3ra-538/20 — revizuirea deciziei, recalcularea pensiei pentru limita de virsta, repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 3ra-538/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu Alexandr, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Cughila Tatiana împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi, Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la revizuirea deciziei, recalcularea pensiei și încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 28 februarie 2018 Cughila Tatiana a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi, Casei Naționale de Asigurări Sociale privind revizuirea deciziei, recalcularea pensiei pentru limita de vârstă și repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că timp de un an între dânsa și pârât nu a fost realizat acordul de revizuire și recalculare a pensiei. Astfel, a fost stabilită pensia prin încălcarea legilor și actelor de stare civilă din anul 1978 până în anul 2017. A menționat reclamanta că activat în calitate de specialist coordonator a căii ferate de transport din personalul de conducere, colaborator al Ministerului Afacerilor Interne al URSS și RSSM. A fost calculat eronat tipul pensiei, greșit venitul asigurat și coeficientul individual, nu a fost inclus venitul neasigurat, durata totală a serviciului și venitul neasigurat de pensii din 2010 până în anul 2017. Reclamanta a specificat că au fost schimbate datele veridice în registru de date cu caracter personal, pe contul personal 0892, sub numărul în registru xxxxx, în defavoarea sa.

Au fost ascunse titlurile, meritele, condițiile dăunătoare de muncă și dificile în activitatea sa profesională prin ce a pierdut capacitatea de muncă. 1 A mai relatat reclamanta că întreprinderea a fost redenumită de trei ori și prin aceste acțiuni i-au fost provocate pagube morale și materiale. A solicitat reclamanta revizuirea hotărârii CTAS Anenii Noi referitor la calcularea pensiei de vârstă, recalcularea pensiei cu datele corecte de demisie și plecarea la pensie de onoare în baza art. 85 Codul muncii cu compensarea prejudiciului material începând cu data de 01 februarie 2017. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s- a respins ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată de Cughila Tatiana împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Anenii Noi, Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Cughila Tatiana și avocatul Russu Alexandr și menținută hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că pensia în condiții nocive este un drept ce poate fi realizat de orice persoană care întrunește condițiile prevăzute la art.41 alin.21 al Legii nr.156 din 14.10.1998 (vârsta și stagiul de cotizare) și a Hotărârii Guvernului nr.256 din 27.03.2018. Această categorie de pensie permite solicitantului realizarea dreptului la pensie anticipat vârstei standard de pensionare, în dependență de stagiul de cotizare realizat de solicitant în condiții avantajoase.

Astfel, luând în considerare faptul că apelanta a întrunit condițiile de pensionare și și-a realizat dreptul la pensie pentru limita de vârstă în condiții generale, aceasta nu poate beneficia de pensie în condiții grele de muncă. A menționat Curtea de Apel Chișinău că instanța de fond a stabilit corect și deplin toate circumstanțele și raporturile juridice ce au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, a apreciat obiectiv probele anexate la dosar, aplicând corect legea materială și procedurală ce guvernează litigiul în cauză, hotărârea fiind legală și întemeiată. A mai relatat instanța de apel că argumentele invocate de partea apelantă în cererea de apel sunt nefondate, acestea fiind o reiterare a celor invocate în prima instanță, care le-a cercetat minuțios și apreciat corect.

La 27 februarie 2020, Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu Alexandr, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel, judecând apelul, a analizat superficial circumstanțele cauzei, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu legislația în vigoare. A menționat recurenta că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate de către apelanți/recurenți, decizia instanței de apel fiind adoptată pripit, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate, cu aplicarea eronată a normelor dreptului material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

La 18 martie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces copia recursului depus de Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu Alexandr, împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 11 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință asupra 2 cererii de recurs depuse de Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu Alexandr, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 12 februarie 2020. La data de 20 februarie 2020 decizia motivată a instanței de apel a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești. Astfel, recursul depus la 27 februarie 2020, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 3 De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă. În conformitate cu art.art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de către Cughila Tatiana, reprezentată de avocatul Russu Alexandr, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4