2ra-365/20 — încasarea prejudiciului

2ra-365/20 — încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-365/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, M. Anton, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Simion Chetrușca și Maria

Chetrușca, reprezentați și de avocatul Viorel Chetrușcă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Simion Chetrușca

și Maria Chetrușca împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Fly One” cu privire

la încasarea compensației bănești pentru reținerea zborului, încasarea penalității,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 decembrie 2018, prin intermediul poștei (f.d.17), Simion Chetrușca și

Maria Chetrușca, reprezentați și de avocatul Igor Litvinenco, au depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Fly One” solicitând încasarea sumei de 500 de

euro, convertiți în lei MD, conform cursului oficial de schimb valutar la data

achitării, drept compensare a prejudiciului, încasarea începând cu data de 04

septembrie 2018 până la pronunțarea hotărârii, a penalității în temeiul art. 27 alin.(1)

al Legii nr.105 din 13 martie 2003, având în vedere costul indivizibil al serviciului

neprestat în termen, 7090 de lei, iar 5% pentru o zi depășită, constituie 354,50 de lei,

repararea prejudiciului moral în sumă de a câte 10000 de lei pentru fiecare;

compensarea cheltuielilor de judecată corespunzător.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că la data de 26 aprilie 2017 au

cumpărat bilete de avion pentru cursa Chișinău-Roma, tur-retur, care urma a fi

executată de către SRL „Fly One”. Cursa de retur - 5F 220 din Roma spre Chișinău

era planificată pentru 16 iunie 2017, din Roma (FCO 3)-ora 17:50, spre Chișinău-

ora 21:00. De fapt, avionul a decolat din Roma la ora 2:30, după ce a fost amânată

și îmbarcarea de la 01:10, iar la Chișinău au ajuns la aproximativ ora 06:00. Astfel,

reținerea cursei s-a realizat mai mult de 8 ore.

Totodată, au menționat că la data de 21 august 2018 au adresat o somație SRL

„Fly One”, prin care și-au exprimat nemulțumirea față de reținerea exagerată a

cursei. Până la acel moment, pârâtul nu s-a preocupat de a aduce scuzele de rigoare

pentru disconfortul creat. Or, fiind pensionari și invalizi de gr. II, suferind de

1

insuficiență cardiacă și afecțiuni oncologice, au suportat un stres de nedescris,

așteptând 7 ore pentru a pleca spre casă.

Reclamanții au afirmat că în răspunsul din 03 septembrie 2018, nr. 748, pârâtul

s-a referit doar la omiterea termenului de 6 luni, adică prescripția reclamației. În

răspunsul la reclamație, compania pârâtă a neglijat prevederile art. 35 din Convenție

din 28 mai 1999 pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian

internațional de la Montreal (în continuare Convenția de la Montreal din 28 mai

1999), la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr 254 din 05 decembrie 2008.

Or, perioada de introducere a acțiunii în responsabilitate este de 2 ani.

Cu referire la prevederile art. 9 alin.(1), art.513 alin.(1), art.572 alin.(2), art.

980 alin.(1), art. 986 alin. (1), art. 988 alin. (1), (2) Cod civil, art. 19 din Convenția

de la Montreal din 28 mai 1999, au pretins repararea prejudiciului rezultat din

întârziere. Prin prisma Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului

European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune

în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a

Regulamentului (CEE) nr. 295/91, precum și a Convenției de la Montreal din 28 mai

1999, reclamanții au accentuat că obligațiile care revin operatorilor efectivi de

transport aerian ar trebui limitate sau responsabilitatea lor exonerată în cazurile în

care evenimentul este cauzat de circumstanțe excepționale, care nu pot fi evitate în

pofida tuturor măsurilor rezonabile adoptate. Astfel de circumstanțe pot surveni în

special în caz de instabilitate politică, condiții meteorologice incompatibile cu

desfășurarea zborului în cauză, riscuri legate de siguranță, deficiențe neprevăzute

care pot afecta siguranța zborului și greve care afectează operațiunile operatorului

efectiv de transport aerian. Chiar și în condițiile în care SRL „Fly One” va încerca

să invoce diverse circumstanțe pentru a evita responsabilitatea pretinsă, cele

motivate supra confirmă pretențiile înaintate.

De asemenea, prin prisma prevederilor pct. 16, pct.17, pct.18 ale

Regulamentului privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea

refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012 și având în vedere că distanța

dintre aerodromul Chișinău și cel din Roma (FCO) este de 1444 km, reclamanții au

pretins că pentru zborul anulat fiecăruia îi revine câte o compensație în mărime de

250 de euro.

Reclamanții au declarat că sunt aplicabile speței și prevederile art. 20 alin.(1),

art.21 alin.(1) ale Legii privind protecția consumatorilor nr. 103 din 13 martie 2003.

Or, circumstanțele redate denotă că au dispus de bilet electronic, în care era indicată

ruta, ora de decolare și cea de aterizare și în care era direct indicat compania care

efectiv urma să realizeze zborul, SRL „Fly One”, fiind direct responsabilă de

compensarea prejudiciului cauzat pentru întârzierea zborului pe ruta Roma-Chișinău

din 16 iunie 2017.

Cu referire la încasarea penalității, reclamanții indicând prevederile art.624

alin. (1), (3), art.629 Cod civil, art. 27 alin. (1), art.13 alin.(1) al Legii privind

protecția consumatorilor nr. 103 din 13 martie 2003, au motivat că odată ce

reclamația a fost recepționată la 21 august 2018, iar remedierea gratuită a

deficiențelor nu a mai survenit, precum și răspunsul din 03 septembrie 2018,

urmează a fi încasată penalitatea începând cu 04 septembrie 2018 până la

2

pronunțarea hotărârii. Costul indivizibil al serviciului prestat este de 7090 de lei, iar

5% pentru o zi depășită, constitue 354, 50 de lei.

În ceea ce vizează prejudiciul moral, conform prevederilor art. 1422, art. 1423

Cod civil, au opinat că acesta este determinat de nerespectarea orarului de zbor în

mod nejustificat, fiind pensionari și invalizi de gradul II și suferind de insuficiență

cardiacă și efectele tratamentului contra cancerului de colon, s-au aflat mai multe

ore nocturne în așteptare.

Prin hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Simion Chetrușca și Maria

Chetrușca și s-a încasat de la SRL „Fly One” în beneficiul lui Simion Chetrușca

compensația bănească în mărime de 250,00 de euro, în monedă națională cu

aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc, valabil la data executării obligației;

s-a încasat de la SRL „Fly One” în beneficiul Mariei Chetrușca compensația

bănească în mărime de 250,00 de euro, în monedă națională cu aplicarea cursului

oficial al leului moldovenesc, valabil la data executării obligației; s-a încasat de la

SRL „Fly One” în beneficiul lui Simion Chetrușca și Maria Chetrușca suma de 5000

lei cu titlul de cheltuieli de asistență juridică; s-a încasat de la SRL „Fly One” în

beneficiul statului suma de 293,40 de lei cu titlul de taxă de stat; în rest acțiunea a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Simion Chetrușca, Maria Chetrușca și SRL „Fly One” și s-a

menținut hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma criticilor aduse în apelul

declarat de Simion Chetrușca, Maria Chetrușca, citând prevederile art. 32 alin.(1),

(2), art. 18 alin. (7), (20), art. 181 alin. (1) din Legea nr.105 din 13 martie 2003, în

vigoare la acel moment, a conchis că penalitatea prevăzută la art. 32 alin. (1) din

Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, urmează a fi

calculată în mărime de 5% din prețul produsului sau al serviciului în vigoare la data

examinării reclamației consumatorului, astfel că aceste prevederi nu pot fi aplicate

față de suma compensației stabilite conform pct. 18 lit. b) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 8 noiembrie 2012, încasată la caz.

Instanța de apel a accentuat că instanța de fond corect a concluzionat ca fiind

neîntemeiată cerința cu privire la încasarea unei penalități în mărime de 354 lei pe

zi pentru perioada, începând cu 04 septembrie 2018, în temeiul Legii nr.105 din 13

martie 2003 privind protecția consumatorilor, dat fiind faptul că în speță nu sunt

aplicabile regulile cu privire la clauza penală în temeiul acestei legi.

La fel, a apreciat că instanța de fond just a punctat că, întru stabilirea,

cuantumului fix de compensare a călătorului și evitarea probării prejudiciului moral,

prin Hotărîrea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, s-a aprobat suma fixă care

urmează să fie compensată călătorului pentru întârzierea zborului, astfel, încasarea

recompensei și a prejudiciului moral concomitent, poate constitui o dublă apreciere

a aceleași fapt juridic.

La 24 decembrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.94a), Simion Chetrușca și

Maria Chetrușca, reprezentați și de avocatul Viorel Chetrușcă, au depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând

3

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii apelului

declarat de Simion Chetrușca, Maria Chetrușca, casarea hotărârii primei instanțe în

partea respingerii acțiunii, pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că prima instanța a omis să distingă

compensațiile cerute, în condițiile în care ele sunt de natură juridică diferită, distinct

reglementate de legislația națională, or, aceste despăgubiri nu se exclud reciproc, ci

se completează.

La fel, au opinat că motivarea instanțelor ierarhic inferioare este nepertinentă,

discriminatorie, în condițiile în care în cazurile de solicitare a despăgubirilor morale

în folosul consumatorilor nu s-au pretins probe speciale privind existența și mărimea

suferințelor morale. De asemenea, s-au referit la aplicarea neuniformă a legislației.

Recurenții au pretins încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material și procedural, inclusiv interpretarea eronată a legii, precum și admiterea

erorilor de către instanțe, care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Mai mult, lipsa de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante

întrebări, reprezintă o încălcarea a art. 6 § 1 CEDO.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 octombrie 2019, iar Simion

Chetrușca și Maria Chetrușca, reprezentați și de avocatul Viorel Chetrușcă, au

declarat recurs la 24 decembrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.94a).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la

29 noiembrie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.90), ceea ce denotă că recursul

este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Simion Chetrușca și Maria

Chetrușca, reprezentați și de avocatul Viorel Chetrușcă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Simion Chetrușca și Maria

Chetrușca, reprezentați și de avocatul Viorel Chetrușcă, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Simion Chetrușca și Maria Chetrușca,

reprezentați și de avocatul Viorel Chetrușcă.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

5

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Simion Chetrușca și Maria

Chetrușca, reprezentați și de avocatul Viorel Chetrușcă, împotriva deciziei din 29

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6