2ra-236/19 — incasarea compensatiei pentru anularea zborului si a penalitatii, repararea prejudiciului material si moral

2ra-236/19 — incasarea compensatiei pentru anularea zborului si a penalitatii, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-236/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

DECIZIE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Grosu,

Nataliei Grosu și XXXXX împotriva Companiei Aeriene „FlyOne” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la încasarea compensației pentru anularea zborului

și a penalității, repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admisă cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„FlyOne”, casată integral hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 5 iunie 2017, Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Companiei Aeriene „FlyOne” SRL, intervenienți

accesorii Agenția pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor al RM, Aeroportul Internațional Chișinău cu privire la

încasarea compensației pentru anularea zborului și a penalității, repararea

prejudiciului material și a prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 3 februarie 2017, Compania Aeriană

„FlyOne” SRL le-a vândut biletele de avion nr. 1302400076759,

nr. 13024000767787 și nr. 1302400076788 cu destinația Chișinău – Barcelona,

potrivit cărora cursa de zbor 5F 511 urma să fie efectuată conform rutei

internaționale de zbor de la Aeroportul Internațional Chișinău (KIV) RM către

Aeroportul Barcelona (BCN) Spania, cu decolarea la 21 aprilie 2017, ora 06:45 (ora

1

locală) și sosirea în aeroportul Barcelona, Spania la 21 aprilie 2017, ora 09:15 (ora

locală).

Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile îmbarcarea pentru

decolarea aeronavei nu a fost posibilă la ora stabilită, cursa de zbor fiind reținută și

doar după șase ore de așteptare, pasagerii au fost informați despre faptul că cursa

programată a fost anulată, nefiindu-le prezentată informația despre posibilele

alternative de zbor mai târziu în aceeași zi sau posibilitatea reluării cursei în ziua

imediat următoare.

Au remarcat că, deși ruta a fost anulată, la 21 aprilie 2017, potrivit datelor de

pe pagina oficială a Aeroportului Internațional Chișinău, au fost operate zboruri

spre Barcelona de către alte companii aeriene.

Prin anularea cursei, dânșii nu au putut să beneficieze de serviciile hoteliere,

ce au fost rezervate și achitate în avans, fiind omise toate excursiile planificate și

achitate în avans.

În vederea protejării drepturilor lezate prin anularea cursei de zbor, la

27 aprilie 2017, au expediat în adresa Companiei Aeriene „FlyOne” SRL pretenția

privind încasarea compensației pentru anularea zborului, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral cauzat în termen de 7 zile din momentul

recepționării pretenției.

Conform avizului de recepție, pârâtul a recepționat pretenția la 2 mai 2017,

însă până în prezent pretențiile înaintate au rămas nesoluționate.

Totuși, la 16 mai 2017, Compania Aeriană „FlyOne” SRL a expediat în

adresa lor răspuns la pretenție, menționând că nu recunoaște responsabilitatea

pentru achitarea compensației pentru anularea zborului și repararea prejudiciului

moral cauzat, deoarece anularea cursei din 21 aprilie 2017 cu destinația Chișinău –

Barcelona a avut loc din cauza condițiilor meteo nefavorabile, ninsori abundente în

mun. Chișinău, respectiv fiind o situație de forță majoră.

Au obiectat că la răspunsul său pârâtul nu a anexat anumite documente care

ar demonstra producerea unui caz de forță majoră sau declararea unei stări

excepționale motiv din care a fost anulată ruta de zbor cu destinația Chișinău –

Barcelona.

Suplimentar, a menționat că starea excepțională în ziua de 21 aprilie 2017 nu

a fost declarată de către autoritățile competente, prin urmare, starea excepțională

nu poate fi invocată nici de pârât pentru a fi scutit de la achitarea compensației

pentru anularea zborului și a prejudiciului moral cauzat.

Având în vedere prevederile Regulamentului privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau

întârzierii prelungite a zborurilor, pârâtul urmează să achite o compensație în

valoare de 400 de euro pentru fiecare pasager și 1440 de euro cu titlu de penalitate

calculată pentru perioada 9 mai 2017 – 2 iunie 2017.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 8, 81, 166-167CPC, art.

9, 10, 512, 514, 602, 616, 629, 666, 980, 986, 988, 1422-1423 Cod civil, art. 9, 15,

18, 20, 32 din Legea cu privire la protecția consumatorilor, pct. 2, 5, 7, 12, 18, 20

2

din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea

refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor.

Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Companiei Aeriene

„FlyOne” SRL în beneficiul lor a compensației pentru anularea zborului în mărime

de 1200 de euro (400 de euro pentru fiecare pasager), a penalității în mărime de

1440 de euro pentru întârzierea achitării compensației, a prejudiciului moral cauzat

în mărime de 60000 de lei, a sumei de 150,97 de euro pentru biletele de retur din

Barcelona procurate de la Compania Aeriană WizzAir, a sumei de 135 de euro

achitate în avans pentru chiria apartamentului din Barcelona, a sumei de 161,90 de

euro pentru toate excursiile pierdute din cauza anulării zborului, precum și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată din contul Companiei Aeriene „FlyOne” SRL în beneficiul

lui Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX suma de 1200 de euro cu titlu de

compensație pentru anularea zborului, suma de 960 de euro cu titlu de penalitate,

suma de 447,87 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului material, în total suma

de 2607,87 de euro sau echivalentul în valută națională conform cursului oficial al

BNM la data executării hotărârii.

A fost încasată din contul Companiei Aeriene „FlyOne” SRL în beneficiul

lui Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX suma de 6000 de lei cu titlu de

compensare a prejudiciului moral.

A fost încasată din contul Companiei Aeriene „FlyOne” SRL în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 1718,47 lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de SRL „FlyOne”, casată integral hotărârea primei instanțe

și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 noiembrie 2018, Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX au

declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, ce sfidează ordinea material-procesuală a drepturilor

lor ca rezultat al aprecierii eronate a normelor de drept material și a circumstanțelor

de fapt, privind condițiile de declarare a stării excepționale, responsabilitatea

transportatorului aerian privind asistența pasagerilor în perioada de așteptare,

condițiile de rambursare a compensației pentru anularea zborului și a reparării

prejudiciului moral cauzat.

Elementul de bază care a fost interpretat de către instanța de apel în mod

eronat ține de condițiile declarării situației excepționale și dacă, în speță, compania

aeriană s-a aflat în situație excepțională sau nu, precum și dacă au fost respectate

exigențele legale pentru instituirea unei astfel de stări.

3

Având în vedere prevederile Legii nr. 93 din 5 aprilie 2007 cu privire la

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Legii nr. 212 din 24 iunie

2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, Hotărârii Guvernului

nr. 1076 din 16 noiembrie 2010 cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și

la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției

populației și teritoriului în caz de situații excepționale, a remarcat că competența în

declararea stării excepționale revine Parlamentului RM sau Guvernului RM.

Astfel, intimatul nu a prezentat o anumită Hotărâre de Guvern sau a

Parlamentului prin care să fie stabilită stare excepțională ca rezultat al ninsorilor

abundente începând cu ziua de 20 aprilie 2017 și până la ora 12:00 a zile de

21 aprilie 2017.

Cu referire la decizia Comisiei pentru situații excepționale a municipiului

Chișinău nr. 02 din 20 aprilie 2017, a menționat că aceasta nu poate fi apreciată ca

fiind o probă pertinentă și relevantă în sensul art. 117 CPC.

Un alt moment importat, dar care a fost ignorat de instanța de apel ține de

faptul că SRL „FlyOne” a înregistrat pasagerii cursei aeriene 5F/511 ruta Chișinău

– Barcelona, chiar dacă Aeroportul Internațional Chișinău chipurile era închis și nu

opera niciun zbor în perioada 04:00 - 08:00.

În aceste condiții, SRL „FlyOne” a neglijat restricțiile temporare impuse de

Aeroportul Internațional Chișinău și și-a asumat răspunderea pentru înregistrarea

pasagerilor pentru cursa Chișinău – Barcelona, după care, fără a face anumite

declarații suplimentare, a impus pasagerii să aștepte până la ora 11:30 în ziua de

21 aprilie 2017, pentru a anunța despre anularea cursei.

Mai mult, faptul că SRL „FlyOne” a operat zboruri în aceeași zi este probat

prin publicațiile de pe portalurile de știri naționale, anexate la materialele dosarului,

ce denotă că intimatul a operat curse aeriene în după amiaza zilei de 21 aprilie 2017,

iar alte companii aeriene au efectuat curse și în direcția Barcelonei.

SRL „FlyOne” nu a prezentat nicio probă în sensul dat, iar instanța de apel,

în mod tacit, a preluat poziția transportatorului aerian.

A obiectat că intimatul nu a prezentat probe din ce considerente a deschis, în

perioada când Aeroportul Internațional Chișinău nu activa, procedura de

înregistrare a pasagerilor și a bagajelor, astfel, și-a asumat pe deplin obligațiunea

de a efectua zborul de pe cursa Chișinău – Barcelona.

Contrar prevederilor art. 118 alin. (1) CPC, deși reprezentantul

SRL „FlyOne” a invocat că compania aeriană nu a putut evita circumstanțele

excepționale, în pofida executării tuturor acțiunilor posibile, acesta nu a putut să

exemplifice și să enunțe care anume măsuri au fost întreprinse de către companie

în contextul evitării anulării zborului sau reîmbarcării pasagerilor în altă rută

efectuată de alte companii în aceeași zi la Barcelona, precum și din ce cauză nu a

fost acordată pasagerilor asistența obligatorie prevăzută la pct. 16 din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor.

Suplimentar a mai menționat că în perioada de așteptare a executării cursei

aeriene Chișinău – Barcelona, SRL „FlyOne” a neglijat și prevederile art. 9 din

4

Regulamentul menționat, potrivit căruia pasagerii au dreptul la mese și băuturi

răcoritoare, direct proporționale cu timpul de așteptare.

Totodată, în cererea de apel, SRL „FlyOne” nu a abordat chestiunea de

anulare a zborului din data de 21 aprilie 2017, dar a operat cu noțiunea de amânare,

fapt ce creează confuzie în argumentele expuse de apelant și vine în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

La 25 ianuarie 2019, Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX au depus

recurs suplimentar împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

Suplimentar au menționat că prevederile Regulamentului (CE) nr. 261/2004

al parlamentului european și al consiliului de stabilire a unor norme comune în

materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, nu instituie interdicție

pentru transportatorul aerian de a efectua zborurile anulate prin intermediul unor

alte companii aeriene, respectiv, acest fapt este permis și constituie o prerogativă a

transportatorului aerian care nu poate fi pusă pe seama pasagerului cursei aeriene.

Astfel, se constată că SRL „FlyOne” nu a întreprins nicio măsură la

posibilitatea operării zborurilor pentru cursa Chișinău – Barcelona, după

interdicțiile temporare (04:00 – 08:00 în dimineața zile de 21 aprilie 2017) a

Aeroportului Internațional Chișinău, despre care dânșii au aflat abia la etapa

judecării cauzei în prima instanță.

Au remarcat că este incorectă și eronată concluzia instanței de apel precum

că SRL „FlyOne” nu și-a asumat nicio obligațiune privind efectuarea cursei

Chișinău – Barcelona, prin deschiderea cursei și înregistrarea pasagerilor în jurul

orei 05:00 la 21 aprilie 2017, deoarece rezultă din aprecierea superficială a

materialelor dosarului.

Mai mult, însăși SRL „FlyOne” a decis deschiderea cursei aeriene 5F/511 și

înregistrarea pasagerilor pe ruta Chișinău – Barcelona, chiar dacă Aeroportul

Internațional Chișinău era închis și nu opera niciun zbor în intervalul de timp 04:00

– 08:00, fapt despre care dânșii nu au fost informați.

Referitor la prejudiciul material cauzat, au menționat că la materialele

dosarului sunt anexate probe privind achitarea apartamentului pentru perioada

aflării în Barcelona în zilele de 21-24 aprilie 2017, planificată din luna februarie

2017, precum și costul tuturor excursiilor ratate din cauza anulării zborului și

neglijenței totale ale intimatului.

În privința reparării prejudiciului moral au precizat că au suportat suferințe

psihice o perioadă de timp îndelungată de la 05:30 până la 11:30 în ziua de

21 aprilie 2017, fără a fi informați, fără mic dejun și apă potabilă.

Suferințele de ordin psihic au fost condiționate de stare de frustrare,

disperare, disconfort cauzat de întârzierea și în final, anularea cursei de zbor,

neinformarea totală a pasagerilor despre acțiunile/inacțiunile SRL „FlyOne” în

privința reluării curselor de zbor în direcția Barcelona etc.

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 26 noiembrie 2018 împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială a

hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând în partea casată o nouă

hotărâre.

După cum rezultă din actele cauzei, Alexandru Grosu, Natalia Grosu și

XXXXX înaintând acțiunea în judecată împotriva Companiei Aeriene „FlyOne”

SRL, intervenienți accesorii Agenția pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al RM, Aeroportul Internațional

Chișinău au solicitat încasarea compensației pentru anularea zborului în mărime de

1200 de euro (400 de euro pentru fiecare pasager), a penalității în mărime de 1440

de euro pentru întârzierea achitării compensației, a prejudiciului moral cauzat în

mărime de 60000 de lei, a sumei de 150,97 de euro pentru biletele de retur din

Barcelona procurate de la Compania Aeriană WizzAir, a sumei de 135 de euro

achitate în avans pentru chiria apartamentului din Barcelona, a sumei de 161,90 de

euro pentru toate excursiile pierdute din cauza anulării zborului, precum și a

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

admiterii parțiale a acțiunii și a încasat din contul Companiei Aeriene „FlyOne”

SRL în beneficiul lui Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX suma de 1200

de euro cu titlu de compensație pentru anularea zborului, suma de 960 de euro cu

titlu de penalitate, suma de 447,87 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului

material, în total suma de 2607,87 de euro sau echivalentul în valută națională

conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii.

A fost încasată din contul Companiei Aeriene „FlyOne” SRL în beneficiul

lui Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX suma de 6000 de lei cu titlu de

compensare a prejudiciului moral, a fost încasat din contul Companiei Aeriene

„FlyOne” SRL în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1718,47 lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către SRL „FlyOne”, prin decizia din

14 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea primei instanțe și a

emis o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

6

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a conchis că

împrejurările existente la data programată a zborului pentru care au fost procurate

biletele, erau incompatibile cu efectuarea zborului avia și, astfel, exonerează

compania aeriană de răspunderea față de Alexandru Grosu, Natalia Grosu și

XXXXX, deoarece anularea zborului nu este imputabilă în culpa sau dolul

companiei.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a

interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului

probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra

aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, legal a

ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii în partea admiterii cerințelor cu privire la

încasarea compensației pentru anularea zborului, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral.

Astfel, la caz se constată că Compania Aeriană „FlyOne” SRL, în calitate de

întreprindere care prestează servicii de transportare a pasagerilor, vânzarea biletelor

de avion și alte servicii, a vândut la data de 3 februarie 2017

consumatorilor/pasagerilor Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX biletele

de avion nr. 1302400076759, nr. 13024000767787 și nr. 1302400076788 cu

destinația Chișinău-Barcelona.

Drept urmare, odată cu achiziționarea biletului de călătorie, între părți a fost

încheiată și o convenție de transport, conform cărei compania aeriană „FlyOne”

SRL s-a obligat să-i asigure pe Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX cu

transport aerian.

Conform biletelor achiziționate nr. 053 ETKT 1302400076759/1, 052 ETKT

1302400076787/1, 051 ETKT 1302400076788/1, cu nr. de rezervare XK938N,

XK94W5, XK94W5, cursa de zbor 5F 511 Chișinău-Barcelona urma să fie

efectuată conform rutei internaționale de zbor de la Aeroportul Internațional

Chișinău (KIV) Republica Moldova către Aeroportul Barcelona (BCN) Spania, iar

datele din biletele de zbor procurate confirmă că decolarea aeronavei din

Aeroportul internațional Chișinău urma a fi operată la data de 21 aprilie 2017, ora

06.45 (ora locală) cu sosirea în Aeroportul Barcelona la 21 aprilie 2017 ora 9.15

(ora locală) (f. d. 14-20 vol. I).

Se mai constată în sprță că, fiind invocate condiții meteo nefavorabile pentru

efectuarea zborului la data și ora stabilită în biletele de avion, cursa de zbor

Chișinău-Barcelona a fost reținută, ca ulterior în genere să fie anulată.

Potrivit art. 980 alin. (1) Cod civil, în vigoare la acel moment, prin contractul

de transport, o parte (cărăuș, transportator) se obligă față de cealaltă parte (pasager

sau client) să o transporte împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să transporte

încărcătura la locul de destinație, iar cealaltă parte se obligă să plătească

remunerația convenită.

Conform art. 984 alin. (1) Cod civil, în vigoare la acel moment, cărăușul este

obligat să transporte pasagerul și bagajele sau încărcătura în termenele stabilite de

lege sau de contract, iar în lipsa unor astfel de termene, într-un termen rezonabil.

7

Totodată, potrivit prevederilor art. 988 alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare la

acel moment cărăușul este ținut să repare prejudiciul cauzat pasagerului, cu

excepția cazului când acest prejudiciu este rezultatul unei forțe majore, al stării de

sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia. Cărăușul este ținut să repare prejudiciul

și în cazul în care acesta se datorează stării sale de sănătate, a prepușilor săi sau a

stării ori funcționării vehiculului. Răspunderea cărăușului pentru prejudiciile care

rezultă din întârziere este exclusă dacă altfel nu s-a convenit în mod expres sau dacă

transportatorul nu a acționat cu intenție sau din culpă gravă.

În acest context se vor reține și prevederile pct. 12 lit. c) din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 836 din 8 noiembrie 2012, în cazul anulării unui zbor, pasagerilor

în cauză trebuie să primească o compensație din partea operatorului aerian, în

conformitate cu capitolul V din prezentul Regulament, cu excepția în care intervine

oricare din următoarele:

în cazul în care sunt informați despre această anulare cu cel puțin două

săptămîni înainte de ora de plecare prevăzută;

în cazul în care sunt informați despre această anulare într-un termen cuprins

între două săptămîni și șapte zile înainte de ora de plecare prevăzută și li se oferă o

redirecționare care să le permită să plece cu cel mult două ore înainte de ora de

plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală în mai puțin de patru ore după ora

de sosire prevăzută;

în cazul în care sunt informați despre această anulare cu mai puțin de șapte

zile înainte de ora de plecare prevăzută și li se oferă o redirecționare care să le

permită să plece cel târziu cu o oră înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă

la destinația finală în mai puțin de două ore după ora de sosire prevăzută.

Iar conform pct. 18 lit. b) din prezentul Regulament, pasagerii primesc o

compensație în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între 1500 și

3500 kilometri.

Raportând la caz aceste prevederi legale, instanța de recurs reține că, în

situația în care s-au modificat condițiile de călătorie prin anularea zborului la care

recurenții Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX au achiziționat biletele de

avion, Compania Aeriană „FlyOne” SRL, în calitatea sa de prestator de servicii de

transport aerian, este ținută să compenseze prejudiciul cauzat în urma imposibilității

valorificării serviciilor de transport aerian.

Or, în cadrul examinării prezentei cauze a fost demonstrat cu certitudine că

Compania Aeriană „FlyOne” SRL nu a executat în modul corespunzător obligațiile

de transport față de Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX, ruta fiind anulată,

astfel că aceasta este ținută să repare prejudiciul cauzat pasagerilor.

În context, Colegiul constată că susținerile Companiei Aeriene „FlyOne”

SRL, reținute și de către instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, precum

că în speță persistă cazul unei situații de forță majoră și respectiv, transportatorul

aerian nu este responsabil pentru anularea zborului, urmează a fi respinse, acestea

având un caracter declarativ fără un careva suport juridic.

8

În acest sens se va menționa că din înscrisurile prezente la dosar, și anume

informația nr. 12 /552 din 31 iulie 2017, eliberată de SRL „Airport Avia Invest” și

informația nr. 732 din 22 septembrie 2017, eliberată de ÎS „MoldATSA” rezultă că

la data de 21 aprilie 2017, în intervalul de timp 04.22 (ora locală) – 15.30 (ora

locală), Aeroportul Internațional Chișinău a fost închis din cauza curățirii pistei de

zăpadă. Aeroportul a fost operabil de la orele 15.40 (ora locală). În intervalul de

timp 05.40 – 15.55 (ora locală) pe Aeroportul Internațional Chișinău, nu au aterizat

și nu au decolat careva aeronave. Prima aterizare pe Aeroportul Internațional

Chișinău a avut loc la ora 15.55 (ora locală), iar prima decolare a avut loc la ora

16.32 (ora locală).

Si tot din acest răspuns al ÎS „MoldATSA” urmează că decizia cu privire la

posibilitatea decolărilor de pe Aeroportul Internațional Chișinău a aeronavei care

opera zborul pe ruta 5F 511 Chișinău-Barselona în data de 21 aprilie 2017, aparține

comandantului de aeronavă, reieșind din informațiile de care acestea dispune (f. d.

133 vol. I).

În același timp, potrivit informației nr. 12/814 din 20 noiembrie 2017,

eliberate de SRL „Airport Avia Invest”, în zilele de 21 aprilie 2017 – 22 aprilie

2017 de pe Aeroportul Internațional Chișinău au fost operate 2 curse de zbor cu

itinerarul Chișinău-Barcelona, care au fost executate de către companiile aeriene

„Air Moldova” ÎS și „Wizz Air”, și anume cursa Chișinău-Barcelona din data de

21 aprilie 2017 a fost executată de compania aeriană „Air Moldova” ÎS, ora de

decolare din Aeroportul Internațional Chișinău – 22.52 (ora locală); cursa Chișinău-

Barcelona din data de 22 aprilie 2017 a fost executată de compania aeriană „Wizz

Air”, ora de decolare din Aeroportul Internațional Chișinău – 22.28 (ora locală);

decolarea cursei Chișinău-Barcelona din data de 21 aprilie 2017, executată de

compania aeriană „Air Moldova” ÎS a fost planificată conform orarului de zbor

pentru ora 20.00, însă de facto decolarea a avut loc la ora 22.52 (reținere de 2 ore

52 min.); decolarea cursei Chișinău-Barcelona din data de 22 aprilie 2017,

executată de compania aeriană „Wizz Air” ÎS a fost planificată conform orarului de

zbor pentru ora 21.55, însă de facto decolarea a avut loc la ora 22.28 (reținere de

33 min.); comunicarea privind anularea cursei de zbor Chișinău-Barcelona din data

de 21 aprilie 2017, care urma a fi efectuată de către Compania Aeriană „FlyOne”

SRL a fost adusă la cunoștință pasagerilor prin intermediul sistemului FITS la ora

9.16 (ora locală) și anume după expedierea informației respective din partea

reprezentantului companiei aeriene „Wizz Air” către dispecerul „Avia Invest” SRL

(f. d. 157 vol. I).

Astfel fiind, se atestă cu certitudine că Compania Aeriană „FlyOne” SRL nu

a luat toate măsurile posibile în scopul evitării anulrăii cursei de zbor 5F 511

Chișinău-Barcelona, din moment ce Aeroportul Internațional Chișinău și-a reluat

activitatea după ora 15.55 (ora locală) cu prima aterizare și ora 16.32 (ora locală)

cu prima decolare.

Drept urmare, cele descrise, resping și invocarea de către instanța de apel

precum că condițiile meteorologice existente la data de 21 aprilie 2017 nu se

atribuie la stare de urgență, dar la împrejurări excepționale, incompatibile cu

9

efectuarea transportului aerian de pasageri, instituită în vederea securității

pasagerilor.

Or, situația meteorologică creată la data de 21 aprilie 2017 poate justifica

doar întârzierea zborului, așa cum a fost la alte curse în acea perioadă, dar nu și la

anularea lui totală, și asta mai cu seamă că Aeroportul Internațional Chișinău la data

de 21 aprilie 2017 și-a sistat activitatea din cauza condițiilor meteorologice

nefavorabile în intervalul de timp 04.22 (ora locală) – 15.30 (ora locală), iar

începând cu ora 15.40 (ora locală) a fost operabil.

Instanța de recurs consideră ca lipsită de suport și reținerea instanței de apel

precum că Compania Aeriană „FlyOne” SRL nu putea opera amânarea cursei

programate datorită unor circumstanțe imprevizibile, inclusiv în contextul în care

anunțul despre anularea cursei vizate la ora 09.16 a succedat notoriu cu plecarea

pasagerilor din aeroport, deoarece compania aeriană nu a făcut dovada faptului că

au fost întreprins toate măsurile posibile întru evitarea anulării zborului în condițiile

pct. 14 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, care indică că operatorul aerian nu este obligat să plătească compensații,

în cazul în care poate face dovada că anularea este cauzată de împrejurări

excepționale care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor

posibile.

În acest context se vor reține și prevederile art. 19 din Convenția pentru

unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional, încheiată

la Montreal la 28 mai 1999, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 254

din 5 decembrie 2008, transportatorul este răspunzător pentru dauna survenită

datorită întârzierii în transportul aerian de pasageri, bagaje sau mărfuri. Cu toate

acestea transportatorul nu este răspunzător pentru daunele survenite întârzierii dacă

dovedește că el, prepușii și mandatarii săi au luat toate măsurile care se impun în

mod rezonabil pentru a evita dauna sau că le-a fost imposibil să ia respectivele

măsuri.

Sub aspectul celor relatate se atestă corectitudinea constatării primei instanțe

cu privire la încasarea de la Compania Aeriană „FlyOne” SRL în beneficiul lui

Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX a compensației pentru anularea

zborului programat pentru data de 21 aprilie 2017 cu cursa Chișinău-Barcelona.

În susținerile acestor concluzii vin și dispozițiile pct. 18 lit. b) din

Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea

refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 836 din 8 noiembrie 2012, iar având în vedere că din

informația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor nr. 09-4/155

din 25 mai 2017, distanța aeriană între Aeroportul Internațional Chișinău și

Aeroportul Internațional Barcelona, conform planului de zbor estimat de Centrul

Operațional CA „Air Moldova” (operational flight plan) constituie 1241 mile

marine (aproximativ 2300 de kilometri), prima instanță corect a apreciat că

Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX au dreptul fiecare la o compensație de

400 de euro (f. d. 41 vol. I).

10

Tototdată, se va considera ca întemeiată și concluzia primei instanțe privind

încasarea de la Compania Aeriană „FlyOne” SRL în beneficiul lui Alexandru

Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX a sumei de 447,87 de euro cu titlu de prejudiciu

material suportat pentru procurarea biletelor de retur din Barcelona de la compania

aeriană „Wizz Air” în mărime de 150,97 de euro, pentru achitarea în avans a chiriei

apartamentului din Barcelona în mărime de 135 de euro și pentru achitarea

excursiilor care urmau a fi efectuate și au fost ratate din motivul anulării zborului

din data de 21 aprilie 2017, în mărime de 161,90 de euro.

Astfel, luându-se în considerare faptul că Alexandru Grosu, Natalia Grosu și

XXXXX au făcut dovada suportării unui asemenea prejudiciu, prin prezentarea

copiilor biletelor electronice achiziționate de la compania aeriană „Wizz Air”

pentru data de 26 aprilie 2017 cu traseul Barcelona-Chișinău, copiile biletelor

electronice procurate pentru efectuarea excursiilor în perioada 21 aprilie 2017-22

aprilie 2017 în Barcelona, Spania, precum și confirmarea electronică a rezervării

locului de cazare în Barcelona în perioada 21 aprilie 2017-26 aprilie 2017, prima

instanță corect a constatat că recurenții au dreptul la restituirea acestora în condițiile

în care nu au beneficiat de serviciile date ca urmare a anulării zborului din data de

21 aprilie 2017.

La fel, instanța de recurs conchide că prima instanță în mod corect a constatat

și dreptul lui Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX la compensarea

prejudiciului moral, prin prisma prevederilor art. 1422 alin. (1) și (2), 1423 Cod

civil, precum și a prevederilor Legii privind protecția consumatorilor, în vigoare la

acel moment, stabilind cuantumul de 6000 de lei în beneficiul acestora, sumă

echitabilă și suficientă pentru prejudiciul suferit, având în vedere principiile

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale,

starea de stres și frustrare cauzate recurenților.

În același timp, instanța de recurs reține că prima instanță neîntemeiat a

constatat temeinicia pretențiilor din acțiune cu privire la încasarea penalității de

întârziere din suma de 1200 de euro.

Or, prejudiciul în mărime de 1200 de euro este încasat prin prisma dispozițiilor

Regulamentului privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea

refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 836 din 8 noiembrie 2012, care prevăd categoriile de

compensație ce urmează a fi achitate, nefiind însă prevăzută și plata penalităților

pentru întârziere achitării compensației.

Pentru considerentele expuse, instanța de recurs constată temeinicia parțială

a hotărârii primei instanțe, și anume în partea admiterii cerințelor cu privire la

încasarea compensației pentru anularea zborului, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral și netemeinicia hotărârii în partea încasării penalității, precum

și netemeinicia deciziei integrale a instanței de apel.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială a

11

hotărârii primei instanțe și emiterea în partea casată a unei noi hotărâri de respingere

a cerinței cu privire la încasarea penalității.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Alexandru Grosu, Natalia Grosu și XXXXX.

Se casează integral decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

și parțial hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Grosu, Nataliei

Grosu și XXXXX împotriva Companiei Aeriene „FlyOne” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la încasarea compensației pentru anularea zborului

și a penalității, repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, și anume în partea încasării penalității și în această parte

se emite o nouă hotărâre prin care:

Se respinge acțiunea lui Alexandru Grosu, Nataliei Grosu și XXXXX

împotriva Companiei Aeriene „FlyOne” Societate cu Răspundere Limitată cu

privire la încasarea penalității.

În rest hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

12