3r-126/20 — explicarea dispozitivului deciziei instantei de apel

3r-126/20 — explicarea dispozitivului deciziei instantei de apel (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosar nr. 3r-126/20

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul ( V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

D E C I Z I E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii

Moldova,

la cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi

privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Cahul, emisă la cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Nicolae Balcănuță împotriva Guvernului Republicii Moldova, terți

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, Elena Daud și Dorina Boghian cu privire

la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în muncă în funcția deținută,

încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care

s-a respins ca neîntemeiată cererea secretarului general al Guvernului Republicii

Moldova Liliana Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din

27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 13 ianuarie 2020 secretarul general al Guvernului Republicii Moldova

Liliana Iaconi a depus cerere privind explicarea dispozitivului deciziei din

27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, emisă la cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Balcănuță

împotriva Guvernului Republicii Moldova, terți Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova, Elena Daud și Dorina Boghian cu privire la contestarea actului

administrativ, reîncadrarea în muncă în funcția deținută, încasarea salariului mediu

pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată, referitor la dispunerea încasării sumelor pecuniare din

contul Guvernului Republicii Moldova.

Prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul s-a respins ca

neîntemeiată cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana

Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Cahul.

La 18 martie 2020, Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova au depus

cerere de recurs împotriva încheierii din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul,

solicitând casarea încheierii instanței de apel și explicarea dispozitivului deciziei din

27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, referitor la dispunerea încasării sumelor

pecuniare din contul Guvernului Republicii Moldova.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au relatat că Nicolae Balcănuță a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova,

intervenienți accesorii Cancelaria de Stat, Elena Daud și Dorina Boghian, prin care

a solicitat anularea Hotărârii Guvernului nr.104 din 31 ianuarie 2018 privind

eliberarea sa din funcția de șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei de Stat,

restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului mediu pentru toată

perioada absenței de la muncă și repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000

de lei.

Prin hotărârea nr.3-24/2018 din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, cererea de chemare în judecată înaintată de către Nicolae Balcănuță

s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul

declarat de către Nicolae Balcănuță împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central.

S-a casat hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central

și s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată s-a admis

parțial.

S-a anulat Hotărârea Guvernului nr.104 din 31 ianuarie 2018 privind eliberarea

lui Nicolae Balcănuță din funcția de șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei

de Stat;

S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae

Balcănuță, salariul mediu pentru absența forțată de la lucru în perioada

02 februarie 2018 - 12 iulie 2019, în mărime de 154 770,35 lei;

S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae

Balcănuță, suma de 8 869, 36 lei, cu titlu de prejudiciu moral;

S-a respins cererea de chemare în judecată în partea ce excede prejudiciul moral

încasat în mărime de 8 869, 36 lei;

S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată în partea ce

ține de restabilirea în funcția anterior deținută de către Nicolae Balcănuță;

S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae

Balcănuță, suma în mărime de 5 847 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Recurenții au menționat că, în contextul deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții

de Apel Cahul, la 11 ianuarie 2020, Cancelaria de Stat a înaintat în adresa instanței

de apel cererea nr. 15-01-136 din aceeași dată, privind explicarea dispozitivului

deciziei judecătorești, care însă a fost respinsă prin încheierea din 17 februarie 2020

a Curții de Apel Cahul.

Recurenții consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel cu privire la

respingerea cererii Cancelariei de Stat privind explicarea dispozitivului deciziei

judecătorești, din următoarele considerente.

Conform pct. 1 al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea

Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, adoptat prin Hotărârea Guvernului

nr.845/2009, „ Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat (în continuare - Oficiu) se

organizează și funcționează ca subdiviziune teritorială a Cancelariei de Stat (...)”.

Pct. 3 al aceluiași Regulament statuează că, „ Oficiul activează fără statut de

persoană juridică.”. Totodată, conform pct.5 al Regulamentului menționat,

„Conducerea generală a Oficiului este asigurată de șeful Oficiului, care este

reprezentantul Guvernului în teritoriu și deține funcție de demnitate publică. ”

Astfel, coroborând prevederile legale menționate supra, conchidem că, funcția

de șef al Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat este o funcție de demnitate publică,

remunerarea căreia are loc din bugetul Cancelariei de Stat, or, Oficiul teritorial este

o subdiviziune structurală al Cancelariei de Stat.

Cu toate acestea, în dispozitivul deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Cahul, este dispusă încasarea sumelor pecuniare din contul Guvernului Republicii

Moldova, fapt ce contravine prevederilor legale în vigoare, relevante speței.

Conform art.2 alin.(3) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, „ Guvernul

este organ colegial, format din membrii Guvernului”.

Conform pct.2 din Regulamentul Guvernului, adoptat prin Hotărârea

Guvernului nr.610/2018, „ Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și

exercită puterea executivă în Republica Moldova direct și/sau prin intermediul

ministerelor, al altor autorități administrative centrale și al structurilor

organizaționale din sfera de competență a acestora, precum și prin colaborarea cu

autoritățile administrației publice locale. ”

Totodată, pct.3 al aceluiași Regulament statuează că, „Guvernul este organ

colegial care realizează misiunea și funcțiile sale prin adoptarea de acte decizionale

în cadrul ședințelor, organizate în conformitate cu prevederile Legii cu privire la

Guvern și ale prezentului Regulament.”

Prin urmare, Guvernul este un organ colegial, care reprezintă și exercită puterea

executivă, astfel, nu dispune de un buget aparte, respectiv, încasarea sumelor

pecuniare din contul acestuia, în beneficiul lui Nicolae Bălcănuță este imposibilă și

contrară prevederilor legale.

Așadar, recurenții au precizat că, în cazul dispunerii încasării sumelor

pecuniare din contul Guvernului, aceste sume urmează a fi achitate din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, ceea ce la caz este absolut

eronat și inadmisibil, astfel, dispoziția instanței de apel este neîntemeiată.

Recurenții au indicat că au recepționat copia încheierii din 17 februarie 2020 a

Curții de Apel Cahul la 03 martie 2020, astfel cererea de recurs a fost înaintată în

conformitate cu exigențele legale.

Concluzionând, recurenții consideră nejustificat refuzul instanței de apel

privind explicarea dispozitivului decizie judecătorești, or, la caz, este necesar de a fi

oferite explicații asupra modului de executare a deciziei Curții de Apel Cahul din

27 noiembrie 2019, în contextul faptului că încasarea sumelor pecuniare din contul

Guvernului este imposibilă.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169- 171.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 17 februarie 2020 și expediată părților

la 26 februarie 2020 (f.d. 24).

Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova au recepționat copia

încheierii din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul la 03 martie 2020

(f.d.26, 29).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la 13 ianuarie 2020 secretarul general al

Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi a depus cerere privind explicarea

dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, emisă la cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Balcănuță împotriva Guvernului Republicii Moldova, terți Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova, Elena Daud și Dorina Boghian cu privire la contestarea actului

administrativ, reîncadrarea în muncă în funcția deținută, încasarea salariului mediu

pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată, referitor la dispunerea încasării sumelor pecuniare din

contul Guvernului Republicii Moldova.

Prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul s-a respins ca

neîntemeiată cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana

Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Cahul.

În susținerea poziției date, instanța de apel a conchis că conform Secțiunii a

2-a din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, intitulată „Organele permanente de

lucru ale Guvernului”, se desprinde faptul că Cancelaria de Stat este organ de lucru

al Guvernului, astfel, în speță, în cazul în care Guvernul va conchide necesitatea

încasării a anumitor sume din contul Cancelariei de Stat, poate pune această obligație

pe seama Cancelariei de Stat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră justă soluția instanței de apel de respingere a cererii secretarului

general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind explicarea

dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, încheierea

fiind emisă în concordanță cu normele de drept procedural pertinente speței.

Conform art. 251, alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă sunt necesare

explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau

dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea

participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra

dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Din dispozițiile art. 251 alin. (1) Codul de procedură civilă, rezultă că partea

interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să explice

dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în

condițiile când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare

lămuriri privind înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la

crearea dificultăților la executare.

Astfel, reieșind din prevederile legale citate supra completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin această

procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci

doar se fac anumite precizări pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare,

cu înlăturarea dispozițiilor care eventual se contrazic.

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul

declarat de către Nicolae Balcănuță împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a

Judecătoria Cahul, sediul Central.

S-a casat hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoria Cahul, sediul Central

și s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată s-a admis

parțial.

S-a anulat Hotărârea Guvernului nr.104 din 31 ianuarie 2018 privind eliberarea

lui Nicolae Balcănuță din funcția de șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei

de Stat;

S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae

Balcănuță, salariul mediu pentru absența forțată de la lucru în perioada

02 februarie 2018 - 12 iulie 2019, în mărime de 154 770,35 lei;

S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae

Balcănuță, suma de 8 869, 36 lei, cu titlu de prejudiciu moral;

S-a respins cererea de chemare în judecată în partea ce excede prejudiciul moral

încasat în mărime de 8 869, 36 lei;

S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată în partea ce

ține de restabilirea în funcția anterior deținută de către Nicolae Balcănuță;

S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae

Balcănuță, suma în mărime de 5 847 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că instanța de apel întemeiat a respins cererea formulată

de către secretarul general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind

explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, or,

atât din conținutul, cât și din dispozitivul deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Cahul nu rezultă că, sunt necesare anumite explicații referitoare la sensul,

extinderea sau aplicarea dispozitivului sau că decizia ar cuprinde dispoziții

contradictorii. Dimpotrivă, din decizia instanței de apel clar rezultă care motive au

stat la baza emiterii unei atare soluții, iar constatările expuse sunt certe, exprese și

destul de explicite, prin urmare nu lasă loc de interpretare.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea secretarului general al Guvernului

Republicii Moldova Liliana Iaconi cu privire la explicarea deciziei din

27 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul nu se încadrează în prevederile art. 251

alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

depus de Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) și art. 258 alin. (3)

din Codul administrativ și art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii

Moldova.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan