2r-255/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2r-255/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – M. Murguleț Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci DECIZIE 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Muntean Alexandru împotriva lui Harin Alexandru cu privire la repararea prejudiciului, împotriva încheierii din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Harin Alexandru împotriva hotărârii din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, con st ată: La 27 iulie 2018, Muntean Alexandru s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Harin Alexandru cu privire la repararea prejudiciului.

Prin hotărârea din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s- a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Muntean Alexandru împotriva lui Harin Alexandru cu privire la repararea prejudiciului. S-a încasat de la Harin Alexandru în beneficiul lui Muntean Alexandru prejudiciul material, format din cheltuielile pentru reparația automobilului de model Saab 9.3, cu nr.înmatriculare XXXXX, în mărime de 3327 (trei mii trei sute douăzeci și șapte) lei, prejudiciul moral în sumă de 2000 (două mii) lei, cheltuielile pentru efectuarea expertizei în mărime de 1400 (una mie patru sute) lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 (trei mii) lei și cheltuielile suportate pentru achitarea taxei de stat în sumă de 292 (două sute nouăzeci și doi) lei.

S-a respins acțiunea lui Muntean Alexandru împotriva lui Harin Alexandru cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 3000 (trei mii) lei și în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 (două mii) lei, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 29 octombrie 2019, Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman, a contestat hotărârea din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Totodată, apelantul a 1 depus și o cerere de repunere în termenul de contestare a hotărârii primei instanțe. Prin încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman, împotriva hotărârii din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 17 aprilie 2020, Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman, a contestat cu recurs încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că încheierea instanței de apel urmează a fi casată, dat fiind faptul că este nemotivată, contradictorie, nefiind soluționate solicitările apelantului. Reieșind din cele expuse, recurentul a solicitat casarea încheierii din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu soluționarea problemei în fond și dispunerea repunerii apelantului în termenul de declarare a apelului. La 17 iunie 2020, Muntean Alexandru, prin intermediul avocatului Iovu Tatiana, a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea încheierii contestate.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman, este întemeiat și necesită a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la 08 aprilie 2020 (f.d. 91), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să demonstreze momentul recepționării acesteia.

Dat fiind faptul că recursul a fost înregistrat la 17 aprilie 2020, fiind depus la oficiul poștal la 13 aprilie 2020 (f.d. 97), Colegiul constată că acesta a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că prin încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman, împotriva hotărârii din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

2 Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței de apel, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman, este unul neîntemeiat, neargumentat și contradictoriu, urmând a fi casat, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel. În această ordine de idei, este de menționat faptul că la 29 octombrie 2019, apelantul a înregistrat apelul nemotivat asupra hotărârii din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, depunând, concomitent, și o cerere de repunere în termenul de declarare a apelului. În motivarea acestei cereri, au fost aduse mai multe argumente întru justificarea omiterii termenului prevăzut de lege pentru contestarea hotărârii, printre care: citarea necorespunzătoare a apelantului de către instanța de fond, neepuizarea tuturor modalităților de citare, necomunicarea actelor de procedură.

Totodată, în cererea de recurs supusă examinării, s-a indicat asupra faptului că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor formulate întru justificarea omitereii termenului de declarare a apelului. Examinând conținutul încheierii 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul conchide că argumentele recurentului corespund realității, or, respingând cererea lui Harin Alexandru de repunere în termenul de declarare a apelului, instanța nu și-a motivat soluția și nu a combătut argumentele apelantului. Mai mult, constatările făcute de instanța de apel în încheierea recurată, nu corespund materialelor dosarului. Astfel, bunăoară, Curtea de Apel Chișinău a indicat în încheiere că „reprezentantul apelantului Harin Alexandru, avocatul Crivenco Roman, a fost informat despre ședința din 29 octombrie 2019, astfel nu poate invoca faptul necunoașterii despre existența litigiului și a cauzei pe rolul instanței de judecată”.

Potrivit materialelor cauzei, însă, în data de 29 octombrie 2019 nu a avut loc vreo ședință de judecată, or, în această zi apelantul abia înregistrase apelul nemotivat (f.d. 52-53), cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Chișinău la 11 noiembrie 2019 (f.d. 60). De asemenea, instanța de apel a citat textul art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care prevede că repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Însă, făcând trimitere la această normă, instanța de apel nu a indicat concret dacă apelantul a respectat termenul de 30 de zile specificat în art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în situația în care avocatul Crivenco Roman a depus cerere cu privire la oferirea posibilității de a lua cunoștință de materialele dosarului la 22 octombrie 2019, iar la 29 octombrie 2019 a înregistrat apelul nemotivat. Din aceste considerente, nu este clară incidența art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă asupra soluției adoptate de către instanța de apel. Totodată, Colegiul a observat fraze rupte din context, folosite în încheierea recurată, care denaturează conținutul și esența acesteia. Suplimentar, făcând trimitere la obligația părților să se folosească cu bună- credință de drepturile sale procedurale, instanța de apel a omis să elucideze cum s-a manifestat reaua-credință a apelantului în exercitarea drepturilor și obligațiilor sale.

3 În circumstanțele constatate și ținând cont de prevederile normelor citate, Colegiul reiterează, că dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea pe care o deține partea și cea cu care este învestită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil. În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel.

În cadrul examinării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și, examinând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Harin Alexandru, prin intermediul avocatului Crivenco Roman. Se casează încheierea 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Muntean Alexandru împotriva lui Harin Alexandru cu privire la repararea prejudiciului, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru 4