2ra-647/20 — constatarea faptelor cu valoare juridică înregistrarea căsătoriei și nașterii

2ra-647/20 — constatarea faptelor cu valoare juridică înregistrarea căsătoriei și nașterii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-647/2020

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender (jud. A. Bogdan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Cotruță, I. Secrieru)

DECIZIE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Mudrenco Boris,

în cauza civilă, la cererea petiționarului Mudrenco Boris, persoană interesată IP

“Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică

înregistrarea căsătoriei și nașterii,

împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 ianuarie 2019, petiționarului Mudrenco Boris, a depus în instanța de

judecată o cerere cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică înregistrarea

căsătoriei și nașterii.

În motivarea cererii, petiționarul a indicat că, în prezent, pentru determinarea

apartenenței la cetățenia Republicii Moldova, fiul său Mudrenco Veaceslav urmează

să prezinte duplicatul certificatului său de naștere, deoarece certificatul pe care îl

deține nu se atestă în arhiva registrelor de stare civilă și conține date ilizibile.

Totodată, a precizat că, conform avizului din 24 decembrie 2018, eliberat de

serviciul de stare civilă Varnița a IP „Agenția Servicii Publice” a fost constatat că

lipsește actul de naștere pe numele Mudrenco Boris , a. n.XXXXX.

A menționat că, potrivit avizului din 02 aprilie 2017, eliberat de Direcția Stare

Civilă a IP „Agenția Servicii Publice” a fost constatat că lipsește actul de naștere pe

numele Mudrenco Boris, a.n. XXXXX.

A indicat că, conform înștiințării OSC Tiraspol s-a constatat că în actele

restabilite lipsește actul de naștere pe numele Mudrenco Boris, a.n. XXXXX.

A relatat că, potrivit înștiințării OSC Dubăsari din 28 aprilie 2017 a fost

constatat că în actele restabilite lipsește actul de naștere pe numele Mudrenco Boris,

a.n. XXXXX.

Astfel, a susținut că, conform avizului din 06 august 2018, eliberat de serviciul

de stare civilă Varnița a IP „Agenția Servicii Publice” a fost constatat că lipsește

actul de căsătorie, înregistrat la 01 ianuarie 1933 în mun. Tiraspol, pe numele lui

Mudrenco Alexei și Macovschi Maria.

1

Conform înștiințării OSC Tiraspol din luna mai 2018 s-a constatat că lipsește

actul de căsătorie, înregistrat pe numele lui Mudrenco Boris și Macovschi Maria.

A mai indicat că, la 26 decembrie 2018 Serviciul de Stare Civilă Varnița a IP

„Agenția Servicii Publice” a refuzat reconstituirea actului de naștere pe numele

Mudrenco Boris, a. n. XXXXX, locul nașterii mun. Tiraspol.

Totodată a notat petiționarul că, părinții săi sunt Mudrenco Alexei, a. n.

XXXXX, și Mudrenco (numele până la căsătorie Macovschi) Maria, a. n. XXXXX.

Conform informației obținute de la părinți, ei au înregistrat căsătoria la 01 ianuarie

1933 în mun. Tiraspol. În anul 1941 familia a fost evacuată în Federația Rusă,

regiunea Rostov, stanița Bagaievsc. În anul 1943 tatăl său a fost recrutat în armată.

În anul 1944, împreună cu mama sa și fratele au revenit în mun. Tiraspol unde au

locuit până în anul 1945. Ulterior familia a trecut cu traiul în or. Dubăsari.

A invocat că, arhiva pentru anii 1933-1945 în mun. Tiraspol și or. Dubăsari nu

a fost păstrată și documentar este imposibil de a confirma faptul domicilierii familiei,

nașterii sale și înregistrării căsătoriei părinților, însă faptele indicate vor fi

confirmate în instanță prin proba cu martori.

A comunicat că, în anul 1945 a obținut certificatul de naștere MA nr. XXXXX,

care confirmă că, este născut la XXXXX în mun. Tiraspol, părinții sunt Mudrenco

Alexei și Macovschi Maria. Faptul nașterii sale a fost înregistrat în cartea înscrierilor

actelor stării civile în OSC Tiraspol la XXXXX. Faptul nașterii sale la XXXXX în

mun. Tiraspol mai este confirmat și prin înscrisurile din pașaportul sovietic XXXXX

nr. XXXXX, eliberat la 10 octombrie 1980. A înștiințat petiționarul că mama sa

Macovschi Maria a decedat la XXXXX, locul decesului or. Dubăsari, iar tatăl său

Mudrenco Alexei, a fost participant la războiul din 1939-1945, dispărând fără urmă

în anul 1943. Fratele său Mudrenco Anatolii a decedat la XXXXX.

A mai relatat că, obținerea pe cale extrajudiciară a documentelor care ar dovedi

faptele sus indicate este imposibilă. Constatarea faptelor ca au valoare juridică este

necesară pentru determinarea apartenenței la cetățenia R. Moldova a fiului său

Mudrenco Veaceslav.

Petiționarul a solicitat constatarea faptului că, Mudrenco Alexei, a. n. XXXXX

și Macovschi Maria, a. n. XXXXX au înregistrat căsătoria la 01 ianuarie 1933 în

mun. Tiraspol, cu schimbarea numelui pentru soție din Macovschi în Mudrenco, și

constatarea faptului înregistrării la XXXXX în OSC Tiraspol a nașterii lui Mudrenco

Boris născut la XXXXX în mun. Tiraspol, cu indicarea ca părinți: tata – Mudrenco

Alexei a. n. XXXXX, mama - Macovschi Maria, a. n. XXXXX.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender,

cererea petiționarului Mudrenco Boris, persoană interesată IP “Agenția Servicii

Publice”, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Mudrenco Boris și s-a menținut hotărârea din 19 aprilie 2019 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender.

La 24 februarie 2020, Mudrenco Boris a declarat recurs împotriva deciziei din

10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând, admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că în prima instanță cauza a fost examinată

în lipsa persoanei cointeresate IP “Agenția Servicii Publice”. De asemenea, decizia

2

instanței de apel a fost emisă fără a fi înștiințat în calitate de apelant, despre data și

ora ședinței de judecată stabilită pentru examinare în ordine de apel. Respectiv, nu a

avut posibilitate de a-și realiza drepturile procedurale.

În motivarea recursului s-a invocat decizia instanței de apel a fost emisă fără a

fi înștiințat în calitate de apelant, despre data și ora ședinței de judecată stabilită

pentru examinare în ordine de apel. Respectiv, nu a avut posibilitate de a-și realiza

drepturile procedurale.

Astfel, a indicat că a solicitat amânarea ședinței de judecată din 29 octombrie

2019, din motiv de boală, iar referitor la ședința din 10 decembrie 2019 nu a fost

informat.

Copia recursului a fost expediată persoanei cointeresate IP “Agenția Servicii

Publice” conform scrisorii de însoțire datate cu 05 martie 2020 (f.d.118) și a fost

recepționată la 09 martie 2020, conform avizului de recepție (f.d.119).

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 10 decembrie 2019, iar Mudrenco

Boris, a declarat recurs la 24 februarie 2020.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților la

proces la 14 ianuarie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d. 106).

Din textul recursului declarat se distinge că partea recurentă a luat cunoștință

de decizie la 28 decembrie 2019. Astfel, recursul este declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de Mudrenco Boris și va casa integral decizia instanței de

apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În temeiul art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

3

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În contextul prevederilor art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă statuează că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Inițial instanța de recurs consideră necesar de a reitera unele circumstanțele

constatate de instanțele inferioare, conform materialelor cauzei.

La 24 ianuarie 2019, petiționarul Mudrenco Boris, a depus în instanța de

judecată o cerere cu privire la constatarea faptului că, Mudrenco Alexei, a. n.

XXXXX și Macovschi Maria, a. n. XXXXX au înregistrat căsătoria la 01 ianuarie

1933 în mun. Tiraspol, cu schimbarea numelui pentru soție din Macovschi în

Mudrenco, și constatarea faptului înregistrării la XXXXX în OSC Tiraspol a nașterii

lui Mudrenco Boris născut la XXXXX în mun. Tiraspol, cu indicarea ca părinți: tata

– Mudrenco Alexei a. n. XXXXX, mama - Macovschi Maria, a. n. XXXXX.

În motivarea cererii, petiționarul a indicat că, în prezent, pentru determinarea

apartenenței la cetățenia Republicii Moldova, fiul său Mudrenco Veaceslav urmează

să prezinte duplicatul certificatului său de naștere, deoarece certificatul pe care îl

deține nu se atestă în arhiva registrelor de stare civilă și conține date ilizibile (f.d.4).

Prin hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender,

cererea petiționarului Mudrenco Boris, persoană interesată IP “Agenția Servicii

Publice”, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 55, 59-63).

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Mudrenco Boris și s-a menținut hotărârea din 19 aprilie 2019 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender (f.d.96, 97-105).

Criticile aduse de către recurent deciziei contestate, impun casarea deciziei

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată, din motivele ce succed.

Colegiul reiterează că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel de către

Muderenco Boris, exprimându-și dezacordul cu aceasta, motivând că consideră

eronată concluzia primei instanțe precum că adeverința de naștere a fost eliberată

abia în anul 1953, adică peste un timp îndelungat de la data nașterii menționate, și

nu este clar în baza cărei informații a fost eliberată această adeverință, deoarece

potrivit răspunsului Direcției cetățenie și evidență a persoanelor din 27 ianuarie

2017, respectivul certificat de naștere nu se atestă în arhiva automatizată a registrelor

de stare civilă. Actul de înregistrare a nașterii sale nu a fost reconstituit. De

asemenea, a invocat că, participarea persoanei cointeresate - IP „Agenția Servicii

Publice” la examinarea cauzei în instanța de fond a fost obligatorie.

A mai, indicat că, în cadrul examinării cauzei în fond martorul Gherman Boris,

a declarat că cunoaște familia petiționarului, inclusiv părinții săi, fratele, însă

martorul a fost audiat superficial, fără a fi constatat dacă ultimul poate confirma

4

faptul înregistrării căsătoriei (data și locul) între Mudrenco Alexei și Macovschi

Maria, data și locul nașterii sale și a fratelui său Anatolie.

A afirmat că, prima instanță nu a pus în discuție și faptul sub care nume urmează

a fi indicată în actul reconstituit de înregistrare a nașterii sale, mama ca Mudrenco

sau Macovschi. În cererea depusă inițial în instanță fiind admisă o omisiune, care

poate fi înlăturată prin depunerea cererii de concretizare a cerințelor înaintate. Astfel

prima instanță n-a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, concluziile instanței de fond sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Normele de drept material au fost încălcate fiind interpretată

eronat legea.

Prin încheierea din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

acceptată spre examinare cererea de apel depusă de Mudrenco Boris împotriva

hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender și a fost numită

ședința de examinare a apelului pentru data de 29 octombrie 2019 ora 11:00 (f.d.82).

Conform citației expediate participanților la proces, Mudrenco Boris și IP

„Agenția Servicii Publice”, au fost înștiințați despre data, ora și locul examinării

cauzei în ordine de apel (f.d.83). Astfel, conform avizelor de recepție anexate la

materialele cauzei, se confirmă recepționarea citației pentru data de 29 octombrie

2019, ora 11:00, de către IP „Agenția Servicii Publice” și Mudrenco Boris, în

legătură cu examinarea cauzei civile în ordine de apel, la 18 și 19 septembrie 2019

(f.d.84-85).

În această ordine de idei, Colegiul reține că la 29 octombrie 2019, ora 09:41,

Mudrenco Boris a depus o cerere, nr. de intrare 16041, cu privire la amânarea

ședinței de judecată din data de 29 octombrie 2019, ora 11:00, în legătură cu starea

sa de sănătate (f.d. 90).

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 29 octombrie 2019, a fost

admisă cererea de amânare a lui Mudrenco Boris și s-a amânat ședința de judecată

pentru data de 10 decembrie 2019, ora 11:15.

Deși, la materialele cauzei este anexată telefonograma, semnată de grefierul

Moscalciuc Victoria, din care rezultă că la data de 09 decembrie 2019, ora 14:07, la

numărul de telefon XXXXX, a fost telefonat apelantul Mudrenco Boris, (f.d.93),

Colegiul relevă că acesta însă nu a răspuns la apel.

În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind relevante argumentele

recurentului precum că nu a fost înștiințat despre data și ora de examinare a cauzei

în ordine de apel.

În continuare, urmează a fi citate normele de drept procedural pertinente ce

reglementează procedura de înștiințare a participanților la proces.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură.

Art. 105 alin. (1) Cod de procedură civil prevede că citația și înștiințarea se

trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită

de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare

în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie

instanței.

5

În contextul prevederilor art. 376 alin. (1) Cod de procedură civilă, dispozițiile

de procedură privind judecarea cauzelor civile în primă instanță se aplică și în

instanța de apel în măsura în care nu sunt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

În virtutea art. 379 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, dacă se constată că

participantului la proces nu i s-au comunicat cererea de apel, probele noi și

referințele, instanța de apel dispune amînarea procesului. Neprezentarea în ședința

de judecată a apelantului sau a intimatului, a reprezentanților acestora, precum și a

unui alt participant la proces, citați legal despre locul, data și ora ședinței, nu

împiedică judecarea apelului.

Pornind de la postulatele legale amintite anterior, Colegiul accentuează că, deși,

este stipulată modalitatea de înștiințare a participanților la proces cu

citație/înștiințare trimisă prin scrisoare recomandată, o confirmare în acest sens pe

numele lui Mudrenco Boris, la materialele cauzei lipsește, ceea ce infirmă

respectarea procedurii legale de înștiințare a apelantului.

Concomitent Colegiul relevă că, deși, instanța de apel indică despre respectarea

procedurii legale de înștiințare a apelantului Mudrenco Boris despre data, ora și locul

judecării cauzei în ordine de apel, la materialele cauzei lipsește o confirmare în

sensul prevederilor art. 105 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Or, în virtutea art. 105 Cod de procedură civilă sarcina asigurării înștiințării este

pusă pe seama instanței de judecată. Drept urmare a expedierii citației/înștiințării

participanților la proces cu scrisoare recomandată și recepționare a acestei de către

destinatar, cotorul care confirmă înmânarea citației/înștiințării, se restituie instanței

pentru a fi anexat la materialele cauzei, ceea ce la caz lipsește.

Astfel, în conformitate cu art. 100 alin. (3) Cod de procedură civilă, în cazul

amânării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la proces prezenți

la ședință. Participanții la proces care au fost citați și nu au participat la ședința de

judecată la care a fost amânată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării

ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a

cunoaște data judecării cauzei.

Colegiul accentuează că prin încheierea din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost acceptată spre examinare cererea de apel depusă de Muderenco Boris

împotriva hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender și a

fost numită ședința de examinare a apelului pentru data de 29 octombrie 2019 ora

11:00 (f.d.82). La 29 octombrie 2019, ora 09:41, Mudrenco Boris a depus o cerere,

nr. de intrare 16041, cu privire la amânarea ședinței de judecată din data de 29

octombrie 2019, ora 11:00, în legătură cu starea sa de sănătate (f.d. 90).

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 29 octombrie 2019, a fost

admisă cererea de amânare a lui Mudrenco Boris și s-a amânat ședința de judecată

pentru data de 10 decembrie 2019, ora 11:15, data când a fost examinată cererea de

apel în lipsa participanților la proces și a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței

de apel.

Subsecvent, Colegiul apreciază ca fiind relevante alegațiile părții recurente

privind neînștiințarea despre data și ora ședinței de judecată, precum și examinarea

cauzei în ordine de apel în absența sa, or, alte înscrisuri care să infirme argumentele

recurentului, la materialele cauzei lipsesc.

Colegiul notează că, în speța Russu v. Moldova (no. 7413/05, § § 23- 28, 13

noiembrie 2008), CtEDO a constatat că „în practică, instanțele naționale nu acceptă

6

drept o dovadă pertinentă faptul expedierii unei scrisori din instanță și solicită o

dovadă de recepționare.”

În jurisprudența similară, Curtea a punctat că citarea necorespunzătoare a

părților de a participa la judecarea cauzei, a dus la încălcarea articolului 6 § 1 din

Convenție (a se vedea mutatis mutandis,Russu v. Moldova, nr. 7413/05, § 27, 13

noiembrie 2008; Godorozea v. Moldova, nr. 17023/05, § 31, 6 octombrie 2009 și

Rassohin v. Moldova, nr. 11373/05, § 34, 18 octombrie 2011).

Or, recurentul a confirmat că, în speță, nu a fost citat în modul corespunzător la

ședința din 10 decembrie 2019, cu respectarea prevederilor legislației naționale.

În consecință, Colegiul notează că instanța de apel nu a garantat apelatului/pârât

posibilitatea de a fi prezent în ședința de judecată, de a participa la dezbaterile

judiciare, de a da explicații pe cazul dat și de a înainta obiecții, după caz, în sensul

prevederilor art. 56, art. 382, art.384 Cod de procedură civilă.

Or, jurisprudența CtEDO accentuează, chiar obligă instanțele la acordarea

posibilității justițiabililor de a-și pleda cauza cu eficiența dorită.

În sensul CEDO, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente și

anume: accesul liber la justiție; examinarea cauzei în mod echitabil, public și într-un

termen rezonabil; examinarea cauzei de către un tribunal independent, imparțial,

stabilit prin lege; publicitatea pronunțării hotărârilor judecătorești.

De altfel, în contextul respectării garanțiilor procesului echitabil de către

instanțele de judecată, se presupune comportamentul instanței; coerența și claritatea

regulilor de procedură. Or, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul

la o instanță de judecată, căreia, prin lege, i s-a stabilit competența de a hotărî în

materia vizată, la caz, civilă. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la

justiție este în concordanță cu abordarea europeană, or, în accepțiunea CtEDO,

exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului

oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri

judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

Adițional, Colegiul accentuează că procesul echitabil presupune asigurarea,

garantarea și respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor în

proces. Or, dreptul la un proces echitabil, așa cum apare enunțat în cuprinsul art. 6

al Convenției Europene a Drepturilor Omului, reprezintă o noțiune vastă, care

înglobează garanții procedurale de care se bucură orice persoană în vederea

valorificării drepturilor și libertăților sale.

Contradictorialitatea procedurii este esențială pentru respectarea exigențelor

unui proces echitabil în materie civilă, or, se poate deduce că contradictorialitatea

procedurii nu reprezintă decât un aspect particular al egalității armelor, egalitate care

implică dreptul de a avea acces la dosar, de a fi prezent la propriul proces,

administrarea echitabilă a probelor, etc. Având în vedere că o procedură

contradictorie presupune dreptul părților de a disputa orice act, probă sau observație

prezentate judecătorului și care pot influența decizia acestuia, este necesară

asigurarea accesului la dosarul cauzei, dreptul părților de a fi prezente la propriul

proces, dreptul acestora de a discuta/explica/combate poziția părții oponente.

Subsecvent Colegiul notează că prin examinarea cauzei în ordine de apel în

lipsa apelantului/recurent a fost încălcat și dreptul la apărare, garantat de art. 26

Constituția RM, care reprezintă principala garanție a unui proces echitabil, fără de

care tranșarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă.

7

Coroborând circumstanțele ce preced, având în vedere examinarea cauzei în

ordine de apel în lipsa participanților la proces și ca urmare partea apelantă fiind

lipsită de dreptul de a beneficia de un proces echitabil, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Mudrenco Boris și va casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Mudrenco Boris.

Se casează integral decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea petiționarului Mudrenco Boris, persoană interesată IP

“Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică

înregistrarea căsătoriei și nașterii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

8