3ra-503/20 — constatarea detinerii in proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, obligarea modificarii inscrierilor in Registrul bunurilor imobile

3ra-503/20 — constatarea detinerii in proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, obligarea modificarii inscrierilor in Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-503/2020

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (E. Bejenaru, A. Revenco, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

10 iunie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ilie Gabarev și Vasilina

Gabarev,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev împotriva Consiliului municipal Bălți, Primăria

municipiului Bălți, Liudmila Grob, Ianic Seul, Svetlana Seul, intervenient accesoriu

Agenția Servicii Publice privind constatarea deținerii în proprietate a terenului,

anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea

modificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 09 ianuarie 2019, Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev au adresat cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, Primăria mun. Bălți, Liudmila

Grob, Ianic Seul, Svetlana Seul, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice,

privind constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în

Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin contractul de vînzare-

cumpărare din 02 aprilie 1983 Gabarev Vasilina, fiind în căsătorie cu Gabarev Ilie, a

procurat de la Vaidman Mihail ½ din casa de locuit lit. A cu anexa lit. A, care constă

din 4 odăi de locuit, amplasate în XXX, pe terenul de pământ cu suprafața de 584

m.p.

Potrivit adeverinței nr. 3247 pentru dreptul de a stăpâni clădiri din 12 mai 1986

eliberat de Biroul Tehnic de Inventariere, Vasilinei Gabareva i s-a atribuit în

proprietate individuală 1/2 cotă-partea din casă cu parcela de pământ care se află în

folosință comună, cu suprafața de 584 m.p. Astfel, potrivit acestei adeverințe

Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina dețin în folosință comună și ½ din terenul de

pământ.

1

Au menționat că legislația funciară a Republicii Moldova instituie dreptul

autorității administrației publice locală de a transmite, fără plată, în proprietate

loturile de pământ de pe lângă casele de locuit, proprietarilor acestora, exclusiv în

baza unei proceduri de transmitere prevăzută în Regulamentul cu privire la modul

de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.984 din 21.09.1998.

În sensul Regulamentului menționat, loturile de pământ de pe lîngă casă sunt

trecute în proprietate proprietarilor caselor de locuit cu drept de proprietate comună

în diviziune. Totodată, au menționat că legislatorul strict reglementează modalitatea

și cota-parte de transmitere a lotului de pământ de pe lângă casă, cu indicarea cotei-

părți ideale care este proporțională cu cota-parte de proprietate asupra casei de

locuit.

Potrivit actelor deținute de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina, acestora le-ar

reveni în proprietate a câte ½ cotă-parte din teren.

Prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din 26.12.2013 s-a decis de a

transmite terenurile aferente caselor de locuit și apartamentelor privatizate

persoanelor fizice cu determinarea lor în domeniul privat al municipiului conform

anexei nr.21, prin care lui Gabarev Vasilina și lui Gabarev Ilie pe adresa XXX, pe

suprafața terenului de 584 m.p. li s-a atribuit în proprietate privată 29,45%.

Consideră decizia ca fiind emisă ilegal or, aceasta încalcă dreptul de proprietate

a lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie, or prin actul administrativ incorect le-a fost

determinată cota-parte a terenului de pământ ce urma a-i fi transmisă în proprietate,

or această cotă urmează a fi de ½ sau de 50% din teren.

Potrivit înscrisului din Registrul bunurilor imobile, Gabarev Ilie și Gabarev

Vasilina pe adresa XXX, au înscris în proprietate 29,45%, din terenul cu suprafața

totală de 0,0584 ha de pe această adresă, și Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina dețin în

proprietate 1/2 din construcția (cu funcții comasate) cu suprafața totală de 108,3

m.p., în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.2/2-1163 din 02.04.1983.

Coproprietari ai terenului de pământ din XXX, cu suprafața de 0,0584 ha,

conform datelor din Registrul bunurilor imobile, sunt: Gabarev Ilie XXX și Gabarev

Vasilina – 29,45%, Gorb Liudmila - 26,9%, Seul Ianic și Seul Svetlana - 1/3,

Administrația Publică Locală - 10,75%.

La momentul procurării a ½ casă și ½ anexă cu terenul aferent de ½ acestea

erau unicele imobile pe acest teren, astfel cealaltă cotă-parte de ½ din construcții și

teren au fost procurate de Seul Ianic și Seul Svetlana în anul 2003 și respectiv de

Gorb Liudmila în anul 2010. În cazul determinării ca coproprietar a administrației

publice locale cu cota de 10,75 %, aceasta urmează a fi calculată din cotele-părți ale

lui Seul Ianic, Seul Svetlana și Gorb Liudmila, pe când determinarea cotelor-părți în

proprietatea comună a lui Seul Ianic și Seul Svetlana nu au intervenit modificări, și

în mare parte reducerile de cotă-parte s-au făcut din contul cotei-părți a terenului de

pământ ce aparține lui Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina.

Prin decizia Consiliului mun. Bălți și prin eliberarea titlului cu cota-parte de

29,45% din toată suprafața terenului se încalcă dreptul de proprietate, deoarece

conform actelor de vînzare-cumpărare și adeverinței de la Biroul Tehnic de

Inventariere Bălți și a deținerii de facto a terenului de pământ, Gabarev Ilie cu

Gabarev Vasilina dețin ½ de teren de pe adresa XXX, din suprafața de 584 m.p. or,

în situația când autoritatea publică, fără nici un temei, fără nici un act de constatare,

contrar legislației existente de transmitere în proprietate, prin decizie indică o cotă-

2

parte ideală mai mică asupra terenului de pământ, se constată o ingerință

inadmisibilă în dreptul de proprietate a lui Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina.

Astfel, Decizia Consiliului mun. Bălți nr.14/28 din 26.12.2013 în partea ce ține

de atribuirea lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a cotei-părți ideale de 29,45% în

coproprietate a terenului de pământ amplasat în XXX, este contrară legislației

existente, or lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie urma să fie atribuite în proprietate

½ sau 50% din terenul de pămînt cu suprafața totală 584 m.p., amplasat în XXX.

În baza deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 14/28 din 26.12.2013 în partea ce

ține de atribuirea lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a cotei-părți ideale de 29,45%,

le-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în

Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr.12172 din 20.01.2014, care de

asemenea urmează a fi anulat, deoarece conține date eronate privind proprietatea

comună cu cota parte de 29,45% din terenul de pământ or, în acest sens,

reclamanților urmează a le fi eliberat titluri de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu indicarea cotei-părți ideale de ½ sau 50% din terenul de pământ cu

suprafața totală 584 m.p., amplasat în XXX.

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui

Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina contravine normelor materiale imperative privind

dreptul de proprietate și transmiterea dreptului de proprietate. Respectiv, sunt eronat

făcute înscrierile în Registrul bunurilor imobile, la baza cărora au stat acte nule.

Solicită reclamanții constatarea deținerii în proprietate de către Gabarev

Vasilina și Gabarev Ilie a 1/2 cotă-parte din terenul de pământ cu suprafața totală

584 m.p., situat în XXX, anularea Deciziei Consiliului mun. Bălți 14/28 din

26.12.2013 în partea ce ține de atribuirea lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a

cotei-părți ideale de 29,45% din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p.

amplasat în XXX; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr.12172 din 20.01.2014,

eliberat lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie la 21.01.2014; anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral al

deținătorilor de teren la 23.02.2012 eliberat lui Seul Svetlana și Seul Ianic la

02.02.2012; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut

în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la 30.11.2010 eliberat lui Gorb

Liudmila la 18.10.2010; obligarea Consiliului mun. Bălți de a emite decizie prin

care să le fie atribuită în proprietate lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a cotei-

părți ideale de 1/2 din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p. amplasat în

XXX; obligarea Primăriei mun. Bălți la eliberarea lui Gabarev Vasilina și Gabarev

Ilie a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru cota-parte

ideală de 1/2 din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p. amplasat în

XXX; obligarea Serviciului Teritorial Cadastral Bălți să efectueze modificării în

înscrierile în Registrul bunurilor imobile cu înscriere în proprietate lui Gabarev

Vasilina și Gabarev Ilie, a cotei-părți ideale de 1/2 din terenul de pământ cu

suprafața totală de 584 m.p. amplasat în XXX.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

acceptat în procedura contenciosului administrativ cererea de chemare în judecată

depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina (f.d.26).

Prin încheierea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

admis parțial cererea privind excepția de tardivitate înaintată în cadrul cererii de

chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina și s-a respins ca

3

fiind înaintată tardiv cererea de chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și

Gabarev Vasilina către Consiliul mun. Bălți, Primăria mun. Bălți, Grob Liudmila,

Seul Ianic, Seul Svetlana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, cu privire

la anularea deciziei și obligarea emiterii unei decizii noi (f.d.82-83).

Prin decizia din 22 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins recursul

declarat de reprezentantul recurenților Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina, avocatul

Ciocan Aliona împotriva încheierii din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central (f.d. 107-109).

Prin hotărîrea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev

Vasilina împotriva Consiliului mun. Bălți, Primăria mun. Bălți, Grob Liudmila, Seul

Ianic, Seul Svetlana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind

constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în Registrul

bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.132, 137-140).

Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina, reprezentanți de avocatul Ciocanu

Aliona, s-a casat integral hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina împotriva Consiliului mun.

Bălți, Primăria mun. Bălți, Grob Liudmila, Seul Ianic, Seul Svetlana, intervenient

accesoriu Agenția Servicii Publice privind constatarea deținerii în proprietate a

terenului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

obligarea modificării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, Colegiul civil a remarcat faptul că acțiunea înaintată de

Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie conține mai multe pretenții, și anume, privind

constatarea deținerii în proprietate a terenului, anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, obligarea modificării înscrierilor în Registrul

bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată, care urmează a fi

examinat în ordinea generală.

A reținut că, prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 11 februarie

2019, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 aprilie 2019 (f.d.107-109),

s-a respins ca tardiv capătul de cerere privind anularea deciziei Consiliului mun.

Bălți nr. 14/28 din 26.12.2013. Reclamanții/apelanți în susținerea poziției sale au

invocat ilegalitatea deciziei în baza căreia a fost emis titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren. Potrivit art. 123 alin. (2) din Cod de procedură

civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă

soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt

obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici

nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași

persoane.

A stabilit că suplimentar în susținerea cerințelor sale cu privire la anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral

al deținătorilor de terenuri la nr. 12172 din 20.01.2014, eliberat lui Gabarev Ilie și

Gabarev Vasilina pe data de 21.01.2014, apelanții au invocat prevederile art. 220

alin. (1) Cod civil, actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sînt

nule daca legea nu prevede altfel, și art. 221 alin. (1) și (2) Cod civil, actul juridic

4

încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. (2)

Actul juridic încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic (actul juridic

simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut în vedere de părți se aplică regulile

respective. Însă care probe privind nulitatea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nici în prima instanță, nici în instanța de apel nu au fost

prezentate.

Instanța de apel a reținut că potrivit adeverinței pentru dreptul de a stăpâni

clădiri din 12.05.1986 (f.d.14), lui Gabarev Vasilina i-a fost acordat dreptul de

folosință comună asupra terenului aferent casei de locuit situat în XXX (actuala

XXX).

Din contractul din 02.04.1983 încheiat între Zaidman Mihail ș Gabarev Vasilina

rezultă că, Gabarev Vasilina a procurat ½ din casa de locuit lit.A, situată pe o

suprafață de teren cu mărimea de 584 m2, XXX (f.d.12-13).

Conform Certificatului eliberat OCT Balți, eliberat la 31.01.2015, pe terenul cu

nr. cadastral XXX sunt situate două construcții: XXX și XXX. Gabarev Ilie și

Gabarev Vasilia sînt proprietari a ½ din construcția cu nr. cadastral XXX (f.d.20-

21).

Astfel, cererea privind constatarea deținerii în proprietate de către Gabarev

Vasilina și Gabarev Ilie a ½ cotă-parte din terenul de pământ cu suprafața totală de

584 m.p., situat în XXX, contravine stării de fapt și de drept constatate prin acte.

Instanța de apel a stabilit că urmează a fi respins argumentul apelanților precum

că urmează a le fi atribuit ½ sau 50% din teren. Deși la momentul încheierii

contractului de vînzare-cumpărare din data de 02.04.1983, prin care apelanții au

procurat ½ din bunul imobil – casa de locuit cu numărul cadastral XXX era unicul

imobil situat pe terenul cu numărul cadastral XXX la momentul atribuirii în

proprietate a terenului cu numărul cadastral XXX în raport cu persoanele care

dețineau în proprietate bunuri imobile pe acest teren existau mai multe bunuri

imobile/construcții, astfel situația existentă la momentul încheierii contractului de

vînzare-cumpărare din 02.04.1983 a fost schimbată, prin urmare, atribuirea

reclamanților a ½ din teren ar fi adus atingere drepturilor celorlalți proprietari.

Totodată, reieșind din extrasul registrului bunurilor imobile, la subcapitolul II,

dreptul de proprietate asupra bunului în pct. 2.1 cu cota-parte de 10,75% din terenul

în litigiu, este înregistrată în calitate de proprietară – Administrația publică locală.

În pct. 2.6 cu cota-parte de 1.0 a construcției cu numărul cadastral XXX sunt

înregistrați în calitate de proprietari Seul Svetlana și Seul Ianic. În pct. 2.8 cu cota-

parte de ½ tot a construcției cu numărul cadastral XXX este înregistrată în calitate

de proprietară Grob Liudmila.

Astfel, terenul aferent construcțiilor amplasate în XXX a fost partajat la toți trei

coproprietari în conformitate cu art. 40 alin. (1) lit. b) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998.

De către Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina s-a solicitat anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Seul Svetlana

și Seul Ianic pe data de 02.02.2012, și anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat lui Grob Liudmila pe data de 18.10.2010. Însă nici în

prima instanță și nici în instanța de apel probe în acest sens nu au fost prezentate

instanței de judecată, din care considerente pretenția dată a fost respinsă.

Ca urmare a constatării valabilității deciziei Consiliului municipal Bălți nr.

14/28 din 26.12.2013 și a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren

5

nr. 12172 din 20.01.2014, instanța de apel a respins cererea privind anularea titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 12172 din 20.01.2014, privind

obligarea Primăriei mun. Bălți de a elibera lui Gabarev Vasilina și Gabarev Ilie a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru cota-parte ideală de

½ din terenul de pământ cu suprafața totală de 584 m.p., amplasat în XXX și de a

obliga Serviciul Teritorial Cadastral Bălți să efectueze modificări în înscrierile în

Registrul bunurilor imobile, cu înscriere în proprietatea lui Gabarev Ilie și Gabarev

Vasilina, a cotei-părți ideale de ½ din terenul de pământ cu suprafața totală de 584

m.p., amplasat în XXX.

Mai mult, aceste cerințe contravin stării de fapt și de drept constatate prin acte

autentice și anume decizia Consiliului mun. Bălți nr. 14/28 din 26.12.2013 și titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 12172 din 20.01.2014.

Reieșind din faptul că cerințele reclamanților/apelanți au fost respinse, instanța

de apel a respins cerința înaintată de Gabarev Ilie și Gabarev Vasilina privind

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 26 februarie 2020 (conform ștampilei aplicate pe plicul poștal) Ilie Gabarev

și Vasilina Gabarev au declarat recurs împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a

Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei contestate și a hotărîrii primei

instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă integral.

În motivarea recursului au indicat dezacordul cu decizia instanței de apel și au

menționat că deși instanța de apel a admis apelul declarat, s-a bazat pe argumentele

din hotărârea primei instanțe și nu a examinat cauza în fond, a ignorat faptul inițial

al procurării în mărime de ½ a terenului și ulterior al folosirii terenului în mărime de

½ din toată suprafața.

Au susținut că instanța de apel nu a dat o apreciere justă poziției reclamanților și

nu a aplicat cu suficientă claritate de ce a ignorat probele prezentate de către

reclamanți. Au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material și

procedural or, instanța incorect a constatat obiectul litigiului și de aceea incorect a

constatat aplicabilitatea legii pentru constatarea dreptului de proprietate.

Au indicat că instanța a îngrădit accesul la justiție a reclamanților, nu a dat o

apreciere justă tuturor argumentelor invocate de reclamanți fiind încălcat dreptul de

proprietate a recurențilot.

Au reținut că instanța de apel la examinarea apelului a ajuns la concluzii pripite,

contrare materialului factologic și probatoriului privind admiterea apelului și

respingerea acțiunii, luând o decizie contradictorie, arbitrară, cu depășirea limitelor

cererii de apel, negând neîntemeiat orice probe prezentate de reclamanți.

Au menționat că instanța de judecată urma să aplice nu tardivitatea contestării

actului administrativ precum decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din

26.12.2013, dar să constate nulitatea acestei decizii în partea ce ține de Vasilina

Gabarev și Ilie Gabarev la constatarea cotei-părți atribuite în proprietate.

Consideră că prin decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din 26.12.2013 și

prin eliberarea titlului cu cota parte de 29,45% din toată suprafața terenului le este

încălcat dreptul de proprietate.

Au indicat că la momentul eliberării titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pe numele lui Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev, nu a fost luată

în considerație înscrisurile deținute de Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev și nici

înregistrările din dosarele cadastrale deținute la BIT Bălți, și nici circumstanța că

6

Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev se folosesc de cota-parte de ½ care e cu mult mai

mare decât cea indicată prin titlu. Respectiv, fără a fi efectuate măsurările și fără a

ține cont de actele deținute de proprietar, fără a fi stabilită folosința terenului de

către coproprietari, a fost emisă decizia Consiliului municipal Bălți nr.14/28 din

26.12.2013 prin care au fost atribuite cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXX în

proprietate comună.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost emisă la 19 decembrie 2019 și expediată

participanților la proces la 24 ianuarie 2020 (f.d. 211), recepționată de către

recurenți la 31 ianuarie 2020 (f.d. 216). Astfel, recursul depus la 27 februarie 2020,

este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de către Ilie Gabarev și Vasilina

Gabarev în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil,

din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord

cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special

în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

întro eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

7

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurenți este inadmisibilă.

Conform art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Ilie Gabarev și Vasilina Gabarev, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

8

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9