2ra-826/20 — obligarea incheierii contractului individual de munca, repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-826/20 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Ciubotaru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov) ÎNCHEIERE 17 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Emilian Roman, reprezentat de avocatul Pruteanu Silvia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Emilian Roman împotriva Universității Tehnice a Moldovei cu privire la obligarea încheierii contractului individual de muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Emilian Roman și a fost menținută hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă La 23 ianuarie 2019 Emilian Roman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Universității Tehnice a Moldovei cu privire la obligarea încheierii contractului individual de muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr.1791-sp din 01 septembrie 2017 a fost angajat în funcție de conferențiar universitar la Departamentul Procese, Mașini și Aparate Industriale a Universității Tehnice a Moldovei, conform contractului individual de muncă nr. 907 din 01 septembrie 2017, începând cu 01 septembrie 2017, pentru anul de studii 2017-2018. Prin ordinul nr.1787/sp din 02 august 2018 a fost încetat contractul individual de muncă începând cu 30 august 2018 în conformitate cu prevederile art.82 lit.f) Codul muncii. A menționat că pentru anul de studii 2018/2019, fără a fi încheiat contract individual de muncă în formă scrisă, a fost admis la muncă la Universitatea Tehnică a Moldovei în funcție de conferențiar universitar la Departamentul Procese, Mașini și Aparate Industriale, Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi.

Norma didactică i-a fost repartizată conform ordinului de distribuție, fapt confirmat inclusiv prin registrul Grupei MIF SC. Faptul că a fost admis la muncă și a continuat activitatea didactică se dovedește și prin extrasul din contul de card de transfer al salariului în perioada 03.08.2018 - 05.10.2018. A susținut că în scopul soluționării litigiului individual de muncă pe cale extrajudiciară, la 18 decembrie 2018 s-a adresat Universității Tehnice a Moldovei cu cerere, prin care a solicitat încheierea contractului individual de muncă în condițiile legii, adică în formă scrisă, însă, pârâtul a ignorant cererea prin nesoluționare, nefiind informat despre rezultatele admiterii sau respingerii cererii.

A remarcat că la 15 ianuarie 2019 a continuat activitatea didactică și a exercitat atribuțiile de serviciu în calitate de examinator la grupa MIFSC-141 f/r, disciplina Montarea și întreținerea utilajului frigorific chiar și după înregistrarea cererii privind soluționarea litigiului individual de muncă pe cale extrajudiciară. A solicitat de a obliga Universitatea Tehnică a Moldovei să încheie contract individual de muncă ca conferențiar universitar la Departamentul Procese, Mașini și Aparate Industriale, Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi a Universității Tehnice a Moldovei (f.d.2-3).

La 16 aprilie 2019 și 17 iunie 2019 avocatul Pruteanu Silvia a depus în interesele reclamantului Emilian Roman cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând obligarea Universității Tehnică a Moldovei să încheie contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată cu Emilian Roman - conferențiar universitar la Departamentul Procese, Mașini și Aparate Industriale, Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi a Universității Tehnice a Moldovei, încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei (f.d.34-35, 50). Prin hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 25 iunie 2019 avocatul Pruteanu Silvia, în interesele apelantului Emilian Roman, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Emilian Roman și a fost menținută hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că conform art. 55 alin.(1) Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată, conform art.54 alin.(2), în următoarele cazuri> cu persoanele pensionate, conform legislației în vigoare, pentru limită de vârstă ori vechime în muncă (sau care au obținut dreptul la pensie pentru limită de vârstă ori vechime în muncă) și nu sunt încadrate în câmpul muncii – pe o perioadă de până la 2 ani, care, la expirare, poate fi prelungită de părți în condițiile art.54 alin.(2) și ale art.68 alin.(1) și alin.(2) lit.a).

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că prin ordinul Universității Tehnice a Moldovei nr.1791-sp din 01 septembrie 2017 Emilian Roman a fost angajat, începând cu 01 septembrie 2017 până la 30 august 2018, în funcție de conferențiar universitar la Departamentul Procese, Mașini și Aparate Industriale, conform contractului individual de muncă nr.907 din 01 septembrie 2017, pentru anul de studii 2017-2018 (f.d.4).

2 Conform prevederilor art.82 lit.f) Codul muncii, contractul individual de muncă încetează în circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de expirare a termenului contractului individual de muncă pe durată determinată – de la data prevăzută în contract, cu excepția cazului când raporturile de muncă continuă de fapt și nici una dintre părți nu a cerut încetarea lor, precum și a cazului prevăzut la art.83 alin.(3). Prin ordinul nr.1787-SP din 02 august 2018, Universitatea Tehnică a Moldovei a încetat contractul individul de muncă începând cu 30 august 2018 cu Emilian Roman, doctor inginer, conferențiar universitar la Departamentul Procese, Mașini și Aparate Industriale, facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi în temeiul art. 82 lit. f) Codul muncii, în legătură cu expirarea termenului contractului.

Or, la expirarea contractului individual de muncă, Emilian Roman nu s-a adresat Universității Tehnice a Moldovei cu cerere privind prelungirea contractului în condițiile art. 54 alin. (2) și ale art. 68 alin. (1) și alin. (2). Referitor la repararea prejudiciului moral, instanța de apel a menționat că conform prevederilor art. 329 alin.(1) Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

Raportând la caz cele sus menționate, Curtea de Apel Chișinău a apreciat că instanța de fond just a constatat că Emilian Roman nu a fost privat ilegal de posibilitatea de a munci. Prin urmare, instanța de fond în mod justificativ a respins și capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral. La 24 martie 2020 Emilian Roman, reprezentat de avocatul Pruteanu Silvia, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului a indicat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele cauzei, iar normele de drept material au fost interpretate eronat.

Intimatul prin referință a solicitat de a considera recursul ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia. Prin urmare, recursul declarat la data 24 martie 2020 este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Emilian Roman, reprezentat de avocatul Pruteanu Silvia, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de declarat de Emilian Roman, reprezentat de avocatul Pruteanu Silvia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

4 În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Emilian Roman, reprezentat de avocatul Pruteanu Silvia.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Emilian Roman, reprezentat de avocatul Pruteanu Silvia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5