2ra-821/20 — recunoașterea faptului acceptarii succesiunii, declararea nulitatii certifiactelor de mostenitor legal, partajarea averii succesorale

2ra-821/20 — recunoașterea faptului acceptarii succesiunii, declararea nulitatii certifiactelor de mostenitor legal, partajarea averii succesorale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-821/20

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Central ( jud. : S. Dimitriu)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Gorbaci Victor, Gorbaci

Olga, reprezentați de avocatul Feodosia Tîșciuc, Gorbaci Tatiana și Gorbaci

Valentina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gorbaci Victor și

Gorbaci Olga împotriva lui Gorbaci Tatiana, intervenienți accesorii Gorbaci

Valentina, notarii publici Mardari Maria și Volimbovscaia Zinaida privind

recunoașterea faptului acceptării succesiunii, declararea nulității certificatului de

moștenitor legal, partajarea averii succesorale, adjudecarea în natură a cotei-părți

succesorale din imobil cu achitarea sultei, declararea nulității certificatelor de

moștenitor legal asupra depunerilor bănești și acțiunilor cu partajarea acestora,

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 3 decembrie 2019 prin care s-a

admis apelul declarat Gorbaci Victor, Gorbaci Olga, s-a respins apelul declarat de

Gorbaci Tatiana și Gorbaci Valentina și s-a modificat hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Central din 19 decembrie 2018 în partea,

c o n s t a t ă :

La 16 martie 2016, Gorbaci Victor și Gorbaci Olga (succesorul în drepturi a

reclamantei inițiale Gorbaci Valentina) s-au adresat în instanța de judecată, cu cerere

de chemare în judecată împotriva Tatianei Gorbaci, intervenienți accesorii Gorbaci

Valentina, notarii publici Mardari Maria și Volimbovscaia Zinaida privind

recunoașterea faptului acceptării succesiunii, declararea nulității certificatului de

moștenitor legal, partajarea averii succesorale, adjudecarea în natură a cotei-părți

succesorale din imobil cu achitarea sultei, declararea nulității certificatelor de

moștenitor legal asupra depunerilor bănești și acțiunilor cu partajarea acestora,

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii au menționat că, sunt părinții lui Gorbaci Alexandr, decedat

la 17 mai 2014. Gorbaci Tatiana a fost soția fiului Alexandr, care la momentul

decesului a fost proprietar al 1/8 cotă-parte din ap. XXX situat pe str. Trandafirilor

1

31/1, mun. Chișinău. Dreptul de proprietar fiind dobândit prin participarea la

privatizarea apartamentului comun.

Imobilul dat a fost unicul lui domiciliu și aici a avut înregistrată viza de

domiciliu. Pârâta cu 2 copii a locuit separat de soțul ei, în apartamentul propriu din

str. Teilor 22/2, ap. XXX.

La momentul decesului tatălui, copiii erau adulți. După decesul fiului lor

Alexandr, s-a deschis moștenirea asupra averii lui, inclusiv, asupra 1/8 cotă-parte din

apartamentul nominalizat, fapt confirmat prin contractul de vânzare-cumpărare.

Din cauza sănătății precare și vârstei înaintate nu au declarat la notar despre

acceptarea succesiunii în termenul legal de 6 luni.

Imobilul a fost primit de aceștia în anul 1967 pentru familia lor din 4 membri,

din care Gorbaci Tatiana nu făcea parte, ulterior, a fost privatizat pe cote-părți de

către 8 persoane: reclamanții, fiica Olga, nepoata Daria, fiul Alexandr, pârâta

Gorbaci Tatiana și 2 copii ai acestora - nepoții Alexandr și Valentina, dat fiind că și

ei aveau viză de reședință în apartamentul acesta.

Gorbaci Tatiana împreună cu copiii întotdeauna au locuit separat în

apartamentul acesteia, de imobilul comun ei nu s-au folosit și nu l-au întreținut.

Relatează că, fiind părinții lui, rude de gradul întâi, la momentul decesului au

acceptat moștenirea, întrând în posesia cotei-părți a 1/8 din apartamentul comun,

folosindu-se până în prezent de acesta. Nu au renunțat la această succesiune

niciodată.

Pârâta și copiii ei, niciodată nu au menținut cu reclamanții relații strânse, după

decesul fiului lor, au încetat orice comunicare cu ei, astfel, nu au știut că ei au primit

succesiunea.

Despre faptul că Gorbaci Tatiana a primit moștenirea au aflat în luna februarie

a anului 2016 din extrasul din Registru cadastral din 18 februarie 2016, înscrierea din

19 noiembrie 2014 a dreptului de proprietate asupra 1/8 cotă-parte din apartament pe

numele pârâtei, în baza certificatului de moștenitor legal nr.3873 din 18 noiembrie

2014, eliberat de notarul public Mardari Maria, la limita expirării termenului de 6

luni de acceptare a succesiunii.

Consideră că, pârâta a tăinuit în fața notarului cu rea-voință despre existența

părinților moștenitori, a faptului că ei locuiesc în continuare în acest apartament cu

viză de domiciliu permanentă, că au acceptat succesiunea prin intrarea în posesia

acesteia.

Astfel, în prezent, după eliberarea de către notar pe numele Tatianei Gorbaci a

certificatului de moștenitor, reclamanții sunt în imposibilitatea de a primi certificat de

moștenitori legali asupra cotelor-părți succesorale, ce le-au revenit în succesiune

după decesul fiului lor. Invocă că, alte 7/8 aparțin: pârâtei Gorbaci Tatiana - 1/8,

Gorbaci Valentina Alexandr, fiica pârâtei - 1/8+1/8=1/4, Gorbaci Olga Victor, fiica

reclamanților - 1/8+3/8=1/2.

În anul 2004, fiul s-a îmbolnăvit grav și, rămânând țintuit la pat, avea nevoie de

îngrijire permanentă. Pârâta a refuzat să-1 îngrijească, de aceea, îngrijirea necesară i-

au oferit-o părinții în apartamentul litigios, care erau la o vârstă de 72 ani. În urma

acestor eforturi fizice și psihice, starea sănătății sale s-a înrăutățit de tot, încât, în anul

2011 a orbit și nu mai făcea față greutăților.

A angajat o persoană specială pentru îngrijirea fiului. În vara anului 2011,

2

pârâta, fără nici o explicație, în lipsa lor, 1-a transportat la ea, acasă, unde s-a aflat

până la decesul său, fiind îngrijit în continuare de aceiași persoană specială.

Întrucât succesiunea acceptată după decesul fiului lor, face parte din spațiul

locativ folosit de ei, inclusiv până în prezent, de care au nevoie și pe care îl întrețin

din cont propriu, pârâta nu locuiește și nu a locuit cu ei, întotdeauna a locuit separat

în apartamentul său, de imobilul comun ea cu copiii nu s-au folosit și nu l-au

întreținut, reclamanții vor exercita dreptul de preemțiune de a le fi transmis bunul

succesoral în natură.

Prin urmare, consideră că instanța de judecată, la soluționarea litigiului se va

conduce de art.1571 Cod civil și le va transmite reclamanților bunul succesoral în

natură, luând în considerație cele invocate în acțiune.

Solicită recunoașterea faptului acceptării de către Gorbaci Victor și Gorbaci

Olga a succesiunii deschise după decesul fiului lor Gorbaci Alexandr la 17 mai 2014;

declararea nulității certificatului de moștenitor legal, eliberat pe numele Gorbaci

Tatiana la 18 noiembrie 2014 cu nr.3873, de către notarul public Mardari Maria;

partajarea succesiunii, constituită din 1/8 cotă parte din apartamentul nr.XXX din str.

Trandafirilor 31/1, mun. Chișinău, ce a aparținut lui Gorbaci Alexandr, în 3 cote-părți

egale, determinând fiecărei părți în litigiu a câte 1/3 cotă-parte; adjudecarea în natură

reclamanților a cotei-părți succesorale, ce-i revine pârâtei în rezultatul partajării, cu

încasarea din contul acestora a unei sulte egale cu costul acesteia.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 11 mai 2017,

reclamanta decedată Gorbaci Valentina a fost înlocuită în proces cu succesorii în

drepturi Gorbaci Victor, Gorbaci Olga și Gorbaci Valentina (născută în 1981).

La 19 iunie 2017, Gorbaci Victor și Gorbaci Olga au depus cerere de chemare în

judecată suplimentară, invocând că, din referința notarului Mardari Maria au aflat

despre eliberarea de către notar, încă a două certificate de moștenitor legal, și anume,

asupra depunerilor bănești cu nr. 3874 și asupra acțiunilor în Compania Investițională

„Interpares Prim” SA cu nr.3878, eliberate pe numele Tatianei Gorbaci la 18

noiembrie 2014.

Susțin că, fiind rude de gradul întâi, la momentul decesului au acceptat

moștenirea, intrând în posesia unei părți a moștenirii, a cotei-părți din apartament,

folosindu-se de aceasta, pretind de drept și la alte părți ale moștenirii primite de către

pârâtă, fapt confirmat prin certificatele de moștenitor legal.

Astfel, suplimentar, reclamanții au solicitat declararea nulității certificatului de

moștenitor legal asupra depunerilor bănești, eliberat pe numele Tatianei Gorbaci la

18 noiembrie 2014 cu nr.3875 de către notarul Mardari Maria; declararea nulității

Certificatului de moștenitor legal asupra acțiunilor în număr de 257 unități ale

Companiei Investiționale „Interpares Prim” SA, eliberat pe numele pârâtei Gorbaci

Tatiana la 18 noiembrie 2014 cu nr.3878 de către notarul public Mardari Maria;

partajarea succesiunii constituită din depunerile bănești și acțiunile ce au fost

proprietatea lui Gorbaci Alexandr, în cote-părți egale, determinându-le dreptul de

proprietate succesorală la câte 1/3 cotă-parte din acestea reclamanților Gorbaci

Victor, Gorbaci Olga și pârâtei Gorbaci Tatiana și încasarea din contul pârâtei a câte

1/3 cotă-parte fiecărui reclamant din depunerile bănești.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 19 iunie 2017, a fost

înlocuită reclamanta decedată Gorbaci Valentina, suplimentar, și cu succesorul în

3

drepturi Gorbaci Alexandr (născut la 25.12.1984).

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 19 iunie 2017, s-a

admis renunțul la acțiune a reclamanților succesori Gorbaci Valentina și Gorbaci

Alexandr, procesul civil la cererea de chemare în judecată a lui Gorbaci Victor

Gorbaci Olga, Gorbaci Valentina (născută în 1981) și Gorbaci Alexandr (născut în

1984) împotriva Tatianei Gorbaci a fost încetat, în partea cerințelor reclamanților

succesori Gorbaci Valentina (născută în 1981) și Gorbaci Alexandr (născut în 1984).

La 6 noiembrie 2018, Gorbaci Victor și Gorbaci Olga, au depus o cerere de

chemare în judecată concretizată, solicitând recunoașterea faptului acceptării de către

reclamanți a succesiunii deschise după decesul la 17 mai 2014 a lui Gorbaci

Alexandr; declararea nulității certificatelor de moștenitor legal (dosar succesoral

nr.474067/26/2014), eliberate pe numele pârâtei Gorbaci Tatiana la 18 noiembrie

2014, după cum urmează: cu nr.3873 asupra 1/8 cote-părți din apart.XXX situat în

mun. Chișinău, str. Trandafirilor 31/1; cu nr.3874 asupra depunerilor bănești la

„Banca de Economii” SA filiala nr. 1 Chișinău, Agenția nr.01/097/029 - contul

nr.07901161 și la Agenția nr.01/05 - contul nr.108917, cu toate dobânzile cuvenite,

indexările și compensațiile stabilite; cu nr.3878 asupra acțiunilor ordinare nominative

(MD14ASIP1008) în număr de 257 unități ale Companiei Investiționale „Interpares

Prim” SA; determinarea a 3 cote-părți în succesiunea litigioasă: reclamantului

Gorbaci Victor 1/2 = 1/3 + 1/6; reclamantei Gorbaci Olga 1/6 =1/3-1/6; pârâtei

Gorbaci Tatiana 1/3; recunoașterea dreptului de proprietate succesorală asupra 1/8

cotă-parte din apartamentul nr.13 a reclamanților și pârâtei Gorbaci Tatiana conform

cotelor-părți determinate; și anume, reclamantului - 3/48 din tot apartamentul,

reclamantei - 1/48; pârâtei - 1/24; recunoașterea dreptului de proprietate succesorală

a reclamanților și pârâtei Gorbaci Tatiana asupra depunerilor bănești și acțiunilor,

respectiv: reclamantului - cotă-parte în mărime de 1/2 =1/3 + 1/6, reclamantei, în

mărime de 1/6 =1/3-1/6, pârâtei, în mărime de 1/3; încasarea de la pârâtă în favoarea

reclamanților a sumelor depunerilor bănești raportate la cotele părți determinate în

succesiunea litigioasă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 19 decembrie 2018, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată concretizată a lui Gorbaci Victor și

Gorbaci Olga.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Gorbaci Victor, precum și de

Gorbaci Valentina, Gorbaci Olga, Gorbaci Alexandru, după decesul fiului lor:

Gorbaci Alexandr.

S-a constatat nulitatea parțială a următoarelor acte: Certificatul de moștenitor

legal eliberat de notarul public Mardari Maria, sub nr. 3873 la data de 18 noiembrie

2014; Certificatul de moștenitor legal eliberat de notarul public Mardari Maria, sub

nr. 3875 la 18 noiembrie 2014; Certificatul de moștenitor legal eliberat de notarul

public Mardari Maria, sub nr. 3878 la 18 noiembrie 2014, eliberate succesorului

Gorbaci Tatiana – în partea în care încalcă drepturile succesorilor reclamanți la

moștenire, cu eliberarea noilor certificate după atribuirea cotelor succesorale ajustate.

Partajează averea succesorală rămasă după decesul lui Gorbaci Alexandr,

constituită din: 1/8 cotă parte ideală din apartamentul nr. XXX din str. Trandafirilor

nr. 31/1 mun. Chișinău; depuneri bănești păstrate pe numele decedatului la SA

”Banca de Economii”, Filiala nr. 1 Chișinău, Agenția 01/097/029 – contul 07901161,

4

și la Agenția nr. 01/05 – contul nr. 108917, cu toate dobânzile, indexațiile și

compensațiile stabilite; 257 acțiuni ordinare cu valoarea nominală de (unu) leu, ale

Companiei Investiționale ”INTERPARES PRIM”.

S-a stabilit și s-a atribuit cotele calculate succesorilor conform proporțiilor ce le

revin, și anume: a) cota succesorală de 1/8 din apartamentul nr. XXX din str.

Trandafirilor nr. 31/1 mun. Chișinău, se atribuie după cum urmează: lui Gorbaci

Tatiana – 1/12 cotă parte; lui Gorbaci Victor - 1/30 cotă parte și lui Gorbaci Olga –

1/120 cotă parte din imobil; b) cota succesorală de 4/15 lui Gorbaci Victor; 1/15 lui

Gorbaci Olga și 3/5 lui Gorbaci Tatiana – din depunerile bănești păstrate pe numele

decedatului Gorbaci Alexandr, la SA ”Banca de Economii”, Filiala nr. 1 Chișinău,

Agenția 01/097/029 – contul 07901161, și la Agenția nr. 01/05 – contul nr. 108917,

cu toate dobânzile, indexațiile și compensațiile stabilite; 257 acțiuni ordinare cu

valoarea nominală de (unu) leu, ale Companiei Investiționale ”INTERPARES

PRIM”, proprietate ale decedatului Gorbaci Alexandr.

S-a încasat din contul Tatianei Gorbaci în beneficiul lui Gorbaci Olga, suma de

6000 lei cu titlul de cheltuieli de asistență juridică. În rest, cerința de încasarea a

asistenței juridice, s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a conchis că, reclamanții au intrat în posesia de

fapt a imobilului, l-au administrat, prin folosirea bunului imobil după destinație prin

plata serviciilor comunale și a impozitelor, având și viza de domiciliu în locuia

respectivă.

Motivele omiterii termenului de șase luni pentru acceptarea succesiunii, a fost

unul întemeiat, reclamanții având starea sănătății precară și o vârstă înaintată.

Instanța a reținut că, reclamanții sunt moștenitori rezervatari, prin prisma art.

1505-1506 din codul civil ( în redacția de până la 01 martie 2020), astfel certificatele

de moștenitor eliberate încalcă drepturile succesorilor/reclamanților la moștenire.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 ianuarie 2019,

reprezentantul apelanților Gorbaci Victor și Gorbaci Olga, avocatul Tîșcic Feodosia a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, cu

modificarea hotărârii instanței de fond.

La 21 ianuarie 2019, apelanții Gorbaci Tatiana și Gorbaci Valentina au declarat

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, cu casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 3 decembrie 2019 s-a admis apelul

declarat de reprezentantul apelanților Gorbaci Victor și Gorbaci Olga, avocatul Tîșcic

Feodosia.

S-a respins apelul declarat de apelanții Gorbaci Tatiana și Gorbaci Valentina.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 19 decembrie

2018, în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, prin majorarea sumei

încasate de la Gorbaci Tatiana în beneficiul lui Gorbaci Olga de la 6000 lei până la

10000 (zece mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 19 decembrie 2018,

s-a menținut.

La 12 martie 2020, Gorbaci Victor, Gorbaci Olga, reprezentați de avocatul

Feodosia Tîșciuc au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 3

decembrie 2019 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 19 decembrie

5

2018, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare

în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică și admiterea integrală a solicitării

de încasarea a cheltuielilor de asistență juridică conform bonului de plată din 2016

până în prezent.

În motivare au indicat că, instanța de apel a încasat cheltuielile de judecată într-

o sumă exagerat de mica în raport cu timpul utilizat și volumul de lucru efectuat de

avocat, în cazul dat.

La emiterea deciziei modificată parțial, instanța a comis încălcări, aplicând

eronat normele de drept material, care au dus la soluționarea greșită a cauzei, la

aprecierea arbitrară a probelor, erori care duc la încălcarea dreptului la un proces

echitabil, eronat a concluzionat că prima instanța a determinat corect raportul juridic

dedus judecății, că circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost

stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a fost dată apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, și dată o hotărâre cu respectarea drepturilor și

intereselor legale a participanților la proces.

Prin diminuarea cotelor-părți în partajarea succesiunii în 5 cote-părți, dar nu în 3

cote-părți, fără a se lua în calcul renunțările la cotele-părți a 2 copii maturi ai

defunctului încă în cadrul procedurii notarială susținute și pe parcursul examinării

judecătorești, dar și prin neîncasarea cheltuielilor de judecată ale reclamanților,

impuse prin acțiunile de rea credință ale pârâtei Gorbaci Tatiana, care a ascuns

existența părinților- moștenitori și acceptarea de către ei a succesiunii prin intrarea lor

în posesia apartamentului, instanța a admis încălcări prevăzute de art. 432 alin.84)

din Codul de procedură civilă.

Prin certificatele de moștenitor legal eliberate doar pe numele acesteia, părinții

defunctului Gorbaci Alexandra, au fost limitați în exercitarea drepturilor lor la

moștenire, luând în considerație că aceștia sunt moștenitori de gradul I și acceptând

moștenirea prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, au fost lipsiți

neîntemeiat de partea din moștenire ce li se cuvine în condițiile legii.

La 17 martie 2020, Gorbaci Tatiana și Gorbaci Valentina au declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 3 decembrie 2019 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 19 decembrie 2018, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei decizii noi

de respingere a acțiunii.

În motivare au indicat că, cererea de chemare în judecată, fiind semnată de un

avocat în interesele persoanelor, care nu sunt parte al Contractului de asistență

juridică, urmează a fi considerată ca depusă de o persoană neîmputernicită și urma a

fi scoasă de pe rol, în temeiul art. 267 lit. c) din Codul de procedură civilă.

La înaintarea cererii de chemare în judecată nu s-a respectat procedura,

prevăzută prin lege, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, pe motiv

că nu s-au adresat la notar în vederea eliberării certificatului de moștenitor legal, și

nu au probat imposibilitatea de a obține documentul respectiv, fapt care constituie

temei pentru scoaterea cererii de pe rol, în temeiul art. 267 lit. a) din Codul de

procedură civilă.

Reclamanții nu au probat faptul acceptării succesiunii în termenul de 6 luni din

data deschiderii succesiunii, fiind prezentate careva probe, ca în perioada de

acceptare a succesiunii reclamanții au exercitat dreptul de folosință asupra

6

patrimoniului succesoral. Toate facturile la serviciile comunale, achitate, din contul

reclamanților, se referă la anul 2016, și nu pot fi reținute ca proba de acceptare

faptică a succesiunii în interiorul termenului prevăzut de lege.

Instanța, soluționând problema partajării averii succesorale incorect a calculat

cotă parte care îi revine Tatianei Gorbaci din depunerile bănești păstrate pe numele

decedatului Gorbaci Alexandr la SA Banca de Economii, și din 257 de acțiuni

ordinare eu valoarea nominală de un leu ale Companiei Investifionale ’’înterpares

Prim” - 3/5, care urmează a fi 2/3.

De asemenea, instanța de fond nu a reținut că reclamanții Gorbaci Victor și

Valentina Gorbaci nu au suportat cheltuieli de asistență juridică la examinarea acuzei.

În drept, cererea de recurs se întemeiază pe art.432 alin. (2) lit. c) din Codul de

procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 3 decembrie 2019.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit scrisorii de comunicare, instanța de apel expediat părților copia deciziei

motivate la 16 ianuarie 2020.

Cererile de recurs au fost declarate la 12 martie 2020 și respectiv 17 martie

2020, în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Astfel, la 6 aprilie 2020 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționat la 9 aprilie 2020 (f. d.127-128)

La 9 iunie 2020, Gorbaci Tatiana și Gorbaci Valentina au depus referință asupra

recursului depus de Gorbaci Victor pledând pentru respingerea recursului acestuia,

deoarece, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

7

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Gorbaci Victor,

Gorbaci Olga, reprezentați de avocatul Feodosia Tîșciuc și Gorbaci Tatiana și

Gorbaci Valentina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

8

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile declarate de Gorbaci Victor, Gorbaci Olga,

reprezentați de avocatul Feodosia Tîșciuc și Gorbaci Tatiana și Gorbaci Valentina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9