate de el cu apel se combat cu

cele constatate mai sus de instanța de recurs, iar alte probe incontestabile care ar

confirma imposibilitatea îndepliniri actului procedural în termen, acesta nu a

prezentat.

Distinct de aceste specificări, nu constituie temei de admitere a recursului nici

argumentul recurentului precum că dânsul nu a participat la examinarea cauzei nici

în instanța de apel.

Și asta deoarece, în interpretarea corectă a prevederilor art. 369 alin. (11) CPC,

instanța de apel, complet din 3 judecători, care decide asupra restituirii cererii de

apel poate convoca participanții la proces în ședință prealabilă, în cazul în care

apelantul solicită repunerea apelului în termen, nefiind obligată în acest sens.

Distinct de cele menționate mai sus, se atestă legalitatea încheierii din

5 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată cererea depusă de Mihail Morari cu privire la repunerea în termen a

cererii de apel și restituită, împreună cu toate documentele anexate, cererea de apel

depusă de Mihail Morari, ca fiind în afara termenului legal, iar instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Iar admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect incompatibil

cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție și

ar încălca dreptul intimaților la un proces echitabil.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de

apel.

4

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Mihail Morari.

Se menține încheierea din 5 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale „Apă Canal”

Strășeni împotriva lui Mihail Morari cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5