3r-126/20 — explicarea dispozitivului deciziei instantei de apel

Dosar nr. 3r-126/20 Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul ( V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii) D E C I Z I E 17 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul declarat de Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova, la cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, emisă la cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Balcănuță împotriva Guvernului Republicii Moldova, terți Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, Elena Daud și Dorina Boghian cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în muncă în funcția deținută, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă : La 13 ianuarie 2020 secretarul general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi a depus cerere privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

emisă la cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Balcănuță împotriva Guvernului Republicii Moldova, terți Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, Elena Daud și Dorina Boghian cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în muncă în funcția deținută, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, referitor la dispunerea încasării sumelor pecuniare din contul Guvernului Republicii Moldova. Prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul s-a respins ca neîntemeiată cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul.

La 18 martie 2020, Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea încheierii instanței de apel și explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, referitor la dispunerea încasării sumelor pecuniare din contul Guvernului Republicii Moldova. În motivarea cererii de recurs, recurenții au relatat că Nicolae Balcănuță a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, intervenienți accesorii Cancelaria de Stat, Elena Daud și Dorina Boghian, prin care a solicitat anularea Hotărârii Guvernului nr.104 din 31 ianuarie 2018 privind eliberarea sa din funcția de șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului mediu pentru toată perioada absenței de la muncă și repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei.

Prin hotărârea nr.3-24/2018 din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cererea de chemare în judecată înaintată de către Nicolae Balcănuță s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat de către Nicolae Balcănuță împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central. S-a casat hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată s-a admis parțial.

S-a anulat Hotărârea Guvernului nr.104 din 31 ianuarie 2018 privind eliberarea lui Nicolae Balcănuță din funcția de șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei de Stat; S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae Balcănuță, salariul mediu pentru absența forțată de la lucru în perioada 02 februarie 2018 - 12 iulie 2019, în mărime de 154 770,35 lei; S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae Balcănuță, suma de 8 869, 36 lei, cu titlu de prejudiciu moral; S-a respins cererea de chemare în judecată în partea ce excede prejudiciul moral încasat în mărime de 8 869, 36 lei; S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată în partea ce ține de restabilirea în funcția anterior deținută de către Nicolae Balcănuță; S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae Balcănuță, suma în mărime de 5 847 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Recurenții au menționat că, în contextul deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, la 11 ianuarie 2020, Cancelaria de Stat a înaintat în adresa instanței de apel cererea nr. 15-01-136 din aceeași dată, privind explicarea dispozitivului deciziei judecătorești, care însă a fost respinsă prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul. Recurenții consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii Cancelariei de Stat privind explicarea dispozitivului deciziei judecătorești, din următoarele considerente. Conform pct. 1 al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.845/2009, „ Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat (în continuare - Oficiu) se organizează și funcționează ca subdiviziune teritorială a Cancelariei de Stat (...)”.

Pct. 3 al aceluiași Regulament statuează că, „ Oficiul activează fără statut de persoană juridică.”. Totodată, conform pct.5 al Regulamentului menționat, „Conducerea generală a Oficiului este asigurată de șeful Oficiului, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu și deține funcție de demnitate publică. ” Astfel, coroborând prevederile legale menționate supra, conchidem că, funcția de șef al Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat este o funcție de demnitate publică, remunerarea căreia are loc din bugetul Cancelariei de Stat, or, Oficiul teritorial este o subdiviziune structurală al Cancelariei de Stat. Cu toate acestea, în dispozitivul deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, este dispusă încasarea sumelor pecuniare din contul Guvernului Republicii Moldova, fapt ce contravine prevederilor legale în vigoare, relevante speței.

Conform art.2 alin.(3) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, „ Guvernul este organ colegial, format din membrii Guvernului”. Conform pct.2 din Regulamentul Guvernului, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018, „ Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova direct și/sau prin intermediul ministerelor, al altor autorități administrative centrale și al structurilor organizaționale din sfera de competență a acestora, precum și prin colaborarea cu autoritățile administrației publice locale.

” Totodată, pct.3 al aceluiași Regulament statuează că, „Guvernul este organ colegial care realizează misiunea și funcțiile sale prin adoptarea de acte decizionale în cadrul ședințelor, organizate în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Guvern și ale prezentului Regulament.” Prin urmare, Guvernul este un organ colegial, care reprezintă și exercită puterea executivă, astfel, nu dispune de un buget aparte, respectiv, încasarea sumelor pecuniare din contul acestuia, în beneficiul lui Nicolae Bălcănuță este imposibilă și contrară prevederilor legale. Așadar, recurenții au precizat că, în cazul dispunerii încasării sumelor pecuniare din contul Guvernului, aceste sume urmează a fi achitate din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, ceea ce la caz este absolut eronat și inadmisibil, astfel, dispoziția instanței de apel este neîntemeiată.

Recurenții au indicat că au recepționat copia încheierii din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul la 03 martie 2020, astfel cererea de recurs a fost înaintată în conformitate cu exigențele legale. Concluzionând, recurenții consideră nejustificat refuzul instanței de apel privind explicarea dispozitivului decizie judecătorești, or, la caz, este necesar de a fi oferite explicații asupra modului de executare a deciziei Curții de Apel Cahul din 27 noiembrie 2019, în contextul faptului că încasarea sumelor pecuniare din contul Guvernului este imposibilă. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169- 171. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea recurată a fost pronunțată la 17 februarie 2020 și expediată părților la 26 februarie 2020 (f.d.

24). Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova au recepționat copia încheierii din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul la 03 martie 2020 (f.d.26, 29). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din materialele cauzei rezultă că, la 13 ianuarie 2020 secretarul general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi a depus cerere privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, emisă la cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Balcănuță împotriva Guvernului Republicii Moldova, terți Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, Elena Daud și Dorina Boghian cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în muncă în funcția deținută, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, referitor la dispunerea încasării sumelor pecuniare din contul Guvernului Republicii Moldova.

Prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul s-a respins ca neîntemeiată cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul. În susținerea poziției date, instanța de apel a conchis că conform Secțiunii a 2-a din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, intitulată „Organele permanente de lucru ale Guvernului”, se desprinde faptul că Cancelaria de Stat este organ de lucru al Guvernului, astfel, în speță, în cazul în care Guvernul va conchide necesitatea încasării a anumitor sume din contul Cancelariei de Stat, poate pune această obligație pe seama Cancelariei de Stat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de respingere a cererii secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, încheierea fiind emisă în concordanță cu normele de drept procedural pertinente speței. Conform art. 251, alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Din dispozițiile art. 251 alin. (1) Codul de procedură civilă, rezultă că partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în condițiile când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare lămuriri privind înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la executare. Astfel, reieșind din prevederile legale citate supra completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care eventual se contrazic.

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat de către Nicolae Balcănuță împotriva hotărârii din 26 octombrie 2018 a Judecătoria Cahul, sediul Central. S-a casat hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoria Cahul, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată s-a admis parțial.

S-a anulat Hotărârea Guvernului nr.104 din 31 ianuarie 2018 privind eliberarea lui Nicolae Balcănuță din funcția de șef al Oficiului teritorial Cahul al Cancelariei de Stat; S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae Balcănuță, salariul mediu pentru absența forțată de la lucru în perioada 02 februarie 2018 - 12 iulie 2019, în mărime de 154 770,35 lei; S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae Balcănuță, suma de 8 869, 36 lei, cu titlu de prejudiciu moral; S-a respins cererea de chemare în judecată în partea ce excede prejudiciul moral încasat în mărime de 8 869, 36 lei; S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată în partea ce ține de restabilirea în funcția anterior deținută de către Nicolae Balcănuță; S-a încasat de la Guvernul Republicii Moldova, în beneficiul lui Nicolae Balcănuță, suma în mărime de 5 847 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel întemeiat a respins cererea formulată de către secretarul general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi privind explicarea dispozitivului deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, or, atât din conținutul, cât și din dispozitivul deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul nu rezultă că, sunt necesare anumite explicații referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului sau că decizia ar cuprinde dispoziții contradictorii. Dimpotrivă, din decizia instanței de apel clar rezultă care motive au stat la baza emiterii unei atare soluții, iar constatările expuse sunt certe, exprese și destul de explicite, prin urmare nu lasă loc de interpretare.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea secretarului general al Guvernului Republicii Moldova Liliana Iaconi cu privire la explicarea deciziei din 27 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul nu se încadrează în prevederile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Cancelaria de Stat și Guvernul Republicii Moldova. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan