2ra-515/20 — cu privire la încasarea compensației bănești în legătură cu reținerea cursei de zbor și repararea prejudiciului moral

2ra-515/20 — cu privire la încasarea compensației bănești în legătură cu reținerea cursei de zbor și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-515/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Cotruță, I. Secrieru)

DECIZIE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Ionel Calalb și Mariana Calalb

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ionel Calalb și Marianei

Calalb împotriva Companiei Aeriene „Fly One” Societate cu Răspundere Limitată

cu privire la încasarea compensației bănești în legătură cu reținerea cursei de zbor și

repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Ionel Calalb și Mariana Calalb și apelul declarat de

Compania Aeriană „Fly One” Societate cu Răspundere Limitată și menținută

hotărârea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin care

acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 27 iulie 2018, Ionel Calalb și Mariana Calalb au depus cerere de chemare

în judecată împotriva CA „Fly One” SRL cu privire la încasarea compensației

bănești în legătură cu reținerea cursei de zbor și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au invocat că la 6 martie 2018, între SRL „Racurs Grup”,

în calitate de operator de servicii turistice și dânșii, în calitate de beneficiari, a fost

încheiat contractul turistic nr. 83, în temeiul căruia prestatorul s-a obligat să

comercializeze produsul turistic către beneficiari, contra plată.

Prin intermediul companiei turistice, au înregistrat două rezervări pentru

cursele tur Chișinău - Antalya din data de 9 iulie 2018, ora de decolare 00:55, precum

și retur Antalya - Chișinău din data de 15 iulie 2018, ora de decolare 23:30.

Au comunicat că cursa tur Chișinău - Antalya a decurs conform rezervării,

însă la cursa retur Antalya - Chișinău au fost înregistrate abateri, astfel, la

1

15 iulie 2018, cu câteva ore înainte de decolare, au fost informați de către ghidul din

hotel că cursa Antalya - Chișinău programată pentru ora 23:30 se amână pentru ora

03:50 data de 16 iulie 2018, cu o abatere de 4 ore și 20 min de la orarul stabilit.

Așadar, ajungând în aeroportul din or. Antalya, nimeni din reprezentanții

companiei nu s-a apropiat să le comunice o careva informație despre motivele

reținerii, iar pârâtul în general nu are o reprezentanță în aeroport, pasagerii au fost

nevoiți de a cumpăra produse alimentare și apă din contul său, fiind încălcat astfel

pct. 25 din Hotărârea de Guvern nr. 836 din 8 noiembrie 2012 pentru aprobarea

Regulamentului privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea

refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor.

Au remarcat că niciun drept acordat de lege nu a fost respectat de pârât în

situația descrisă, iar rudele lor, care cunoșteau despre timpul de aterizare în

aeroportul internațional Chișinău, care urma să aibă loc în jurul ore 01.00, nu aveau

nicio informație despre soarta lor și au avut parte de o situație de incertitudine, de

frică față de apropiații săi, când încercau să îi apeleze telefonic, care însă nu erau

disponibili.

Au comunicat că, la revenire în Republica Moldova, au înaintat o pretenție

pârâtului, recepționată de acesta conform avizului de recepție la 19 iulie 2018,

solicitând acordarea unei compensații în mărime de 250 de euro pentru fiecare, în

total în mărime de 500 de euro.

Având în vedere prevederile 16 lit. a), 18 lit. a) și 21 din Hotărârea de Guvern

nr. 836 din 8 noiembrie 2012, datorită faptului că distanța aeriană parcursă constituie

între cele două orașe 1 137 km, au specificat reclamanții că apare dreptul lor de a

beneficia de prezenta compensare.

Prin răspunsul din 23 iulie 2018, pârâtul a refuzat acordarea unei asemenea

compensații, motivând prin faptul că acesta a decolat conform orarului stabilit

anterior, fără abateri și totodată a sugerat să fie înaintată o reclamație operatorului

turistic, deoarece ruta respectivă a fost una de tip charter efectuată în favoarea acestui

operator.

Astfel, prin răspunsul său, pârâtul afirmă că zborul retur Antalya - Chișinău a

avut loc conform orarului stabilit anterior, dar acest lucru nu corespunde realității și

este făcut cu scopul de a se exonera de răspunderea legală față de consumatori, or

conform ticketelor de îmbarcare și pozelor făcute de către ei la panoul de așteptare

din aeroportul or. Antalya, rezultă clar că decolarea spre Chișinău era preconizată

pentru ora 03.50 la data de 16 iulie 2018, în situația în care orarul de decolare oferit

consumatorilor la semnarea contractului de servicii turistice indică ora 23.30.

Totodată, potrivit scrisorii electronice din 9 iulie 2018 expediată de către

ghidul din hotel, angajat al companiei „Tez Tour”, companie turistică care a fost

împuternicită de către operatorul turistic SRL „Racurs Grup” din Republica

Moldova, să ofere întreaga asistență necesară lor pe parcursul sejurului în Turcia,

ghidul din hotel a informat operatorul turistic din Republica Moldova - SRL „Racurs

Grup” precum că zborul 5F 316 care a fost programat pentru data de 15 iulie 2018

ora 23:30 pe cursa Antalya - Chișinău, a fost modificat pentru data de 16 iulie 2018

ora 03:30 cu aterizarea în Chișinău la ora 05.50.

2

Prin urmare, afirmația pârâtului precum că zborul a avut loc conform orarului

stabilit anterior, se combate, deoarece din probele administrate se atestă o amânare

a zborului.

Au evidențiat că prin acțiunile sale, pârâtul le-a cauzat un prejudiciu moral

considerabil, prin faptul că dânșii din banii săi și-au cumpărat produse alimentare,

băuturi răcoritoare din aeroportul din or. Antalya, nu au fost informați despre cauza

întârzierii, au petrecut în aeroport o noapte întreagă fără somn, așteptând decolarea,

ambii fiind angajați în câmpul muncii și-au programat din timp sejurul și respectiv,

concediul anual de odihnă lua sfârșit anume la 16 iulie 2018, când deja urmau să fie

ambii la locul său de muncă.

Au menționat că, datorită faptului că din timp cunoșteau că aterizarea va avea

loc la ora 01.00, aveau un timp suficient pentru a se odihni până la începerea zilei de

muncă, însă datorită faptului că avionul a aterizat cu o întârziere de circa 5 ore, au

reușit doar să ajungă la domiciliul său unde au lăsat bagajul, iar apoi au plecat direct

la serviciu.

Astfel, după o noapte nedormită, petrecută în aeroportul din or. Antalya, au

fost nevoiți să muncească într-o stare de oboseală avansată.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 39, 62, 85, 166-167, 1821

- 1825 CPC, art. 980, 987, 1422-1423 Cod civil, Legii nr. 105 din 13 martie 2003

privind protecția consumatorilor, Hotărârii de Guvern nr. 836 din 8 noiembrie 2012

pentru aprobarea Regulamentului privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor.

Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor

a compensației pentru întârziere în mărime de 250 de euro pentru fiecare, iar în total

pentru ambii 500 de euro, care urmează a fi achitată în lei MDL, conform cursului

BNM la data executării hotărârii, a sumei de 8 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

iar în total pentru ambii 16 000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 7 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău

sediul Buiucani, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu

SRL „Tez-Tour”.

Prin hotărârea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

a fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la SRL „Fly One” în beneficiul lui Ionel Calalb compensația

pentru întârzierea zborului charter pe ruta Antalya – Chișinău în sumă de 250 de

euro sau echivalentul sumei în lei, conform cursului oficial al BNM la data executării

hotărârii.

A fost încasată de la SRL „Fly One” în beneficiul Marianei Calalb

compensația pentru întârzierea zborului charter pe ruta Antalya – Chișinău în sumă

de 250 de euro sau echivalentul sumei în lei, conform cursului oficial al BNM la

data executării hotărârii.

A fost respinsă acțiunea în partea privind repararea prejudiciului moral în

sumă de 16 000 de lei ca fiind neîntemeiată.

3

A fost încasată din contul SRL „Fly One” în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 291,60 de lei.

Prin decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ionel Calalb și Mariana Calalb și apelul declarat de CA „Fly

One” SRL și menținută hotărârea primei instanțe.

La 21 ianuarie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ionel Calalb și Mariana

Calalb au declarat recurs împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală

a cerinței de încasare a despăgubirilor morale.

În motivarea recursului a invocat că, contrar prevederile art. 432 alin. (2)

lit. c) CPC, instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat

normele Hotărârii Guvernului nr. 836/2012, care prevede procedura de despăgubire

a pasagerilor ce au avut de suferit în urma anulării zborului.

Astfel, contrar unei mențiuni exprese în Hotărârea de Guvern menționată

despre faptul că compensația include despăgubirile morale, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au conchis că compensația reprezintă inclusiv și o despăgubire

morală.

La 12 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, CA „Fly One” SRL a

depus referință la recursul declarat de Ionel Calalb și Mariana Calalb, solicitând

declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 19 decembrie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 106), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 21 ianuarie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând în partea casată o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească

a interpretat în mod eronat legea.

4

După cum rezultă din actele cauzei, Ionel Calalb și Mariana Calalb înaintând

acțiunea în judecată împotriva CA „Fly One” SRL, intervenient accesoriu

SRL „Tez-Tour”, au solicitat încasarea din contul CA „Fly One” SRL în beneficiul

lor a compensației pentru întârziere în mărime de 250 de euro pentru fiecare, iar în

total pentru ambii 500 de euro, care urmează a fi achitată în lei MDL, conform

cursului BNM la data executării hotărârii, a sumei de 8 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, iar în total pentru ambii 16 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

admiterii parțiale a acțiunii și a încasat de la SRL „Fly One” în beneficiul lui Ionel

Calalb compensația pentru întârzierea zborului charter pe ruta Antalya – Chișinău în

sumă de 250 de euro sau echivalentul sumei în lei, conform cursului oficial al BNM

la data executării hotărârii, a încasat de la SRL „Fly One” în beneficiul Marianei

Calalb compensația pentru întârzierea zborului charter pe ruta Antalya – Chișinău în

sumă de 250 de euro sau echivalentul sumei în lei, conform cursului oficial al BNM

la data executării hotărârii.A fost respinsă acțiunea în partea privind repararea

prejudiciului moral în sumă de 16 000 de lei ca fiind neîntemeiată. A fost încasată

din contul SRL „Fly One” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 291,60 de

lei.

Judecând apelurile declarate de către Ionel Calalb și Mariana Calalb, CA „Fly

One” SRL instanța de apel a respins apelurile și a menținut hotărârea primei instanțe.

Este de menționat că prin cererea de recurs depusă de către Ionel Calalb și

Mariana Calalb, a fost invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe doar în partea prin care a fost respinsă cerința lui Ionel Calalb și

Mariana Calalb din acțiune cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic

inferioare în partea contestată, în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile

aduse în recurs, instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic

inferioare, au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere greșită

materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la adoptarea soluției greșite de

respingere a cerinței lui Ionel Calalb și Marianei Calalb cu privire la repararea

prejudiciului moral.

În acest aspect, instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic

inferioare neîntemeiat au reținut ca temei de respingere a cerinței lui Ionel Calalb și

Mariana Calalb cu privire la repararea prejudiciului moral, fapul că suma de 250 de

euro încasată cu titlu de compensație pentru întârzierea zborului charter pe ruta

Antalya-Chișinău, în temeiul Regulamentului privind compensarea și asistența

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

8 noiembrie 2012, constituie și o formă de reparare a prejudiciului moral cauzat.

Or, contrar concluziei instanțelor de judecată ierarhic inferioare, instanța de

recurs relevă că compensația prevăzută de Regulamentul privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

8 noiembrie 2012, are doar rolul de a acoperi eventualele prejudicii cauzate

5

pasagerilor precum prejudiciu material, nu și a prejudiciului moral suferit de către

călător.

Așadar, la caz, se vor reține prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în

vigoare la acel moment, potrivit cărora în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

Ca urmare, la acest capitol, instanța de recurs consideră relevante dispozițiile

art. 20 alin. (1) din Legea privind protecția consumatorului nr. 105 din

13 martie 2003, care direct indică că, consumatorul este în drept să pretindă

repararea prejudiciului cauzat de produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent

de faptul dacă s-a aflat sau nu în relații contractuale cu vânzătorul, prestatorul.

Potrivit prevederilor art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare la acel

moment, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

La fel, art. 20 alin. (4) și (5) din Legea privind protecția consumatorului

nr. 105 din 13 martie 2003, statuează că prejudiciul moral cauzat consumatorului de

către producător, vânzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de

prezenta lege, precum și de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de

instanța judecătorească. Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea

prejudiciului material cauzat consumatorului.

Respectiv, raportând la caz aceste prevederi legale, instanța de recurs relevă

că, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul

adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să aprecieze

cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de

circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul compensației

depinde și de durata menținerii consecințelor vătămării. Instanța de judecată, la

stabilirea cuantumului prejudiciului moral, ia în considerație circumstanțele în care

a fost cauzat prejudiciul.

Distinct de aceste constatări, la caz, în temeiul normelor enunțate, se

consemnează dreptul lui Ionel Calalb și Marianei Calalb de a solicita și încasarea

prejudiciului moral pentru serviciile necorespunzătoare a prestatorului Compania

Aeriană „FlyOne” SRL, fapt ce impune admiterea parțială a cerinței lui Ionel Calalb

și Marianei Calalb cu privire la repararea prejudiciului moral, având în vedere

caracterul și gradul de gravitate al încălcărilor admise de către Compania Aeriană

6

„FlyOne” SRL, de natura drepturilor personale lezate și locul acestora în sistemul

de valori ale persoanelor, de caracterul și gradul suferințelor psihice.

În acest context, Colegiul consideră că prejudiciul moral în cuantum de

1000 de lei, pentru fiecare reclamant, constiuie o sumă echitabilă și suficientă pentru

prejudiciul moral suferit de către Ionel Calalb și Marianei Calalb, având în vedere

principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele

morale, starea de stres și frustrare cauzată recurenților.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Ionel Calalb și Marianei

Calalb a câte 8000 de lei pentru fiecare, este vădit disproporțional și excesiv în raport

cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și

anume în partea respingerii cerinței lui Ionel Calalb și Marianei Calalb împotriva

Companiei Aeriene „Fly One” SRL cu privire la repararea prejudiciului moral și de

a emite în partea dată o nouă hotărâre de admitere parțială a cerinței lui Ionel Calalb

și Marianei Calalb împotriva Companiei Aeriene „Fly One” SRL cu privire la

repararea prejudiciului moral, în sumă de 1000 de lei, pentru fiecare, în rest cerința

cu privire la repararea prejudiciului moral de a o respinge.

Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

nu au fost contestate cu recurs, instanța de recurs consideră inoportun, prin prisma

prevederilor art. 442 alin. (1) CPC, de a se expune cu privire la legalitatea acestora

în partea necontestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Ionel Calalb și Mariana Calalb.

Se casează parțial decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ionel Calalb și Marianei Calalb

împotriva Companiei Aeriene „Fly One” Societate cu Răspundere Limitată cu

privire la încasarea compensației bănești în legătură cu reținerea cursei de zbor și

repararea prejudiciului moral, și anume în partea respingerii cerinței lui Ionel Calalb

și Marianei Calalb împotriva Companiei Aeriene „Fly One” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte se

emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial cerința lui Ionel Calalb și Marianei Calalb împotriva

Companiei Aeriene „Fly One” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la

repararea prejudiciului moral.

Se încasează din contul Companiei Aeriene „FlyOne” Societate cu

Răspundere Limitată în beneficiul lui Ionel Calalb prejudiciul moral în sumă de

1000 (una mie) de lei.

7

Se încasează din contul Companiei Aeriene „FlyOne” Societate cu

Răspundere Limitată în beneficiul Marianei Calalb prejudiciul moral în sumă de

1000 (una mie) de lei.

În rest, cerința lui Ionel Calalb și Marianei Calalb împotriva Companiei

Aeriene „Fly One” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea

prejudiciului moral, se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

8