3ra-1046/20 — obligarea recalcularii pensiei pentru limita de virsta si achitarea sumei restante
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea recalcularii pensiei pentru limita de virsta si achitarea sumei restante
- Temei legal
- examinarea admisibilităţii cererii de recurs
3ra-1046/20 — obligarea recalcularii pensiei pentru limita de virsta si achitarea sumei restante (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-1046/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
Î N C H E I E R E
4 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul
Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Savin Gheorghe,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Savin Gheorghe împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
obligarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă și achitarea sumei restante,
împotriva deciziei din 5 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul depus de Savin Gheorghe și a fost menținută hotărârea din
27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 4 septembrie 2019, Savin Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării
pensiei pentru limita de vârstă și achitarea sumei restante.
În motivarea acțiunii a indicat că a adresat o interpelare Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sectorul Râșcani prin care a solicitat mai multe informații.
În contextul dat a menționat că prin răspunsul nr. 2411 din 20 martie 2019 i s-
a refuzat oferirea cărorva informații făcându-se trimitere la Legea privind protecția
datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011.
Astfel, a relatat că s-a adresat cu o cerere la 4 aprilie 2019 către Casa Teritorială
de Asigurări Sociale sectorul Râșcani pentru a-i fi oferite răspunsuri referitor la
pensia sa și anume de ce i-a fost micșorată pensia și când i se va achita suma restantă
pentru perioada de la 1 aprilie 2017 până la momentul de față. De asemenea, a mai
solicitat să-i fie dat răspunsul și la alte întrebări precum: de când primește pensie
pentru limită de vârstă și cum i-a fost calculată pensia.
A explicat că prin răspunsul nr. 3760 din 3 mai 2019, Casa Teritorială de
Asigurări Sociale sectorul Râșcani i-a comunicat că a fost prelungit termenul de
examinare a cererii pe motiv că există necesitatea reexaminării pensiei.
1
A susținut că la data de 24 mai 2019, i-a fost expediat răspuns recepționat la
3 iunie 2019, prin care i s-a dat un răspuns parțial la întrebările formulate în cererea
sa.
A precizat că trebuie să-i fie calculată și achitată suma restantă pentru perioada
de la 1 aprilie 2017 până în prezent.
Este de părere că prin răspunsul nr. 4688 din 24 mai 2019 nu i-au fost
satisfăcute cerințele și anume: nu i s-a dat răspuns când i se va recalcula pensia și
dacă se va plăti suma restantă pentru perioada indicată.
A relatat că la data de 21 iunie 2019, a adresat o cerere prealabilă prin care a
solicitat recalcularea pensiei și achitarea restanței pentru perioada de la 1 aprilie
2017 până în prezent.
Prin răspunsul S-1510/19 din 31 iulie 2019, i s-a explicat că a fost comisă o
eroare mecanică la calcularea pensiei.
Prin urmare, nu este de acord cu răspunsul primit, considerând că trebuie să-i
fie recalculată pensia și achitată suma de bani restantă din de la 1 aprilie 2017 până
în prezent.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 189, 190, 196, 208-212
Cod administrativ.
A solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze pensia
pentru limită de vârstă pentru perioada de la 1 aprilie 2017 până în prezent și să-i fie
achitată suma restantă pentru perioada indicată.
Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 25 mai 2020, Savin Gheorghe a depus apel împotriva hotărârii din
27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin decizia din 5 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
depus de Savin Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 27 februarie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 16,
33, 40, 53 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998,
care reglementează aspecte ce țin de calcularea pensiei pentru limita de vârstă,
reexaminarea drepturilor la pensie, contestarea deciziei de pensionare.
Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanță de
apel a reținut că în lipsa unor temeiuri legale pentru reexaminarea cuantumului
pensiei, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea.
La 3 septembrie 2020, Savin Gheorghe a depus recurs motivat împotriva
deciziei din 5 august 2020 a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
A susținut că Casa Națională de Asigurări Sociale abuzează de atribuțiile sale
privind calcularea pensiei și modifică pensiile în orice moment fără a avea un temei
legal în acest sens, motivând acțiunile sale ca fiind erori mecanice prezentând date
eronate.
2
În contextul dat, a precizat că recalcularea pensiei trebuie să fie efectuată în
sensul calculării și achitării sumei restante pentru perioada 1 aprilie 2017 de când i-
a fost ilegal și neîntemeiat redusă pensia, până în prezent.
Cu referire la prevederile pct. 6, 21 din Regulamentul privind modul de plată a
pensiilor stabilite în sistemul public de pensii și alocațiilor sociale de stat, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006, a remarcat că pensia pentru
limita de vârstă se achită integral, inclusiv pensionarilor care realizează venituri
pasibile de asigurări sociale de stat, iar pensia neplătită la timp din vina organului de
asigurări sociale responsabil de stabilirea și plata pensiilor se plătește retroactiv, fără
nici o limitare în termen.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală deciziei instanței
de apel și emiterea unei alte decizii de admitere a acțiunii sau restituirea cauzei spre
rejudecare în prima instanță sau după caz în instanța de apel.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că motivarea recursului depusă împreună cu cererea de recurs la
instanța de apel la data de 3 septembrie 2020 (f. d. 105) este în termen, or, decizia
recurată ce constituie obiectul prezentului recurs a fost notificată recurentului la data
de 14 august 2020 (f. d. 101).
Prin referința din 27 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a
solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil sau neîntemeiat.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
3
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245
alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levagesb
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Savin Gheorghe.
4
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Savin Gheorghe, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5