2ra-1522/20 — Încasarea compensatiei pentru întîrzierea-anularea zborului, repararea prejudiciului moral

2ra-1522/20 — Încasarea compensatiei pentru întîrzierea-anularea zborului, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1522/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – O. Parfeni

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai

D E C I Z I E

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru,

Mariana Pitic,

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Apostol Oxana și Cernicov Andrei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Apostol Oxana și

Cernicov Andrei împotriva SRL „Fly One” cu privire la încasarea compensației,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de SRL „Fly One”, casată hotărârea din 05 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere

integrală a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 03 iunie 2019, Apostol Oxana și Cernicov Andrei au depus cerere de chemare

în judecată împotriva SRL „Fly One” cu privire la încasarea compensației,

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții Apostol Oxana și

Cernicov Andrei au indicat că, în luna mai 2017, au cumpărat biletele electronice de

la compania SRL „Fly One” la cursa 5F 411/412 Chișinău (KIV)-Heraklion (HER)

din 25 iunie 2017 cu returul din Heraklion (HER) în Chișinău (KIV), a cărei decolare

era indicată la 02 iulie 2017, ora 16:45. La 01 iulie 2017, reclamanții au fost

informații că zborul menționat va avea loc la 02 iulie 2017, ora 11:50. Astfel, au

trecut controlul de frontieră, așteptând în sală momentul când urmau să fie îmbarcați

în avion la cursa respectivă.

Potrivit reclamanților, fiind în aeroport, pe panoul decolărilor era indicată ora

decolării 11:50, iar toți pasagerii, inclusiv și ei, reclamanții, au fost îmbarcați în

avionul companiei SRL „Fly One” cu o întârziere de aproximativ 30 min. Peste

aproximativ 10 minute de zbor, fiind la înălțime, pasagerii au fost informați despre

1

niște defecțiuni tehnice la avion, iar peste aproximativ 30-40 min de zbor

problematic și stresant, avionul a revenit la sol în același aeroport din or. Heraklion.

Reclamanții au indicat că, după aterizare, n-au primit nicio informație referitor la

cauza defecțiunii și când va fi zborul spre Chișinău, iar odată în jumătate de oră,

administrația aeroportului anunța că zborul spre Chișinău se amână încontinuu.

În așa mod, reclamanții s-au aflat în aeroportul din or. Heraklion în zona de

așteptare a decolării fără a avea o claritate când totuși vor zbura spre Chișinău. Prin

intermediul rudelor din Moldova s-a încercat contactarea administrației SRL „Fly

One” din Chișinău, însă „robotul” nu a comunicat nicio informație utilă pasagerilor.

Totodată, pe parcursul primelor 6 ore de așteptare în aeroport, SRL „Fly One” nu

le-a oferit nicio informație, hrană și apă, având posibilitatea să procure ceva de

mâncare doar de la cafeneaua din zona de așteptare. După ora 20.00, către pasagerii

cursei respective au venit angajații SRL „Fly One”, și anume 2 stewardese, care le-

au comunicat că de fapt nu cunosc nimic despre faptul când va fi organizat zborul

spre Chișinău și care sunt problemele tehnice ale avionului. La solicitarea de a

discuta cu căpitanul navei, de asemenea le-a fost refuzat.

Fiind evident că cursa nu va avea loc în acea zi, abia peste 6 ore a intervenit

administrația aeroportului și a comunicat pasagerilor să ia din cafenea a câte un

sandvish și o sticlă de apă gratis, în baza tichetelor de așteptare din aeroport.

Aproximativ la ora 21.00, administrația aeroportului a anunțat că toți pasagerii

urmează să ia bagajul pentru a fi cazați. Astfel, reclamanților li s-a anulat ștampila

de ieșire din Grecia din 02 iulie 2019, după care au fost cazați într-un hotel ocazional

din preajma orașului Heraklion.

În ziua următoare, la ora 20.00, reclamanții au revenit în aeroport și au trecut

repetat checkin-ul, fiindu-le iarăși aplicată ștampila de ieșire din Grecia și au fost

anunțați că cursa 5F412 a companiei SRL „Fly One” va zbura la ora 23.40.

Fiind în așteptare, au fost indignați de anunțul afișat de compania SRL „Fly One”

pe pagina Facebook, potrivit căruia, la ora 22.00, toți pasagerii au revenit în

Chișinău, ceea ce nu corespundea adevărului.

Astfel, îmbarcarea în avion a avut loc la 04 iulie 2017, ora 00.10, iar în Chișinău

au revenit la ora 02.20. Cu alte cuvinte, cursa a avut o amânare de 36 ore, perioadă

în care nemijlocit de către compania SRL „Fly One” nu a fost asigurată informarea

cuvenită, accesul la telefoane gratuite, hrana și cazarea (ultimele două aspecte au

fost soluționate parțial de către administrația aeroportului Heraklion).

Potrivit reclamanților, întârzierea cursei 5F412 Heraklion (HER) - Chișinău

(KIV), a fost de aproximativ 36 de ore, iar distanța ortodromică a cursei este de 1324

km, fapt confirmat prin răspunsul oferit de Autoritatea aeronautică civilă.

Prin Legea nr. 254-XVI din 05 decembrie 2008, Republica Moldova a aderat la

Convenția de la Montreal, care prevede la art. 35 alin. (1) că dreptul la despăgubire

este anulat dacă acțiunea în responsabilitate nu este introdusă în termen de 2 ani de

la data sosirii la destinație sau de la data la care aeronava ar fi trebuit să sosească sau

de la data încetării transportului.

Potrivit art. 16 lit. a), 17, 18 lit. a) din Regulamentul privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie

2012, pârâtul este obligat să achite o compensare reclamanților în mărime de 250

euro.

2

La 13 iulie 2017, a fost recepționată solicitarea reclamanților privind achitarea

despăgubirilor pentru întârzierea îndelungată a zborului.

La 24 iulie 2017, pârâtul SRL „Fly One” le-a expediat un răspuns cu nr. 500, prin

care neagă că ar avea careva răspundere în urma întârzierii zborului. Potrivit

reclamanților, poziția companiei, expusă în răspunsul la cererea prejudiciară, prin

care neagă orice răspundere pentru acele ore de așteptare, denotă comportamentul

jignitor al pârâtului în calitatea sa de prestator de servicii de transport aerian, care a

dus la cauzarea prejudiciului moral. Reclamanții Apostol Oxana și Cernicov Andrei

au apreciat prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei pentru fiecare, iar în total 20

000 lei.

Totodată, au mentionat că în cadrul procesului, reclamanta Opostol Oxana a

suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3000 lei pentru întocmirea

cererii de chemare în judecată.

Reieșind din cele expuse, reclamanții Apostol Oxana și Cernicov Andrei au

solicitat să fie încasate de la pârâtul SRL „Fly One”: compensația legală în sumă de

250 euro în lei moldovenești conform ratei BNM la data executării hotărârii în

folosul lui Apostol Oxana, a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma

de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru asistența juridică;

compensația legală în sumă de 250 euro în lei moldovenești conform ratei BNM la

data executării hotărârii în folosul lui Cernicov Andrei și a sumei de 10 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de Apostol Oxana și Cernicov Andrei

împotriva SRL „Fly One” cu privire la încasarea compensației, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisa parțial. S-a

încasat din contul SRL „Fly One” în beneficiul lui Apostol Oxana suma de 250 (două

sute cincizeci) euro cu titlu de compensație convertiți în lei moldovenești conform

cursului Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, suma de 2000

(două mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3000 (trei mii) lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică. S-a încasat din contul SRL „Fly One” în beneficiul

lui Cernicov Andrei suma de 250 (două sute cincizeci) euro cu titlu de compensație

convertiți în lei moldovenești conform cursului Băncii Naționale a Moldovei la data

executării hotărârii și suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În

rest, pretenția reclamanților cu privire la repararea prejudiciului moral s-a respins ca

neîntemeiată. S-a încasat din contul SRL „Fly One” în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 504, 32 lei (cinci sute patru, 32) lei.

Prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de SRL „Fly One”, casată hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere integrală a

acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, anularea cursei s-a datorat

defecțiunii tehnice a aeronavei SRL „Fly One”, circumstanță care a dus la anularea

acesteia din cauza pericolului de securitate a zborului, circumstanță pe care

legislatorul o califică ca fiind întemeiată, ce justifică anularea cursei sus indicate, or

operatorul aerian nu și-a putut asuma în mod nepremeditat și iresponsabil operarea

cursei cu o aeronavă care avea o neconformitate tehnică și care putea duce la o

prăbușire eventuală a aparatului de zbor.

3

Suplimentar, s-a atras atenția asupra faptului că intimații au instituit un raport

juridic obligațional bilateral cu LEGRAND TRAVEL, iar SRL „Fly One” nu are

nicio tangență la respectivul contract.

La 09 septembrie 2020, Apostol Oxana și Cernicov Andrei au contestat cu recurs

decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare

în judecată, precum și faptul că decizia instanței de apel este contradictorie.

Astfel, recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 09

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

09 iulie 2020 și expediată participanților la proces la 12 august 2020 (f.d. 114), însă

la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurent. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 09 septembrie 2020, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Completului Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

Apostol Oxana și Cernicov Andrei a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Apostol Oxana și Cernicov Andrei, va casa decizia din 09 iulie 2020 a

Curții de Apel Chișinău și va menține hotărârea din 05 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei, la 22 mai 2017, recurenții Apostol Oxana și

Cernicov Andrei au încheiat Contractul privind deservirea turistică nr. TT17-GR/35

cu agenția turistică „Legrand Travel” pentru perioada de sejur 25 iunie 2017 - 02

iulie 2017 în Grecia. Pachetul turistic includea: rezervarea hotelului XXXXXX 2*,

masa ALL INCLUSIVE, transportul cu avionul inclus - biletele cursa 5F 411 din

Chișinău (KIV) în Heraklion (HER) pentru data de 25 iunie 2017, ora 08.30,

4

efectuată de SRL „Fly One” și retur cursa 5F 412 din Heraklion (HER) în Chișinău

(KIV) pentru data de 02 iulie 2017, ora 16.45, efectuată de SRL „Fly One”(f.d. 15).

Conform tichetelor electronice ale companiei SRL „Fly One”, biletele retur cu

avionul HER-KIV (CRETEHERAKLION - CHIȘINĂU) erau preconizate pentru

data de 02 iulie 2017, ora 16.45 (f.d. 13-14).

Colegiul lărgit a stabilit că zborul Heraklion - Chișinău din 02 iulie 2017 nu a

avut loc, fapt ce se confirmă prin scrisoarea SRL „Fly One” nr. 500 din 24 iulie 2017

(f.d. 18) cât și prin copiile pașapoartelor recurenților din care rezultă că a fost anulată

ștampila de ieșire din Grecia din 02 iulie 2017 (f.d.10-12).

Conform tichetelor de îmbarcare (BOARDING PASS) cursa 5F 412, cu zborul

Heraklion - Chișinău a decolat la 03 iulie 2017, ora 23.10 (f.d. 16). Faptul că

recurenții au zburat din Heraklion la Chișinău la 03 iulie 2017 se confirmă și prin

ștamila din pașapoartele acestora (f.d.10-12).

În așa mod, din cele constatate, Colegiul lărgit conchide că recurenții, în calitate

de consumatori, au procurat bilete la avion de la compania aeriană intimată, care

acționa în calitate de prestator. Serviciile de transport au fost prestate cu o întârziere

de mai bine de 30 de ore.

Este relevant faptul că, intimata nu a prezentat probe care să confirme că ar fi

oferit informații recurenților cu privire la amânarea cursei, motivele și termenul

amânării, iar în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (6) din Codul de procedură

civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă

parte nu le-a negat, cu atât mai mult că dreptul de compensare pentru pasageri

reprezintă un principiu, iar derogarea de la acesta se face doar dacă circumstanțele

invocate de operatorul aerian pot fi calificate, în baza probelor prezentate de către

acesta, ca excepționale, condiție însă ce nu se atestă la caz.

În drept, conform punctelor 13-15 din Regulamentul privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie

2012, în cazul în care pasagerii sunt informați despre anulare, acestora li se oferă

explicații privind posibilitățile de transport alternative. Operatorul aerian nu este

obligat să plătească compensații în conformitate cu capitolul V din prezentul

Regulament, în cazul în care poate face dovada că anularea este cauzată de

împrejurări excepționale care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor

măsurilor posibile. Sarcina dovedirii faptului că pasagerul a fost într-adevăr informat

despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului

aerian.

Colegiul lărgit atrage atenția asupra faptului că intimata nu a prezentat probe din

care pasagerii și instanțele să desprindă existența unor condiții și circumstanțe

obiective de ordin operațional, care erau mai presus de voința și buna diligență a

transportatorului și care în mod normal sub nici o formă nu puteau fi prevăzute.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul intimatei cu referire la art.

606 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019) privind

justificarea anulării cursei ce a survenit ca urmare a unor condiții și circumstanțe

obiective de ordin operațional, or, contrar prevederilor art. 118 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, SRL “Fly One” nu a prezentat instanței de judecată probe

pertinente și concludente în confirmarea celor invocate.

5

Pornind de la împrejurările speței, Colegiul lărgit pune în evidență faptul că

siguranța zborurilor cu aeronava este, fără îndoială, o prioritate principală a oricărei

companii aeriene și această cerință este în interesul tuturor, fiind o obligație

indiscutabilă a transportatorului. Având în prim-plan acest obiectiv major al

transportatorului aerian, în viziunea Colegiului, face a fi înțelese cazurile de

contramandare (anulare) a zborurilor, pe motiv de siguranță.

Totuși, potrivit cadrului legal național și internațional, companiile aeriene au un

șir de obligații față de pasagerii săi, iar indiferența totală a transportatorului și lipsa

de minim respect față de clienți, în legătură cu amânarea rutei, nu poate fi justificată

și nici tolerată.

Aici Colegiul punctează că formula în care intimata SRL “Fly One” a încercat

să justifice amânarea zborului și, implicit, abaterile de la executarea corespunzătoare

a obligației din contractul încheiat cu recurenții, este una pur declarativă, lipsită de

probe care să demonstreze cert că amânarea nu-i poate fi imputată și că în realitate

circumstanțele care au dus la contramandarea zborului erau, în exclusivitate,

imprevizibile și țineau real de grija de siguranță a pasagerilor.

Din acest punct de vedere instanța de recurs va respinge aceste alegații, ca fiind

impertinente.

În același context, Colegiul lărgit reține și jurisprudența relevantă în materie a

Curții de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârea Curții (Camera a patra) din 19

noiembrie 2009) care la examinarea cauzei Christopher Sturgeon și alții împotriva

Condor Flugdienst GmbH și Ștefan Bock și Cornelia Lepuschitz împotriva „Air

France” SA, a specificat că Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul nr. 261/2004

trebuie interpretat în sensul că o problmă tehnică survenită la o aeronavă, care

determină anularea sau întârzierea zborului nu intră în sfera noțiunii de împrejurări

excepționale, decât în cazul în care această problemă este urmarea unor evenimente,

care, prin natura sau originea lor, nu sunt inerente exercitării normale a activității

operatorului de transport aerian vizat și scapă de sub controlul efectiv al acestuia.

Astfel, pe cale de consecință, instanța de recurs deduce că, la caz, nu sunt

aplicabile prevederile pct. 12 și pct. 14 din Regulamentul privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, care exonerează operatorul aerian de plata compensației.

Conform Capitolului V, punctul 18 lit. a) din același Regulament, când se face

trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o compensație în valoare de 250 euro

pentru toate zborurile de 1500 de kilometric sau mai puțin, iar conform pct. 21

distanțele indicate la punctele 18 și 19 din prezentul Regulament, se măsoară prin

metoda rutei ortodromice. Totodată, instanța de recurs a stabilit că distanța

ortodromică dintre aerodromurile Chișinău (KIV) și Heraclion (HER) este de 1324

km (f.d. 19). Astfel, pretențiile recurenților cu privire la încasarea compensației

legale în sumă de 250 Euro, urmează a fi admise integral.

Potrivit art. 602 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care nu execută

obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul

cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă.

Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea

necorespunzătoare sau tardivă.

Totodată, Colegiul lărgit nu poate reține argumentul instanței de apel cu privire

la inexistența relațiilor contractuale dintre recurenții Apostol Oxana și Cernicov

6

Andrei, pe de o parte, și SRL “Fly One”, pe de altă parte, cu referire la presupusul

contract de servicii turistice cu “Legrand Travel”, or un astfel de contract nu este

anexat la materialele cauzei, instanța de apel bazându-și concluzia pe copia voucher-

ului nr. TT17-GR/35 din 22 mai 2017. Chiar și așa, Colegiul lărgit consideră că

beneficiari ai serviciilor de transport aerian, prestate de SRL “Fly One”, au fost

recurenții, costul transportului fiind achitat de ultimii, iar compania care a prestat

servicii turistice a acționat în calitate de intermediar între transportator și pasageri.

Astfel, Colegiul lărgit consideră întemeiate pretențiile recurenților cu privire la

încasarea compensației în sumă a câte 250 euro.

Cu referire la cerința de încasare a prejudiciului moral, instanța de recurs reține

prevederile art. 20 alin. (5) și (6) din Legea privind protecția consumatorilor, potrivit

căruia prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material

cauzat consumatorului. Pentru repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta

trebuie să facă dovada prejudiciului.

Așadar, la caz, se vor reține prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) din Codul civil,

în vigoare la acel moment, potrivit cărora în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

Potrivit prevederilor art. 1423 alin. (1) și (2) din Codul civil, în vigoare la acel

moment, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

Sub acest aspect, prin prisma normei citate supra, Colegiul lărgit consideră

corectă și echitabilă soluția primei instanțe de admitere parțială a acestei pretenții și

de încasare a sumei de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare reclamant,

ținându-se cont de natura drepturilor lezate, de caracterul și gradul suferințelor

psihice suportate.

Suplimentar, este de menționat și faptul că, prin prisma prevederilor art. 94 alin.

(1), 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, Colegiul va menține și soluția

primei instanțe cu privire la încasarea din contul SRL “Fly One” în beneficiul

recurentei Apostol Oxana a cheltuielilor de asistență juridică, or aceasta a beneficiat

de serviciile avocatului Pahomi Snejana, achitând pentru acestea suma de 3000 lei,

fapt confirmat prin ordinul de plată PL 586615 din 30 aprilie 2019 (f.d. 3).

Prin prisma prevederilor art. 85 alin. (1) lit. a), 83 alin. (2), 98 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, precum și art. 3 alin. (1) din Legea taxei de stat, Colegiul lărgit

consideră întemeiată soluția primei instanțe cu privire la încasarea de la SRL “Fly

One” în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 504,32 lei.

7

Astfel, ținând cont de cele expuse, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că soluția

primei instanțe cu privire la admiterea parțială a cererii de chemare în judecată

înaintată de Apostol Oxana și Cernicov Andrei, este una întemeiată.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Apostol Oxana și Cernicov Andrei, de a casa decizia din 09 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 05 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Apostol Oxana și Cernicov Andrei.

Se casează decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Apostol Oxana și Cernicov Andrei

împotriva SRL „Fly One” cu privire la încasarea compensației, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru,

Mariana Pitic,

Nicolae Craiu

8