2r-274/20 — recunoașterea contractului de vânzare-cumpărare, a dreptului de proprietate și repunerea în termen

Dosarul nr. 2r-274/20

Instanța de revizuire - (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

D E C I Z I E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către avocatul Valentin Caisîn în interesele

Svetlanei Rîjanova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tamara

Gherciu împotriva lui Serghei Belousov cu privire la recunoașterea valabilității

contractului de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și

repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată,

împotriva încheierii din 3 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a Svetlanei Rîjanova

împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 și a deciziei suplimentare din 9 aprilie

2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 aprilie 2015, Tamara Gherciu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Belousov cu privire la recunoașterea valabilității contractului

de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și repunerea în

termenul de depunere a cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 13 iulie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a

respinsă cererea reclamantei privind repunerea în termenul de depunere a cererii de

chemare în judecată.

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Gherciu

împotriva lui Serghei Belousov, din motivul omiterii termenului de prescripție

extinctivă.

S-a încasat de la Tamara Gherciu în beneficiul lui Serghei Belousov suma de

4 800 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 4 august 2016, Tamara Gherciu a declarat apel împotriva hotărârii din 13

iulie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Tamara Gherciu și s-a menținut hotărârea din 13 iulie 2016 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

1

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarant de Tamara Gherciu, s-a casat decizia din 13 iunie 2017 a Curții de Apel

Chișinău și s-a trimis cauza la rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Tamara Gherciu, s-a casat hotărârea din 13 iulie 2016 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău și s-a emis o hotărâre nouă, prin care:

S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Gherciu

împotriva lui Serghei Belousov.

S-a recunoscut valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului

amplasat pe xxxxx, cu suprafața de 0,05 ha, nr. cadastral 3157106.309, încheiat la

21 iulie 2002 între Liubovi Emilianova și Tamara Gherciu;

S-a recunoscut dreptul de proprietate al Tamarei Gherciu asupra terenului

amplasat pe xxxxx, cu suprafața de 0,05 ha, nr. cadastral 3157106.309.

Prin decizia suplimentară din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a

admis cererea înaintată de Tamara Gherciu cu privire la întoarcerea executării și s-

a încasat de la Serghei Belousov în beneficiul Tamarei Gherciu suma de 4 800 lei,

achitată cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 1 287 de lei achitată

cu titlu de cheltuieli de executare.

La 4 martie 2019, Serghei Belousov a contestat cu recurs decizia din 6

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 3 iulie a Curții Supreme de Justiție, s-au considerat

inadmisibile recursurile declarate de Serghei Belousov.

La 15 noiembrie 2019, Svetlana Rîjanova a depus cerere de revizuire a

deciziei din 6 noiembrie 2018 și a deciziei suplimentare din 9 aprilie 2019 a Curții

de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 3 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire a Svetlanei Rîjanova împotriva deciziei din

6 noiembrie 2018 și a deciziei suplimentare din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

La 19 februarie 2020, Svetlanei Rîjanova, fiind reprezentată de avocatul

Valentin Caisîn, a declarat recurs împotriva încheierii din 3 februarie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, repunerea în

termen, soluționarea problemei în fond, cu admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei din 6 noiembrie 2018 și a deciziei suplimentare din 9 aprilie 2019 a Curții

de Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu încheierea contestată

invocând că este ilegală și neîntemeiată.

A relatat că, fiind examinată acțiunea Tamarei Gherciu împotriva lui Serghei

Belousov privind recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare și

recunoașterea dreptului de proprietate, s-a emis o hotărâre prin care au fost atinse

drepturile unei persoane care nu a fost atrasă în proces, și anume drepturile

proprietarului bunului imobil în cauză - Svetlana Rîjanova, deoarece ea nefiind

atrasă în proces, a fost lipsită de dreptul de a-și apăra interesele și drepturile, ce

constituie element esențial al noțiunii generale de proces echitabil conținut în art. 6

Fundamentale.

2

Consideră că decizia Curții de Apel Chișinău din 6 noiembrie 2018 și decizia

suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 9 aprilie 2019 sunt ilegale și emise cu

încălcarea normelor de drept material și procedural, care urmează a fi casate, cu

reținerea cauzei pentru rejudecare, din motiv că deși revizuenta Svetlana Rîjanova

nu a fost antrenată în proces, prin deciziile respective ultima este lezată în drepturi.

La fel, a menționat că prin deciziile instanței de apel se încalcă drepturile

patrimoniale ale recurentei, prevăzute de art.6 §1 CEDO și art. 1 Protocolul 1 la

CEDO (dreptul de proprietate), ceea ce denotă că concluzia Curții de Apel

Chișinău din 3 februarie 2020 privind respingerea cererii de revizuire este

neîntemeiată și ilegală.

Astfel, doar admiterea recursului și a cererii de revizuire depuse de către

recurenta Svetlana Rîjanova, cu examinarea cauzei de către instanța de fond, cu

participarea revizuentei poate să-i restabilească drepturile încălcate la nivel

național, fără a fi nevoită ca Svetlana Rîjaniva să se adreseze eventual la CtEDO.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei.

Colegiul constată că recursul împotriva încheierii din 3 februarie 2020 a fost

declarat la 19 februarie 2020, în termen.

În conformitate cu art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea

de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic

superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de

Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce urmează.

Inițial, instanța de recurs consideră oportun de a menționa că în sensul

Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din

categoria căilor extraordinare de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate

obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reînnoirea judecății în

cazurile expres determinate de lege.

Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive

care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după

pronunțarea acesteia. Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce

efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile. De aceea,

legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate de lege. Pe de altă

parte, însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea

acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată

chiar în substanța sa.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește oportun de a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

3

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în

sistemul procedural.

Astfel, revizuirea făcând parte din categoria căilor extraordinare de atac, este

guvernată de reguli speciale și legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449

din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

La caz, prezenta cerere de recurs a fost înaintată de Svetlana Rîjanova, fiind

reprezentată de avocatul Valentin Caisîn, împotriva încheierii din 3 februarie 2020

a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de

revizuire a Svetlanei Rîjanova împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 și a deciziei

suplimentare din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În cererea de revizuire depusă, drept temei de revizuire au fost invocate

prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de

drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor

cauzei, motiv pentru care o considerată legală și întemeiată.

În acest context, instanța de recurs conchide că argumentele invocate în

cererea de revizuire nu pot fi reținute dat fiind că, în esența sa, reprezintă niște

critici aduse soluției expuse în decizia din 6 noiembrie 2018 și decizia

suplimentară din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Din aceste considerente, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea contestată,

întemeiat a concluzionat că motivele invocate de revizuentă nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, menționând

că contractul de vânzare-cumpărare între Belousov Serghei și Rîjanova Svetlana a

fost încheiat la 16 noiembrie 2018, când cauza era deja soluționată, iar dreptul de

proprietate asupra bunului imobil litigios a fost recunoscut după Gherciu Tamara.

La etapa examinării cauzei, nu exista nici un temei de atragere în proces a

Svetlanei Rîjanova, dreptul pretins de aceasta fiind izvorât dintr-un act juridic

ulterior, care nu exista la momentul judecării cauzei.

Respectiv, instanța nu a emis o hotărâre cu privire la drepturile unei persoane

care nu a fost implicată în proces, or astfel de drepturi nu existau la momentul

emiterii actului judecătoresc contestat cu revizuire.

Mai mult ca atât, revizuenta nu poate deține dreptul de proprietate asupra

bunului imobil litigios, deoarece, anterior încheierii contractului de vânzare-

cumpărare, dreptul de proprietate asupra acestui bun a fost recunoscut după

Gherciu Tamara, decizia instanței de apel fiind executorie și irevocabilă.

Prin urmare în lipsa unor temeiuri de admisibilitate a cererii de revizuiri,

Colegiul consideră că instanța corect a emis încheierea de inadmisibilitate a

revizuirii.

Colegiul conchide că cumulul concluziilor relevate certifică în mod clar lipsa

de substanță a recursului declarat de avocatul Valentin Caisîn în interesele

Svetlanei Rîjanova împotriva încheierii din 3 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și cu titlu de consecință a revizuirii declarate împotriva deciziei din 6

noiembrie 2018 și a deciziei suplimentare din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, circumstanțe ce desprind lipsa temeiurilor legale de declarare atât a

revizuirii, cât și a recursului.

4

În această ordine de idei, Colegiul menționează că admiterea spre examinare a

cererii de revizuire în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul

securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art. 6 § 1 CEDO.

Din considerentele menționate supra instanța de recurs apreciază critic

argumentele invocate în cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter

declarativ și nu constituie temei de admitere a recursului.

Având în vedere că încheierea recurată a fost emisă cu respectarea normelor

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Valentin

Caisîn în interesele Svetlanei Rîjanova și a menține încheierea din 3 februarie 2020

a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Valentin Caisîn în interesele

Svetlanei Rîjanova.

Se menține încheierea din 3 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Gherciu

împotriva lui Serghei Belousov cu privire la recunoașterea valabilității contractului

de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și repunerea în

termenul de depunere a cererii de chemare în judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5