3ra-503/20 — constatarea detinerii in proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, obligarea modificarii inscrierilor in Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr.3ra-503/2020 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (E. Bejenaru, A. Revenco, A. Toderaș) Î N C H E I E R E 10 iunie 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev împotriva Consiliului municipal Bălți, Primăria municipiului Bălți, Liudmila Grob, Ianic Seul, Svetlana Seul, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 09 ianuarie 2019, Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev au adresat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Bălți, Primăria mun. Bălți, Liudmila Grob, Ianic Seul, Svetlana Seul, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, privind constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin contractul de vînzare- cumpărare din 02 aprilie 1983 Gabarev Vasilina, fiind în căsătorie cu Gabarev Ilie, a procurat de la Vaidman Mihail ½ din casa de locuit lit. A cu anexa lit. A, care constă din 4 odăi de locuit, amplasate în XXX, pe terenul de pământ cu suprafața de 584 m.p.

Potrivit adeverinței nr. 3247 pentru dreptul de a stăpâni clădiri din 12 mai 1986 eliberat de Biroul Tehnic de Inventariere, Vasilinei Gabareva i s-a atribuit în proprietate individuală 1/2 cotă-partea din casă cu parcela de pământ care se află în folosință comună, cu suprafața de 584 m.p. Astfel, potrivit acestei adeverințe Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina dețin în folosință comună și ½ din terenul de pământ. 1 Au menționat că legislația funciară a Republicii Moldova instituie dreptul autorității administrației publice locală de a transmite, fără plată, în proprietate loturile de pământ de pe lângă casele de locuit, proprietarilor acestora, exclusiv în baza unei proceduri de transmitere prevăzută în Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.984 din 21.09.1998.

În sensul Regulamentului menționat, loturile de pământ de pe lîngă casă sunt trecute în proprietate proprietarilor caselor de locuit cu drept de proprietate comună în diviziune. Totodată, au menționat că legislatorul strict reglementează modalitatea și cota-parte de transmitere a lotului de pământ de pe lângă casă, cu indicarea cotei- părți ideale care este proporțională cu cota-parte de proprietate asupra casei de locuit. Potrivit actelor deținute de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina, acestora le-ar reveni în proprietate a câte ½ cotă-parte din teren. Prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din 26.12.2013 s-a decis de a transmite terenurile aferente caselor de locuit și apartamentelor privatizate persoanelor fizice cu determinarea lor în domeniul privat al municipiului conform anexei nr.21, prin care lui Gabarev Vasilina și lui Gabarev Ilie pe adresa XXX, pe suprafața terenului de 584 m.p.

li s-a atribuit în proprietate privată 29,45%. Consideră decizia ca fiind emisă ilegal or, aceasta încalcă dreptul de proprietate a lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie, or prin actul administrativ incorect le-a fost determinată cota-parte a terenului de pământ ce urma a-i fi transmisă în proprietate, or această cotă urmează a fi de ½ sau de 50% din teren. Potrivit înscrisului din Registrul bunurilor imobile, Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina pe adresa XXX, au înscris în proprietate 29,45%, din terenul cu suprafața totală de 0,0584 ha de pe această adresă, și Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina dețin în proprietate 1/2 din construcția (cu funcții comasate) cu suprafața totală de 108,3 m.p., în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.2/2-1163 din 02.04.1983.

Coproprietari ai terenului de pământ din XXX, cu suprafața de 0,0584 ha, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, sunt: Gabarev Ilie XXX și Gabarev Vasilina – 29,45%, Gorb Liudmila - 26,9%, Seul Ianic și Seul Svetlana - 1/3, Administrația Publică Locală - 10,75%.

La momentul procurării a ½ casă și ½ anexă cu terenul aferent de ½ acestea erau unicele imobile pe acest teren, astfel cealaltă cotă-parte de ½ din construcții și teren au fost procurate de Seul Ianic și Seul Svetlana în anul 2003 și respectiv de Gorb Liudmila în anul 2010. În cazul determinării ca coproprietar a administrației publice locale cu cota de 10,75 %, aceasta urmează a fi calculată din cotele-părți ale lui Seul Ianic, Seul Svetlana și Gorb Liudmila, pe când determinarea cotelor-părți în proprietatea comună a lui Seul Ianic și Seul Svetlana nu au intervenit modificări, și în mare parte reducerile de cotă-parte s-au făcut din contul cotei-părți a terenului de pământ ce aparține lui Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina.

Prin decizia Consiliului mun. Bălți și prin eliberarea titlului cu cota-parte de 29,45% din toată suprafața terenului se încalcă dreptul de proprietate, deoarece conform actelor de vînzare-cumpărare și adeverinței de la Biroul Tehnic de Inventariere Bălți și a deținerii de facto a terenului de pământ, Gabarev Ilie cu Gabarev Vasilina dețin ½ de teren de pe adresa XXX, din suprafața de 584 m.p. or, în situația când autoritatea publică, fără nici un temei, fără nici un act de constatare, contrar legislației existente de transmitere în proprietate, prin decizie indică o cotă- 2 parte ideală mai mică asupra terenului de pământ, se constată o ingerință inadmisibilă în dreptul de proprietate a lui Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina.

Astfel, Decizia Consiliului mun. Bălți nr.14/28 din 26.12.2013 în partea ce ține de atribuirea lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a cotei-părți ideale de 29,45% în coproprietate a terenului de pământ amplasat în XXX, este contrară legislației existente, or lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie urma să fie atribuite în proprietate ½ sau 50% din terenul de pămînt cu suprafața totală 584 m.p., amplasat în XXX. În baza deciziei Consiliului mun.

Bălți nr. 14/28 din 26.12.2013 în partea ce ține de atribuirea lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a cotei-părți ideale de 29,45%, le-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr.12172 din 20.01.2014, care de asemenea urmează a fi anulat, deoarece conține date eronate privind proprietatea comună cu cota parte de 29,45% din terenul de pământ or, în acest sens, reclamanților urmează a le fi eliberat titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu indicarea cotei-părți ideale de ½ sau 50% din terenul de pământ cu suprafața totală 584 m.p., amplasat în XXX. Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina contravine normelor materiale imperative privind dreptul de proprietate și transmiterea dreptului de proprietate.

Respectiv, sunt eronat făcute înscrierile în Registrul bunurilor imobile, la baza cărora au stat acte nule. Solicită reclamanții constatarea deținerii în proprietate de către Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a 1/2 cotă-parte din terenul de pământ cu suprafața totală 584 m.p., situat în XXX, anularea Deciziei Consiliului mun. Bălți 14/28 din 26.12.2013 în partea ce ține de atribuirea lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a cotei-părți ideale de 29,45% din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p.

amplasat în XXX; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr.12172 din 20.01.2014, eliberat lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie la 21.01.2014; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de teren la 23.02.2012 eliberat lui Seul Svetlana și Seul Ianic la 02.02.2012; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la 30.11.2010 eliberat lui Gorb Liudmila la 18.10.2010; obligarea Consiliului mun. Bălți de a emite decizie prin care să le fie atribuită în proprietate lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a cotei- părți ideale de 1/2 din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p.

amplasat în XXX; obligarea Primăriei mun. Bălți la eliberarea lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru cota-parte ideală de 1/2 din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p. amplasat în XXX; obligarea Serviciului Teritorial Cadastral Bălți să efectueze modificării în înscrierile în Registrul bunurilor imobile cu înscriere în proprietate lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie, a cotei-părți ideale de 1/2 din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p. amplasat în XXX. Prin încheierea din 11 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a acceptat în procedura contenciosului administrativ cererea de chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina (f.d.26).

Prin încheierea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a admis parțial cererea privind excepția de tardivitate înaintată în cadrul cererii de chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina și s-a respins ca 3 fiind înaintată tardiv cererea de chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina către Consiliul mun. Bălți, Primăria mun. Bălți, Grob Liudmila, Seul Ianic, Seul Svetlana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, cu privire la anularea deciziei și obligarea emiterii unei decizii noi (f.d.82-83). Prin decizia din 22 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins recursul declarat de reprezentantul recurenților Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina, avocatul Ciocan Aliona împotriva încheierii din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d.

107-109). Prin hotărîrea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina împotriva Consiliului mun. Bălți, Primăria mun. Bălți, Grob Liudmila, Seul Ianic, Seul Svetlana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.132, 137-140). Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina, reprezentanți de avocatul Ciocanu Aliona, s-a casat integral hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina împotriva Consiliului mun.

Bălți, Primăria mun. Bălți, Grob Liudmila, Seul Ianic, Seul Svetlana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată. Pentru a decide astfel, Colegiul civil a remarcat faptul că acțiunea înaintată de Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie conține mai multe pretenții, și anume, privind constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată, care urmează a fi examinat în ordinea generală.

A reținut că, prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 11 februarie 2019, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 aprilie 2019 (f.d.107-109), s-a respins ca tardiv capătul de cerere privind anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 14/28 din 26.12.2013. Reclamanții/apelanți în susținerea poziției sale au invocat ilegalitatea deciziei în baza căreia a fost emis titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Potrivit art. 123 alin. (2) din Cod de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

A stabilit că suplimentar în susținerea cerințelor sale cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 12172 din 20.01.2014, eliberat lui Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina pe data de 21.01.2014, apelanții au invocat prevederile art. 220 alin. (1) Cod civil, actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sînt nule daca legea nu prevede altfel, și art. 221 alin. (1) și (2) Cod civil, actul juridic 4 încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. (2) Actul juridic încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul.

Referitor la actul juridic avut în vedere de părți se aplică regulile respective. Însă care probe privind nulitatea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nici în prima instanță, nici în instanța de apel nu au fost prezentate. Instanța de apel a reținut că potrivit adeverinței pentru dreptul de a stăpâni clădiri din 12.05.1986 (f.d.14), lui Gabarev Vasilina i-a fost acordat dreptul de folosință comună asupra terenului aferent casei de locuit situat în XXX (actuala XXX). Din contractul din 02.04.1983 încheiat între Zaidman Mihail ș Gabarev Vasilina rezultă că, Gabarev Vasilina a procurat ½ din casa de locuit lit.A, situată pe o suprafață de teren cu mărimea de 584 m2, XXX (f.d.12-13).

Conform Certificatului eliberat OCT Balți, eliberat la 31.01.2015, pe terenul cu nr. cadastral XXX sunt situate două construcții: XXX și XXX. Gabarev Ilie și Gabarev Vasilia sînt proprietari a ½ din construcția cu nr. cadastral XXX (f.d.20- 21). Astfel, cererea privind constatarea deținerii în proprietate de către Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a ½ cotă-parte din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p., situat în XXX, contravine stării de fapt și de drept constatate prin acte. Instanța de apel a stabilit că urmează a fi respins argumentul apelanților precum că urmează a le fi atribuit ½ sau 50% din teren.

Deși la momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare din data de 02.04.1983, prin care apelanții au procurat ½ din bunul imobil – casa de locuit cu numărul cadastral XXX era unicul imobil situat pe terenul cu numărul cadastral XXX la momentul atribuirii în proprietate a terenului cu numărul cadastral XXX în raport cu persoanele care dețineau în proprietate bunuri imobile pe acest teren existau mai multe bunuri imobile/construcții, astfel situația existentă la momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare din 02.04.1983 a fost schimbată, prin urmare, atribuirea reclamanților a ½ din teren ar fi adus atingere drepturilor celorlalți proprietari. Totodată, reieșind din extrasul registrului bunurilor imobile, la subcapitolul II, dreptul de proprietate asupra bunului în pct. 2.1 cu cota-parte de 10,75% din terenul în litigiu, este înregistrată în calitate de proprietară – Administrația publică locală.

În pct. 2.6 cu cota-parte de 1.0 a construcției cu numărul cadastral XXX sunt înregistrați în calitate de proprietari Seul Svetlana și Seul Ianic. În pct. 2.8 cu cota- parte de ½ tot a construcției cu numărul cadastral XXX este înregistrată în calitate de proprietară Grob Liudmila. Astfel, terenul aferent construcțiilor amplasate în XXX a fost partajat la toți trei coproprietari în conformitate cu art. 40 alin. (1) lit. b) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998. De către Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina s-a solicitat anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Seul Svetlana și Seul Ianic pe data de 02.02.2012, și anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Grob Liudmila pe data de 18.10.2010.

Însă nici în prima instanță și nici în instanța de apel probe în acest sens nu au fost prezentate instanței de judecată, din care considerente pretenția dată a fost respinsă. Ca urmare a constatării valabilității deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 14/28 din 26.12.2013 și a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren 5 nr. 12172 din 20.01.2014, instanța de apel a respins cererea privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 12172 din 20.01.2014, privind obligarea Primăriei mun.

Bălți de a elibera lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru cota-parte ideală de ½ din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p., amplasat în XXX și de a obliga Serviciul Teritorial Cadastral Bălți să efectueze modificări în înscrierile în Registrul bunurilor imobile, cu înscriere în proprietatea lui Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina, a cotei-părți ideale de ½ din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p., amplasat în XXX. Mai mult, aceste cerințe contravin stării de fapt și de drept constatate prin acte autentice și anume decizia Consiliului mun. Bălți nr. 14/28 din 26.12.2013 și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 12172 din 20.01.2014.

Reieșind din faptul că cerințele reclamanților/apelanți au fost respinse, instanța de apel a respins cerința înaintată de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina privind încasarea cheltuielilor de judecată. La 26 februarie 2020 (conform ștampilei aplicate pe plicul poștal) Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev au declarat recurs împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei contestate și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea recursului au indicat dezacordul cu decizia instanței de apel și au menționat că deși instanța de apel a admis apelul declarat, s-a bazat pe argumentele din hotărârea primei instanțe și nu a examinat cauza în fond, a ignorat faptul inițial al procurării în mărime de ½ a terenului și ulterior al folosirii terenului în mărime de ½ din toată suprafața.

Au susținut că instanța de apel nu a dat o apreciere justă poziției reclamanților și nu a aplicat cu suficientă claritate de ce a ignorat probele prezentate de către reclamanți. Au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material și procedural or, instanța incorect a constatat obiectul litigiului și de aceea incorect a constatat aplicabilitatea legii pentru constatarea dreptului de proprietate. Au indicat că instanța a îngrădit accesul la justiție a reclamanților, nu a dat o apreciere justă tuturor argumentelor invocate de reclamanți fiind încălcat dreptul de proprietate a recurențilot. Au reținut că instanța de apel la examinarea apelului a ajuns la concluzii pripite, contrare materialului factologic și probatoriului privind admiterea apelului și respingerea acțiunii, luând o decizie contradictorie, arbitrară, cu depășirea limitelor cererii de apel, negând neîntemeiat orice probe prezentate de reclamanți.

Au menționat că instanța de judecată urma să aplice nu tardivitatea contestării actului administrativ precum decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din 26.12.2013, dar să constate nulitatea acestei decizii în partea ce ține de Vasilina Gabarev și Ilie Gabarev la constatarea cotei-părți atribuite în proprietate. Consideră că prin decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din 26.12.2013 și prin eliberarea titlului cu cota parte de 29,45% din toată suprafața terenului le este încălcat dreptul de proprietate. Au indicat că la momentul eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev, nu a fost luată în considerație înscrisurile deținute de Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev și nici înregistrările din dosarele cadastrale deținute la BIT Bălți, și nici circumstanța că 6 Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev se folosesc de cota-parte de ½ care e cu mult mai mare decât cea indicată prin titlu.

Respectiv, fără a fi efectuate măsurările și fără a ține cont de actele deținute de proprietar, fără a fi stabilită folosința terenului de către coproprietari, a fost emisă decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din 26.12.2013 prin care au fost atribuite cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXX în proprietate comună. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Bălți a fost emisă la 19 decembrie 2019 și expediată participanților la proces la 24 ianuarie 2020 (f.d. 211), recepționată de către recurenți la 31 ianuarie 2020 (f.d. 216). Astfel, recursul depus la 27 februarie 2020, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de către Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, întro eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 7 Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurenți este inadmisibilă. Conform art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas 8 judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 9