3ra-538/20 — revizuirea deciziei, recalcularea pensiei pentru limita de virsta, repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 3ra-538/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cughila Tatiana, reprezentată

de avocatul Russu Alexandr,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Cughila Tatiana împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii

Noi, Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la revizuirea deciziei,

recalcularea pensiei și încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 28 februarie 2018 Cughila Tatiana a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi, Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind revizuirea deciziei, recalcularea pensiei pentru limita de

vârstă și repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că timp de un an între dânsa și pârât

nu a fost realizat acordul de revizuire și recalculare a pensiei. Astfel, a fost stabilită

pensia prin încălcarea legilor și actelor de stare civilă din anul 1978 până în anul

2017.

A menționat reclamanta că activat în calitate de specialist coordonator a căii

ferate de transport din personalul de conducere, colaborator al Ministerului

Afacerilor Interne al URSS și RSSM. A fost calculat eronat tipul pensiei, greșit

venitul asigurat și coeficientul individual, nu a fost inclus venitul neasigurat, durata

totală a serviciului și venitul neasigurat de pensii din 2010 până în anul 2017.

Reclamanta a specificat că au fost schimbate datele veridice în registru de date

cu caracter personal, pe contul personal 0892, sub numărul în registru xxxxx, în

defavoarea sa. Au fost ascunse titlurile, meritele, condițiile dăunătoare de muncă și

dificile în activitatea sa profesională prin ce a pierdut capacitatea de muncă.

1

A mai relatat reclamanta că întreprinderea a fost redenumită de trei ori și prin

aceste acțiuni i-au fost provocate pagube morale și materiale.

A solicitat reclamanta revizuirea hotărârii CTAS Anenii Noi referitor la

calcularea pensiei de vârstă, recalcularea pensiei cu datele corecte de demisie și

plecarea la pensie de onoare în baza art. 85 Codul muncii cu compensarea

prejudiciului material începând cu data de 01 februarie 2017.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s- a respins ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată de

Cughila Tatiana împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi, Casei

Naționale de Asigurări Sociale.

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Cughila Tatiana și avocatul Russu Alexandr și menținută

hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că pensia în condiții nocive este

un drept ce poate fi realizat de orice persoană care întrunește condițiile prevăzute la

art.41 alin.21 al Legii nr.156 din 14.10.1998 (vârsta și stagiul de cotizare) și a

Hotărârii Guvernului nr.256 din 27.03.2018. Această categorie de pensie permite

solicitantului realizarea dreptului la pensie anticipat vârstei standard de pensionare,

în dependență de stagiul de cotizare realizat de solicitant în condiții avantajoase.

Astfel, luând în considerare faptul că apelanta a întrunit condițiile de pensionare și

și-a realizat dreptul la pensie pentru limita de vârstă în condiții generale, aceasta nu

poate beneficia de pensie în condiții grele de muncă.

A menționat Curtea de Apel Chișinău că instanța de fond a stabilit corect și

deplin toate circumstanțele și raporturile juridice ce au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei, a apreciat obiectiv probele anexate la dosar, aplicând

corect legea materială și procedurală ce guvernează litigiul în cauză, hotărârea fiind

legală și întemeiată.

A mai relatat instanța de apel că argumentele invocate de partea apelantă în

cererea de apel sunt nefondate, acestea fiind o reiterare a celor invocate în prima

instanță, care le-a cercetat minuțios și apreciat corect.

La 27 februarie 2020, Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu

Alexandr, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel, judecând apelul,

a analizat superficial circumstanțele cauzei, fără a examina sub toate aspectele

legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu legislația în vigoare.

A menționat recurenta că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate de către apelanți/recurenți, decizia instanței de apel fiind

adoptată pripit, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate, cu aplicarea

eronată a normelor dreptului material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

La 18 martie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la

proces copia recursului depus de Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu

Alexandr, împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință asupra

2

cererii de recurs depuse de Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu

Alexandr, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului cu menținerea în

vigoare a deciziei instanței de apel.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 12 februarie 2020. La data de

20 februarie 2020 decizia motivată a instanței de apel a fost publicată pe portalul

instanțelor judecătorești. Astfel, recursul depus la 27 februarie 2020, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

3

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

În conformitate cu art.art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu

Alexandr, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4