ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.06.2020

2ra-574/20 — constatarea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare si încasarea cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
17.06.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
constatarea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare si încasarea cheltuielilor de judecată
Temei legal
temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2ra-574/20 — constatarea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-574/20

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. I. Volcovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Gheorghe Ceban și de către

Primarul orașului Cimișlia – Sergiu Andronache,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ana Ceban

împotriva lui Gheorghe Ceban, Primarului orașului Cimișlia, intervenient accesoriu

notarul Alexandru Untura cu privire la constatarea nulității contractului de vânzare-

cumpărare și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2017, Ana Ceban a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Gheorghe Ceban, Primarului orașului Cimișlia, intervenient accesoriu notarul

Alexandru Untura cu privire la constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la xxxxx a încheiat căsătoria cu

Gheorghe Ceban, iar prin hotărârea din 6 mai 2015 a Judecătoriei Cimișlia a fost

desfăcută căsătoria.

A mai menționat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 3036 din 23

august 2002 au devenit proprietarii casei de locuit din or. xxxxx. Iar, la data de 11

septembrie 2015 între Unitatea administrativ-teritorială orașul Cimișlia, în persoana

primarului orașului Cimișlia și Gheorghe Ceban a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare a terenului aferent cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx ha,

situat în xxxxx.

În opinia reclamantei contractul dat este lovit de nulitate și cu referire la

prevederile art. 11 lit. c), art. 217, art. 220 Cod civil, art. 20, art. 26 Cod familiei, art.

321, art. 344, art. 347, art. 357, art. 361, art. 371, art. 373 Cod civil, a afirmat că

vânzătorul nu a luat în considerare faptul că casa de locuit cu numărul cadastral xxxxx

cu suprafața de xxxxx ha, situat în xxxxx, este prezumată ca fiind proprietate comună.

Or, conform pct. 5 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea și

1

locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din

16 decembrie 2008, în cazul în care dreptul de proprietate asupra încăperilor într-o

construcție aparține mai multor proprietari și fiecare proprietar aparte întrunește toate

condițiile prevăzute în prezentul Regulament, pentru a fi calificat drept cumpărător,

toți proprietarii au dreptul de a cumpăra terenul aferent ca proprietate comună pe cote-

părți sau de a prelua în locațiune/arendă terenul echivalent cotei deținute. Determinarea

suprafeței terenului aferent fiecărei construcții în parte se efectuează la cererea

persoanei/persoanelor interesate, în baza schemei terenului adiacent al acesteia,

elaborate pentru determinarea suprafeței necesare pentru procesul tehnologic de o

întreprindere licențiată în domeniul urbanismului, respectând principiul

proporționalității în privința suprafețelor încăperilor în construcții, potrivit condițiilor

de formare a bunurilor imobile prevăzute de legislație. Prețul de vânzare sau de

locațiune/arendă a terenurilor se achită de către fiecare proprietar proporțional cotei lui

din obiect.

Ana Ceban a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-

cumpărare încheiat la 11 septembrie 2015 între Unitatea administrativ teritorială orașul

Cimișlia, în persoana primarului orașului Cimișlia și Gheorghe Ceban, a terenului

aferent cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx ha, situat în xxxxx,

autentificat la biroul notarului Alexandru Untura, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea avocatului pârâtului - Valeriu Stănescu privind

scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Ana Ceban.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Ana Ceban. S-a încasat de la Ana

Ceban în beneficiul lui Gheorghe Ceban suma de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

Prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins ca fiind

nefondat apelul declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav

Berezovschi și s-a menținut hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central.

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, s-a

casat integral decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat și s-a trimis cauza

spre rejudecare în Curtea de Apel Cahul.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost admisă cererea de

apel declarată de către avocatul Vladislav Berezovschi în interesele apelantului Ana

Ceban, s-a casat integral hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre după cum urmează: a fost admisă

acțiunea depusă de către Ana Ceban. S-a constatat nulitatea absolută și s-a declarat nul

contractul de vânzare – cumpărare încheiat la data de 11 septembrie 2015, între

Unitatea admnistrativ teritorială Cimișlia în persoana primarului orașului Cimișlia în

calitate de vânzător și Gheorghe Ceban, în calitate de cumpărător a terenului aferent cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, situat în orașul xxxxx, autentificat

la biroul notarului Alexandru Untură. S-a încasat de la Gheorghe Ceban în beneficiul

Anei Ceban, cheltuielile de judecată în mărime de 262, 50 de lei.

2

Pentru a decide astfel instanța de apel a notat că instanța de fond, nu a stabilit

corect obiectul acțiunii civile și a examinat superficial cauza, în consecință adoptând o

soluție greșită.

Instanța inferioară a precizat că instanța de fond cu referire la art. 347 din Codul

civil (în redacția până la data de 1 martie 2019), a concluzionat că pârâtul – intimat

Gheorghe Ceban, prin procurarea lotului de pământ aflat în litigiu, nu a influențat

modificarea cotei-părți a reclamantului – apelant Ana Ceban ( din casa de locuit), dar a

ajustat temeiul juridic asupra bunului procurat prin stabilirea statutului terenului

aferent ca fiind proprietate privată. Totodată, instanța de fond s-a mai referit la dreptul

Anei Ceban de a se adresa cu acțiune în instanță privind stabilirea modului de folosință

a terenului aferent casei de locuit.

În contextul dat, instanța de apel a reținut că înscrierea în Registrul bunurilor

imobile doar a datelor unui singur soț nu duce la pierderea de către celălalt soț a

dreptului de proprietate asupra bunurilor procurate sau construite în timpul căsătoriei.

Or, în prezenta speță s-a constatat cu certitudine că reclamantul – apelant Ana Ceban, a

devenit împreună cu pârâtul – intimat Gheorghe Ceban, proprietari ai casei de locuit

situată în xxxxx, la data de 23 august 2002, în temeiul contractului de vânzare –

cumpărare nr.3036.

Instanța ierarhic inferioară a constatat că pârâtul – intimat Primăria orașului

Cimișlia, contrar prevederilor legii (Regulamentul cu privire la vânzarea - cumpărarea

și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428

din data de 16 decembrie 2008) a încheiat cu pârâtul/intimat – Ceban Gheorghe

contractul de cumpărare a terenului aferent cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de

xxxxx ha, situat în xxxxx, fără a anunța în acest sens, reclamantul/apelant Ana Ceban,

încălcînd astfel dreptul ultimei la folosirea bunului imobil.

De asemenea, a mai stabilit că, pârâtul/intimat Gheorghe Ceban a acționat cu rea –

credință prin depunerea cererii de cumpărare a terenului aferent, dat fiind faptul

cunoașterii cu certitudine de către acesta a dreptului de coproprietate al

reclamantului/apelant Ana Ceban, asupra casei de locuit situată în xxxxx, cu numărul

cadastral xxxxx.

Instanța de apel a menționat că, de către reclamantul/apelant Ana Ceban au fost

aduse suficiente probe concludente și pertinente întru admiterea acțiunii înaintate,

precum și prin prisma prevederilor art. 217 din Codul civil (în redacția până la data de

1 martie 2019), coroborat cu circumstanțele de fapt și de drept constatate în prezenta

speță, de a face posibilă constatarea nulității absolute și a declara nul contractul de

vânzare – cumpărare încheiat la data de 11 septembrie 2015, între Unitatea

Admnistrativ Teritorială Cimișlia în persoana primarului orașului Cimișlia în calitate

de vânzător și Gheorghe Ceban, în calitate de cumpărător a terenului aferent cu

nrumărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, situat în orașul xxxxx, autentificat

la biroul notarului Alexandru Untură.

La data de 3 februarie 2020, Gheorghe Ceban a declarat recurs împotriva deciziei

din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

fond.

La data de 21 februarie 2020, Primarul orașului Cimișlia a declarat recurs

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea

3

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de fond.

În motivarea recursurilor recurenții au invocat aceleași argumente, și anume

decizia contestată este ilegală, deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia a încălcat

esențial normele de drept material, care au dus la soluționarea greșită a cauzei; a

apreciat arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului în sensul art. 432 alin. (2) lit. a), b), c), alin. (4)

Cod de procedură civilă.

Au menționat că instanța de apel aplicând legea care nu trebuia să fie aplicată și

interpretând în mod eronat legea nu a asigurat un proces echitabil în sensul art. 6

CEDO, precum și a încălcat principiile stabilite în art. 26 alin. (2) Cod de procedură

civilă. La fel, instanța de apel favorizând interesele unei părți a procesului a încălcat

dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. a), c), d) din Legea cu privire la statutul judecătorului

nr. 544 din 20 iulie 1995.

Au indicat că instanța ierarhic inferioară nu a determinat obiectul litigiului,

raporturile juridice, dar a descoperit probleme care nu au fost ridicate de apelantă, or,

aceasta nici în cererea de apel și nici în acțiune nu a indicat care drept al ei a fost

încălcat în sensul art. 7 Cod de procedură civilă și cine din pârâți i-a încălcat aceste

drepturi.

Au precizat că instanța de apel a soluționat problema drepturilor unei persoane care

nu au fost implicate în proces în sensul art. 432 alin. (3) lit. d) Cod de procedură civilă.

Or, Consiliul orășenesc Cimișlia ca autoritate reprezentativă a populației unității

administrativ-teritoriale de nivelul întâi a dispus prin decizia nr. 7/12 din 11 august

2015 vânzarea terenului de lângă casa, cu numărul cadastral xxxxx aflat pe xxxxx, lui

Gheorghe Ceban, prețul de vânzare fiind xxxxx de lei.

Au mai adăugat că, instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 357 Cod de

procedură civilă, deoarece nu s-a expus dacă s-au respectat normele de drept

procedural la examinarea cauzei în instanța de fond; și prevederile art. 373 alin. (1)

Cod de procedură civilă, deoarece nu a ținut cont și nu s-a expus pe marginea

obiecțiilor avocatului V. Stănescu.

La 26 februarie 2020, în adresa intimaților au fost expediate copiile cererilor de

recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.22, Vol. II).

Însă, până la data stabilită pentru examinarea recursurilor, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu au parvenit referințele prin care intimații să-și expună poziția față de

temeiurile recursurilor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 3 ianuarie 2020 (f.d.232, Vol. I), însă dovada legală

de recepționare a acesteia de către recurenți lipsește.

Din acest considerent, completul consideră că recursurile din 3 februarie 2020, și

respectiv din 21 februarie 2020 sunt declarate în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Gheorghe Ceban și de către

Primarul orașului Cimișlia – Sergiu Andronache, completul Colegiului civil, comercial

4

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept

inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Gheorghe Ceban și de către

Primarul orașului Cimișlia – Sergiu Andronache nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

5

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile declarate

de Gheorghe Ceban și de către Primarul orașului Cimișlia – Sergiu Andronache

urmează a fi considerate ca inadmisibile.

Referitor la capetele din cererile de recurs privind examinarea acestora în ședință

publică cu invitarea obligatorie a părților, Completul notează că nu consideră oportună

prezența participanților la proces la examinarea cererilor de recurs, având în vedere că

instanța de recurs va examina doar temeiurile declarării recursurilor prevăzute la art.

432 Cod de procedură civilă și nu fondul cauzei.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Gheorghe Ceban și de către

Primarul orașului Cimișlia – Sergiu Andronache.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-16
0,97
2ra-1677/19 — constatarea nulitatii contractului de vinzare-cumparare
Dosarul nr. 2ra-1677/19 Prima instanță: Judecătoria Cimişlia, sediul Central (jud. I. Volcovschi) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, L. Caraianu, D. Fujenco) DECIZIE 16 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, come
CSJ 2021-12-01
0,93
2ra-1511/21 — constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate
Dosarul nr. 2ra-1511/21 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. D. Bosîi) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, E. Dvurecenschii, S. Pilipenco) ÎNCHEIERE 01 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, come
CSJ 2020-10-21
0,93
2ra-1382/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie
Dosarul nr. 2ra-1382/20 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. V. Puica) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruţă, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 21 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, come
CSJ 2021-03-31
0,93
2ac-56/21 — Declararea nulitătii actelor juridice
Dosarul nr. 2ac-56/21 Î N C H E I E R E 31 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţa: Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Gal
CSJ 2022-11-30
0,93
2ac-263/22 — revendicarea bunului imobil, anularea contractelor de vinzare-cumparare s.a.
Dosarul nr. 2ac-263/2022 2-17006697-01-2ac-17112022 Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul D
Sursă