2ra-1677/19 — constatarea nulitatii contractului de vinzare-cumparare

2ra-1677/19 — constatarea nulitatii contractului de vinzare-cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1677/19

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. I. Volcovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, L. Caraianu, D. Fujenco)

DECIZIE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav

Berezovschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Ceban

împotriva lui Gheorghe Ceban, Primarului orașului Cimișlia, intervenient accesoriu

notarul Alexandru Untura cu privire la constatarea nulității contractului de vânzare-

cumpărare și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2017, Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav

Berezovschi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Ceban,

Primarului orașului Cimișlia, intervenient accesoriu notarul Alexandru Untura

solicitând constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat

la 11 septembrie 2015 între Unitatea administrativ-teritorială orașul Cimișlia, în

persoana primarului orașului Cimișlia și Gheorghe Ceban, a terenului aferent cu

număr cadastral xxxx cu suprafața de 0,1166 ha, situat în or. Cimișlia, xxxxx,

autentificat la biroul notarului Alexandru Untura, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 23 noiembrie 1988 a încheiat

căsătoria cu Gheorghe Ceban, iar prin hotărârea din 06 mai 2015 a Judecătoriei rl

Cimișlia a fost desfăcută căsătoria. Totodată, în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 3036 din 23 august 2002 au devenit proprietarii casei de locuit din or.

Cimișlia, str. xxxxx.

La 11 septembrie 2015 între Unitatea administrativ-teritorială orașul Cimișlia,

în persoana primarului orașului Cimișlia și Gheorghe Ceban a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent cu număr cadastral xxxxx cu

suprafața de 0,1166 ha, situat în or. Cimișlia, str. xxxxx.

Reclamanta a opinat că acest contract este lovit de nulitate și cu referire la

prevederile art. 11 lit. c), art. 217, art. 220 Cod civil, art. 20, art. 26 Codul familiei,

art. 321, art. 344, art. 347, art. 357, art. 361, art. 371, art. 373 Cod civil, a afirmat că

vânzătorul nu a luat în considerare faptul că casa de locuit cu număr cadastral xxxxx

1

cu suprafața de 0,1166 ha, situat în or. Cimișlia, str. xxxx, este prezumată ca fiind

proprietate comună. Or, conform pct. 5 din Regulamentul cu privire la vânzarea-

cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, în cazul în care dreptul de proprietate

asupra încăperilor într-o construcție aparține mai multor proprietari și fiecare

proprietar aparte întrunește toate condițiile prevăzute în prezentul Regulament,

pentru a fi calificat drept cumpărător, toți proprietarii au dreptul de a cumpăra terenul

aferent ca proprietate comună pe cote-părți sau de a prelua în locațiune/arendă

terenul echivalent cotei deținute. Determinarea suprafeței terenului aferent fiecărei

construcții în parte se efectuează la cererea persoanei/persoanelor interesate, în baza

schemei terenului adiacent al acesteia, elaborate pentru determinarea suprafeței

necesare pentru procesul tehnologic de o întreprindere licențiată în domeniul

urbanismului, respectând principiul proporționalității în privința suprafețelor

încăperilor în construcții, potrivit condițiilor de formare a bunurilor imobile

prevăzute de legislație. Prețul de vânzare sau de locațiune/arendă a terenurilor se

achită de către fiecare proprietar proporțional cotei lui din obiect.

De asemenea, a menționat că în prezenta cauză a suportat cheltuieli, care a

pretins de a fi încasate de la pârât.

Prin încheierea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Cimișlia, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea avocatului pârâtului, Valeriu

Stănescu, privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Ana

Ceban împotriva lui Gheorghe Ceban cu privire la constatarea nulității contractului

de vânzare-cumpărare din 11 septembrie 2015 încheiat între Administrația Publică

Locală și Gheorghe Ceban.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ana

Ceban împotriva lui Gheorghe Ceban cu privire la constatarea nulității contractului

de vânzare-cumpărare din 11 septembrie 2015 încheiat între Administrația Publică

Locală și pârâtul Gheorghe Ceban; s-a încasat de la Ana Ceban în beneficiul lui

Gheorghe Ceban suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

conform bonului de plată seria DAA nr. 11584799 din 16 noiembrie 2017.

Prin decizia din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca fiind

nefondat apelul declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav

Berezovschi și s-a menținut hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central.

La 03 iulie 2019, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.166), de către Ana

Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a declarat recurs împotriva

deciziei din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, emiterea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel eronat a aplicat

prevederile art. 290 alin. (1) Cod civil. De fapt, instanța de apel făcând referire la

prevederile art. 290 alin. (1) Cod civil, în redacția până la data de 01 martie 2019, a

redat textul art. 465 alin. (1) Cod civil în redacția actuală. La caz, instanța de apel a

statuat că, Gheorghe Ciobanu este unicul proprietar al locuinței situate în or.

Cimișlia, str. xxxxx, deoarece conform înscrisului în registrul bunurilor imobile, el

este indicat proprietarul acestei locuințe. În acest sens instanța de apel a neglijat

2

prevederile art. 39 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, conform cărora

neînscrierea în registrul bunurilor imobile a datelor despre celălalt soț nu conduce la

pierderea de către acesta a dreptului de proprietate asupra bunurilor procurate sau

construite în timpul căsniciei. Casa de locuit a fost procurată de soții Ana Ceban și

Gheorghe Ceban în timpul căsătoriei, fapt recunoscut de intimat în proces. În

conformitate cu art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate de una

din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

Totodată, a indicat că instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 20

Codul familiei, conform cărora bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei

aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform legislației. Conform

art. 26 Codul familiei la împărțirea proprietății în devălmășie a soților și

determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sânt considerate egale dacă

contractul matrimonial nu prevede altfel. La fel, art. 371 Cod civil, în redacția de

până la 01 martie 2019, statua că bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sânt

proprietatea lor comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul

încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun

dobândit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie

până la proba contrară. În acest sens, intimatul nu a prezentat probe contrare ipotezei

precum că casa amplasată pe str. xxxxx, or. Cimișlia este proprietate personală a lui

Gheorghe Ceban. Instanța de apel corect a constatat că în prezent părțile sunt în

proces de împărțire a bunurilor proprietate comună al soților, care a fost suspendat

pînă la examinarea prezentei cauze civile. Astfel, la caz, în prezumția că atât Ana

Ceban, cât și Gheorghe Ceban sunt proprietari devălmăși ai casei de locuit, sunt

aplicabile prevederile din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului, conform cărora terenul de pe lângă casă atribuit în folosință

temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma

prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția

I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află. În

acest sens persoanele în folosința cărora se află terenul aferent, sunt Gheorghe Ceban

și Ana Ceban, cu drepturi egale. Prevederi analogice se conțin și în pct.5 din

Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea și locațiunea/ arenda terenurilor

aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428/16.12.2008, conform cărora în

cazul în care dreptul de proprietate asupra încăperilor într-o construcție aparține mai

multor proprietari și fiecare proprietar aparte întrunește toate condițiile prevăzute în

prezentul Regulament, pentru a fi calificat drept cumpărător, toți proprietarii au

dreptul de a cumpăra terenul aferent ca proprietate comună pe cote-părți sau de a

prelua în locațiune/arendă terenul echivalent cotei deținute. Determinarea suprafeței

terenului aferent fiecărei construcții în parte se efectuează la cererea

persoanei/persoanelor interesate, în baza schemei terenului adiacent al acesteia,

elaborate pentru determinarea suprafeței necesare pentru procesul tehnologic de o

întreprindere licențiată în domeniul urbanismului, respectînd principiul

proporționalității în privința suprafețelor încăperilor în construcții, potrivit

condițiilor de formare a bunurilor imobile prevăzute de legislație. Prețul de vânzare

sau de locațiune/arendă a terenurilor se achită de către fiecare proprietar proporțional

cotei lui din obiect. Nerespectarea acestor prevederi imperative ale legislației, în

temeiul art. 220 Cod civil, în redacția de până la 01 martie 2019), conform căruia

actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule dacă legea nu

3

prevede altfel, condiționează, în final, nulitatea contractului de vînzare-cumpărare

contestat.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 04 aprilie 2019, iar Ana Ceban,

reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a declarat recurs la 03 iulie 2019,

conform sigiliului oficiului poștal (f.d.166).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la

07 mai 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.152) și a fost recepționată de către

avocatul recurentei la 15 mai 2019, conform semnăturii aplicate pe avizul de recepție

(f.d.155). Astfel, recursul declarat la 03 iulie 2019, conform sigiliului oficiului poștal

(f.d.166), de către Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, este

în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav

Berezovschi și va casa integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă statuează că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Materialele cauzei denotă că reclamanta Ana Ceban s-a aflat în căsătorie cu

pârâtul Gheorghe Ceban, căsătoria fiind înregistrată la 23 noiembrie 1988, mențiune

efectuată în acest sens și în buletinul de identitate pe numele lui Gheorghe Ceban

(f.d.8). Prin hotărârea judecătorească din 06 mai 2015 căsătoria a fost desfăcută.

La 11 septembrie 2015 între Unitatea administrativ-teritorială orașul Cimișlia,

în persoana primarului orașului Cimișlia și Gheorghe Ceban a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent cu număr cadastral xxxxx cu

suprafața de xxxxx ha, situat în or. Cimișlia, str. Nxxxxx, fiind înregistrat la organul

cadastral teritorial (f.d.9-10).

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 23 octombrie 2017, Ana Ceban

a pretins nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare a terenului aferent

menționat, motivând că vânzătorul nu a luat în considerare că imobilul-casa de locuit

cu număr cadastral xxxxx, situat în or. Cimișlia, str. xxxx, este prezumată ca

proprietatea comună a ambilor soți, invocând în acest sens prevederile art. 20, art.

26 Codul familiei, art.11, art.217, art. 220, art. 321, art. 344, art. 347, art. 357, art.

361, art. 371, art. 373 Cod civil și pct. 5 din Regulamentul cu privire la vânzarea-

cumpărarea și locațiunea/ arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1428/16.12.2008.

Or, reclamanta în cererea de chemare în judecată a specificat că au devenit

proprietarii casei de locuit situată în or. Cimișlia, str. xxxxxx, la 23 august 2002, în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 3036 (f.d.56-57).

Certificatul din Registrul bunurilor imobile nr. xxxxx, datat cu 18 septembrie

2015, atestă înregistrarea lui Gheorghe Ceban ca fiind proprietarul bunului imobil

cu număr cadastral xxxx, situat în or. Cimișlia, str. xxxxx, cu cota parte de 1,0. De

asemenea, Gheorghe Ceban este indicat ca fiind unicul proprietar, cu cota parte de

1,0, al bunului imobil–terenul cu număr cadastral nr. xxxxxx, în baza contractului

de vânzare-cumpărare nr. 3378 din 11 septembrie 2015 (f.d.11).

Aici Colegiul precizează că în temeiul art. 39 alin. (1) al Legii cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, la înregistrarea dreptului de

proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile, în baza cererii unuia sau

a ambilor soți, în registrul bunurilor imobile se indică datele despre ambii soți dacă

aceste bunuri au fost procurate sau construite în timpul căsniciei lor și dacă

contractul dintre soți, autentificat notarial, nu prevede altfel. Neînscrierea în registrul

bunurilor imobile a datelor despre celălalt soț nu conduce la pierderea de către acesta

a dreptului de proprietate asupra bunurilor procurate sau construite în timpul

căsniciei.

Respectiv înscrierea în Registrul bunurilor imobile doar a datelor unui singur

soț nu duce la pierderea de către celălalt soț a dreptului de proprietate asupra

bunurilor procurate sau construite în timpul căsniciei.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ana

Ceban împotriva lui Gheorghe Ceban cu privire la constatarea nulității contractului

de vânzare-cumpărare din 11 septembrie 2015 încheiat între Administrația Publică

Locală și pârâtul Gheorghe Ceban; s-a încasat de la Ana Ceban în beneficiul lui

Gheorghe Ceban suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

conform bonului de plată seria DAA nr. 11584799 din 16 noiembrie 2017 (f.d.84,

90-94).

5

Prin decizia din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca fiind

nefondat apelul declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav

Berezovschi și s-a menținut hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central (f.d.146-151).

Colegiul relevă că instanța de apel la examinarea cauzei în ordine de apel a

admis contradicții în considerentele redate, prin ce se impune casarea deciziei

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (3), (5) Cod de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului

nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai

în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În acest context, Colegiul reliefă că, deși, instanța de apel a respins apelul

declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi și a menținut

hotărârea primei instanțe, reținând ca fiind corectă soluția primei instanțe de

respingere a acțiunii, a conchis că Gheorghe Ceban este unicul proprietar al terenului

aferent cu număr cadastral xxxxx, situat în or. Cimișlia, str. xxxxx, reținând ca fiind

respectate prevederile legale la depunerea cererii de procurare a terenului aferent, cu

anexarea actelor necesare în acest sens.

La acest capitol, Colegiul precizează că prima instanță cu referire la art. 347

Cod civil-folosința bunului proprietate comună pe cote-părți, a concluzionat că

Gheorghe Ceban prin procurarea lotului de pământ aflat în litigiu, nu a influențat

modificarea cotei-părți a reclamantei Ana Ceban (din casa de locuit), dar a ajustat

temeiul juridic asupra bunului procurat prin stabilirea statutului terenului aferent ca

fiind proprietate privată. Totodată, s-a referit la dreptul Anei Ceban de a se adresa

cu acțiune în instanță privind stabilirea modului de folosință a terenului aferent casei

de locuit.

Deși, a menținut soluția primei instanțe, instanța de apel a indicat despre lipsa

dovezilor ce ar confirma că Ana Ceban este coproprietara casei de locuit situată în

or. Cimișlia, str. xxxxx, însă, totodată, a menționat că ultima se prezumă că este

coproprietara casei de locuit, neprezentând nicio probă în acest sens.

În această succesiune logică, Colegiul reliefă că instanța de apel admite

contradicții la caz, în condițiile în care a accentuat că Ana Ceban se prezumă ca fiind

coproprietara casei de locuit, însă concomitent constată lipsa probelor ce ar confirma

statutul de coproprietar.

Mai mult, însăși instanța de apel în decizia sa a invocat despre existența

litigiului între părți cu privire la partajul averii, care a fost suspendat în legătură cu

examinarea prezentului litigiu (f.d.149 verso).

Adițional, Colegiul accentuează că în cazul respingerii apelului, instanța de

apel urmează să expună în decizie concluzia cu privire la toate argumentele invocate

6

de apelant, să întemeieze motivele în legătură cu care argumentele apelantului din

cererea de apel au fost recunoscute ca neîntemeiate.

Or, în sensul art.6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă

claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

Colegiul precizează că în finalul părții motivatoare a deciziei, instanța de apel

a punctat că instanța de fond a stabilit toate circumstanțele speței și a apreciat just

probele administrate, aplicând corect normele de drept ce guvernează speța.

Corespunzător nu a depistat temeiuri de casare a hotărârii.

Sub acest aspect, Colegiul relevă că instanța de apel respingând apelul și

menținând hotărârea primei instanțe, urma să se refere la constatările acesteia în

raport cu argumentele apelantei, obiecțiile părții oponente, circumstanțelor cauzei și

normele de drept pertinente raportului litigios. Însă instanța de apel, deși, respinge

apelul declarat și menține hotărârea primei instanțe, în decizia sa, în esență, redă o

altă motivare decât cea reținută de primă instanță, parțial însușind anumite constatări

în ceea ce vizează nevalorificarea drepturilor de către Ana Ceban asupra terenului

aferent prin depunerea cererii în acest sens către Primărie, precum și dreptul de

realizare în mod separat. Or, doar în cazul admiterii apelului motivarea instanței de

apel urma să fie alta decât cea a primei instanțe.

La rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța urmează de a lua în considerare

circumstanțele constatate supra și să se pronunțe, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, asupra legalității și temeiniciei hotărârii atacate

în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă

instanță.

Or, nicidecum nu pot fi admise contradicții între considerentele și dispozitivul

unei hotărâri, în condițiile în care caracterul cert al motivelor este o caracteristică

esențială a actului judecătoresc.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Ana

Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi și va casa integral decizia

instanței de apel cu trimiterea spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Concomitent Colegiul consideră necesar de a transmite cauza Curții de Apel

Cahul spre rejudecare în ordine de apel, deoarece în cadrul Curții de Apel Comrat

va fi imposibilă crearea unui alt complet de judecată pentru a examina cauza civilă

în ordine de apel, în condițiile în care în cadrul acesteia activează șase judecători,

dintre care trei deja au participat la examinarea cauzei în ordine de apel în Curtea de

Apel Comrat, iar judecătorul Serghei Gubenco a fost suspendat din funcție prin

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016,

pct.2.

Or, în conformitate cu art. 49 alin. (2) Cod de procedură civilă, judecătorul care

a luat parte la judecarea cauzei în instanță de apel nu mai poate participa la judecarea

ei în primă instanță, repetat, în instanță de apel și nici în instanță de recurs.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) Cod de procedură civilă, instanța

strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată)

7

unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea

judecătorilor săi devine imposibilă.

În conformitate cu prevederile art.43 alin.(2) lit. d), art.49 alin.(2), art. 442, art.

444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ana Ceban, reprezentată de avocatul Vladislav

Berezovschi.

Se casează integral decizia din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Ceban împotriva lui

Gheorghe Ceban, Primarului orașului Cimișlia, intervenient accesoriu notarul

Alexandru Untura cu privire la constatarea nulității contractului de vânzare-

cumpărare și încasarea cheltuielilor de judecată cu trimiterea cauzei spre rejudecare

în Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Svetlana Filincova

Victor Burduh

8