2ra-735/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie

Dosarul nr. 2ra-735/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. V. Varaniță) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, M. Anton, A. Danilov) ÎNCHEIERE 03 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Igor Procopi, reprezentat de avocatul Eduard Gherman, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Procopi împotriva Elenei Procopi cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea averii comune în devălmășie, obligarea la stingerea datoriilor și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de Elena Procopi împotriva lui Igor Procopi cu privire la partajarea averii comune în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 05 aprilie 2016, Igor Procopi, contrasemnată de avocatul Eduard Gherman, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Procopi (Coca) solicitînd desfacerea căsătoriei încheiată 23 octombrie 2009, înregistrată de Primăria Sîngera, mun.

Chișinău, în Registrul de stare civilă sub nr. 81, încasarea de la Elena Procopi (Coca) a taxei de stat în mărime de 1000% din unitatea convențională pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț de către organul de stare civilă, împărțirea averii comune în devălmășie, care constă dintr-o comunitate de bunuri, după următoarea variantă: - atribuirea în proprietatea Elenei Procopi (Coca) a tuturor bunurilor mobile și anume: un set de farfurii, 18 buc., în valoare de 500 de lei; o față de masă în valoare de 300 de lei; un set de furculițe/linguri/cuțite în valoare de 1000 de lei, un ștergar mare în valoare de 100 de lei; un set de albituri pentru pat în valoare de 400 de lei; două perne în valoare de 240 de lei; o plapumă în valoare de 200 de lei; un set de cratițe în valoare de 1000 de lei; un covoraș 2,0 x 0,8 m în valoare de 200 de lei; un set de mobilă pentru dormitor în valoare de 7000 de lei; un set de farfurii din sticlă/albe în valoare de 180 de lei; un set de pahare în valoare de 150 de lei; două pleduri în valoare de 250 de lei fiecare, în sumă totală de 500 de lei; un set de farfurii, 18 buc., în valoare de 500 de lei; o cuvertură în valoare de 250 de lei; un set de farfurii, 15 buc., în valoare de 300 de lei; un pled în valoare de 250 de lei; un set de farfurii/căni, 30 buc., în valoare 1 de 600 de lei;

un set de albituri pentru pat în valoare de 230 de lei; o tigaie/tefal în valoare de 1100 de lei; o cuvertură în valoare de 70 de lei; un set de pahare mari în valoare de 120 de lei; un pled în valoare de 250 de lei; un set de polonice în valoare de 180 de lei; un set salatiere în valoare de 150 de lei; o combină de bucătărie în valoare de 1000 de lei; un set linguri/furculițe în valoare de 200 de lei; un set de salatiere în valoare de 150 de lei; un set de pocale în valoare de 120 de lei; un set de pahare în valoare de 150 de lei; un set de albituri pentru pat în valoare de 230 de lei; un ștergar verde în valoare de 60 de lei; un set de farfurii mari, 6 buc., în valoare de 180 de lei; un set de pahare mici în valoare de 60 de lei; un set de farfurii, 6 buc., în valoare de 120 de lei; un set de pahare/verzi, 12 buc., în valoare de 200 de lei; un set de salatiere în valoare de 120 de lei; un set de salatiere mari în valoare de 200 de lei; un set de farfurii cafenii, 6 buc., în valoare de 180 de lei; fier de călcat, 2 buc., în valoare de 150 de lei fiecare, în total 300 de lei; un set de albituri pentru dormitor în valoare de 400 de lei; o cratiță pe aburi în valoare de 500 de lei; un set de farfurii, 30 buc., în valoare de 1000 de lei; un covor în valoare de 400 de lei; un set de boxe- auto, 2 buc., în valoare de 600 de lei, în sumă totală de 21940 de lei;

atribuirea lui în proprietate a întregului bun imobil, apartamentul nr.81 situat în str. XXXXX, nr.16/1, sect. Botanica, mun. Chișinău, număr cadastral XXXXX.01.081, valoarea estimată de 200759 de lei, ½ din valoarea totală fiind suma de 100379,50 de lei, în schimbul unei sulte în mărime de 78439,50 de lei în beneficiul Elenei Procopi (Coca) care constituie diferența dintre suma de 100379,50 de lei, ½ cotă-parte din valoarea estimată a apartamentului și suma de 21940,00 de lei, valoarea tuturor bunurilor mobile atribuite în proprietatea Elenei Procopi (Coca); încasarea de la Elena Procopi (Coca) a ½ cotă-parte din suma totală a datoriilor pentru serviciile comunale prestate în apartamentul nr.81 situat în str. XXXXX, nr.16/1, mun.

Chișinău, conform art.362 Cod civil, care va deveni scadentă la data împărțirii proprietății comune; încasarea de la Elena Procopi (Coca) a tuturor cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu acest litigiu în conformitate cu prevederile art. 90 lit. c), i), 1), art.94 alin.(1) Cod de procedură civilă; încasarea de la Elena Procopi (Coca) la bugetul de stat în conformitate prevederilor art.98 alin.(1) Cod de procedură civilă, suma tuturor cheltuielilor aferente judecării pricinii civile. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în luna ianuarie 2008, aflându- se la muncă în regiunea Kaluga, Federația Rusă, a făcut cunoștință cu Elena Procopi. S-au împrietenit, după care au început a locui în concubinaj.

Chiar dacă în perioada respectivă căsătoria nu era înregistrată oficial, ei se considerau soți, duceau un trai comun și toate chestiunile familiale le soluționau împreună, inclusiv financiare. Ulterior, au decis să oficializeze relația lor. La 23 octombrie 2009 a fost înregistrată căsătoria lor de către Primăria Sîngera, fiind trecută în registrul de stare civilă sub nr. 81. Totodată, a precizat că pârâta este originară din sat. Tarasovo-Shevcenko, r-nul Alexandria, regiunea Kirovograd, Ucraina. După căsătorie pârâta a insistat de a lua numele de familie „Procopi”, deși, nu era obligatoriu. Până la căsătorie și pe parcursul a șase ani de căsătorie relațiile erau bune, considerând că așa va fi mereu.

Reclamantul a declarat că, în perioada mai 2008 - martie 2012, împreună cu Elena Procopi s-au aflat la muncă în Federația Rusă. Apoi, la 01 aprilie 2012, cu acordul soției, a plecat la muncă în Anglia. La 03 aprilie 2012 a procurat un mijloc 2 de transport și în data de 10 aprilie 2012 a început a lucra în funcția de șofer, livrând pizza. La 13 august 2012, cu ajutorul lui, a venit și soția sa în Anglia, însă din diferite motive ea nu prea lucra și nu își îndeplinea obligația comună de întreținere a familiei. La început nu cunoștea limba engleză și nici nu dorea să o învețe, apoi s-a acomodat aflându-se la întreținerea lui și nici nu dorea să muncească.

Ulterior, la 25 martie 2013, a procurat pizzeria „Pirate Pizza”, amplasată în localitatea Clay Cross din districtul Derbyshire, regiunea Chesterfield, Anglia, în care a activat până la începutul lunii martie 2015. Însă dorea să se întoarcă acasă și să-și continue viața în țara de origine, a vândut și a renunțat la această afacere. În luna ianuarie 2015, din motiv că soția Elena Procopi nu dorea să facă nimic în interesul familiei lor, relațiile între ei au început să se înrăutățească. Aproximativ în luna februarie-martie 2015, sperând că soția își va schimba atitudinea și va contribui la îmbunătățirea relațiilor de familie, a găsit un apartament în mun. Chișinău și a data arvună în sumă de 500 Euro pentru a-1 procura.

În scurt timp a aflat despre infidelitatea soției. Reclamantul a afirmat că la 16 aprilie 2015 din banii agonisiți pe parcursul anilor de muncă în străinătate, a procurat apartamentul nr.81 situat în str. XXXXX, nr.16/1, mun. Chișinău, compus dintr-o odaie cu suprafața totală de 33,7 mp, locativă de 15,6 mp. De asemenea, a remarcat că, inițial bunurile dobândite de ei după căsătorie, cât și o parte din bunuri procurate de el până la căsătorie, le păstra acasă la soacra, Domnica Dronic, în satul Coșcalia, r-nul Căușeni. La sfârșitul lunii aprilie 2015, după finisarea reparației în apartament, împreună cu Elena Procopi, fratele Ion Lungu și un prieten comun Mihail Buhai au luat bunurile și le-au transportat în apartament.

Ulterior, relațiile de familie au fost afectate grav și iremediabil de către pârâta Elena Procopi, care prin comportamentul a dovedit că dorește păstrarea familiei. În consecință, toate acțiunile lui îndreptate spre menținerea familiei au fost zadarnice. Începând cu luna iulie 2015, soția Elena Procopi a manifestat dezinteres total față de căsnicia lor și relațiile de familie s-au rupt definiti, au început a locui separat și evident nu duc o gospodărie comună. Reclamantul a afirmat că, începând cu luna noiembrie 2015 se află în relație de concubinaj cu altă femeie cu care intenționează să întemeieze o familie. Din căsătoria cu Elena Procopi, copii în comun nu au, iar la propunea lui de a divorța prin intermediul organului de stare civilă și împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie pe cale amiabilă și în mod egal, ea a refuzat categoric.

Astfel, în prezent această căsătorie poartă un caracter formal și relațiile matrimoniale au încetat definitiv, iar conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sunt imposibile, prin ce se impune soluția desfacerii căsătoriei. La revenirea sa din Anglia, la 16 noiembrie 2015, după 2-3 zile a mers la apartamentul nr.81 situat în str. XXXXX, nr.16/1, mun. Chișinău și a constatat că locuința se afla în stare bună și toate bunurile erau la loc. La 17 decembrie 2015 din Anglia a revenit soția Elena Procopi, însă el era plecat la concubina sa în satul Vadul Rașcov, r-nul Șoldănești. Cu soția a vorbit doar la telefon și cunoaște că a rămas în apartament pentru că deținea a doua cheie.

În data de 03 ianuarie 2016 s-a reîntors în Chișinău și intenționând să se pregătească pentru a doua zi ca să sărbătorească 3 ziua de naștere, a depistat apartamentul gol, fiind luate fără voia lui toate bunurile mobile, vesela etc. și având în vedere că lacătul nu era deteriorat, a înțeles că bunurile au fost luate de către Elena Procopi. În opinia sa, soția a luat fără acordul lui și a însușit în proprietatea sa toate bunurile mobile proprietate comună în devălmășie, în valoare totală de 20940 de lei și bunurile personale ale lui în valoare de 1000 de lei. Solicitările lui de a fi restituite bunurile au rămas fără răspuns. Ulterior, în perioada 20-25 ianuarie 2015 a aflat că Elena Procopi a plecat în Anglia și nu au mai discutat.

Revenind la 06 februarie 2015, aproximativ la ora 17:00 în apartament, nu a avut acces, deoarece lacătul era schimbat. A telefonat echipajul „902”, poliția a constatat acest fapt. Apoi a telefonat serviciul „901” și au deblocat ușa, pentru ce a achitat suma de 146 de lei. Reclamantul a indicat că, la 16 februarie 2016 s-a adresat cu plângere către Inspectoratul de Poliție Botanica pe faptul dispariției bunurilor din apartament, însă prin comunicarea nr.03-2904 din 21 martie 2016 a procurorului în Procuratura sect. Botanica, mun.Chișinău, a fost informat despre emiterea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 14 martie 2016. La fel, a notat că bunurile mobile enumerate în solicitări sunt proprietate în devălmășie.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 19 februarie 2016, apartamentul nr.81 situat în str. XXXXX, nr.16/1, mun. Chișinău, cu suprafața totală de 33,7 mp, este înregistrată după el cu cota-parte de 1.0 în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.2032 din 16 aprilie 2015. Corespunzător, planul geometric din 25 februarie 2016 atestă că încăperea menționată este compusă din următoarele spații: nr.67 coridor cu suprafața de 5,2 mp, nr.68 bucătărie cu suprafața de 8,5 mp, nr.69 cameră locativă cu suprafața de 15,6 mp, nr. 70 - bloc sanitar cu suprafața de 3,1 mp și balcon cu suprafața de 1,3 mp. Având în vedere că acest bun imobil are o singură cameră locativă, este evident că partajarea în natură nu este posibilă.

Apartamentul dat, conform certificatului data cu 17 februarie 2016 are valoarea estimativă de 200759 lei. Reclamantul a menționat că, la 16 februarie 2016, din motivul debranșării de la sursa de energie electrică pentru acumularea datoriilor și neplata serviciilor consumate, a fost nevoit să achite din cont propriu suma datoriilor de 649,58 de lei și suma de 141,65 de lei pentru serviciile de reconectare la energia electrică, iar în total suma de 791,23 de lei, conform chitanței de plată nr.TUKN-F500 din 16 februarie 2016 și bonurilor fiscale nr.0072, 0073 din 16 februarie 2016. Suma datoriilor pentru serviciile comunale prestate de furnizori este de 4796,75 de lei și anume: pentru energia electrică - 900,72 de lei; pentru gaze- 28,05 lei, pentru energia termică -2702,52 de lei; pentru apă potabilă și gestionarea blocului-1165,46 de lei.

De asemenea, a susținut că pentru prestarea serviciilor de asistență juridică pe marginea litigiului i-a achitat avocatului Eduard Gherman suma de 6000 de lei. Ulterior, în legătură cu acest litigiu, avocatul Gherman Eduard a ridicat de la Departamentul Documentare al ÎS „CRIS Registru” certificatul nr. 02/2.4546 din 22 februarie 2016 cu privire la domiciliul pârâtei Elena Procopi, pentru care a achitat suma de 90 de lei. Pentru extrasul din Registrul bunurilor imobile în privința bunului imobil menționat și un certificat privind valoarea bunui imobil a achitat suma de 91 de lei. Pentru eliberarea planului geometric al încăperii izolate a achitat suma de 134,15 lei. Astfel, a suportat cheltuieli în sumă de 8708,34 de lei.

4 Ulterior, Elena Procopi, prin intermediul avocatului Stela Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva lui Igor Procopi solicitând încasarea taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț de la Igor Procopi în mărime de 1000% din unitatea convențională; împărțirea averii comune în devălmășie a soților Igor Procopi și Elena Procopi prin: atribuirea în proprietatea lui Igor Procopi a bunurilor obținute în timpul căsătoriei, estimate la sumă de 21940 de lei, a frigiderului de model Indesit la prețul de 5000 de lei, mașina de spălat la prețul de 3000 de lei, un covor la prețul de 1500 de lei, iar în total suma de 31440 de lei; atribuirea ei în proprietate a întregului bun imobil, apartamentul nr.81 situat în str. XXXXX, nr.16/1, mun.

Chișinău, cu număr cadastral XXXXX.01.081, estimat la suma de 200759 de lei, ½ din valoarea totală fiind 100379,50 de lei în schimbul unei sulte în mărime de 68939, 50 de lei, care constituie diferența dintre suma de 100379,50 de lei și suma de 31440 de lei; încasarea de la Igor Procopi cheltuielile de judecată, constituite din suma de 8000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 339 de lei cu titlu de cheltuieli de înregistrare și ridicare a informației de la Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău și suma de 2068,19 lei cu titlu de taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii. În motivarea cererii reconvenționale s-a invocat că împreună cu pârâtul Igor Procopi, în timpul căsătoriei, a acumulat un șir de bunuri.

O parte din aceste bunuri sunt daruri de la rude și prieteni, câștigate la ceremonia de căsătorie din anul 2009. Totodată, a punctat că nu cunoaște care este valoarea bunurilor câștigate cu titlu de daruri. Reclamanta a precizat că muncind ambii peste hotarele țării, au procurat apartamentul în litigiu, iar cu ajutorul financiar al părinților au făcut reparație în apartament. Ulterior, au plecat peste hotare, iar Igor Procopi a început să o bănuiască de infidelitate. La scurt timp a aflat că el s-a îndrăgostit de o altă persoană și trebuie să divorțeze. Concomitent, a susținut că abia acum și-a dat seama că Igor Procopi s-a folosit de ea și munca ei, pentru că imediat după procurarea apartamentului, a dorit divorțul.

Mai mult, a învinuit-o de pătrundere ilegală în locuință ce-i aparține. Nu a fost posibil de discutat cu el, din motiv că nu răspundea la telefon, însă dacă răspundea atunci o insulta. Reclamantul a menționat că, în octombrie 2015 Igor Procopi s-a întors în țară, însă ea a rămas să muncească în continuare în Marea Britanie. Revenind în vacanță la sărbătorile de iarnă, l-a contactat telefonic, deoarece chei de la apartament avea Igor Procopi și finii lor. Ea nu avea chei, astfel pentru a intra în apartament a luat cheile de la finii lor și au intrat împreună în apartament. Când a descuiat ușa, a depistat că lipseau bunuri ce aparțineau familiei lor: frigiderul „Indesit” la prețul de 5000 de lei, mașina automată de spălat rufele la prețul de 3000 de lei, un covor de mărime 2x3 la prețul de 1500 de lei.

La începutul lunii ianuarie 2016 nu a avut acces în apartament. Nu a încercat să între în locuință, deoarece știa că Igor Procopi locuiește cu concubina. Nu și-a dorit niciodată ceartă, conflicte și intervenția organelor de drept în situația apărută. Igor Procopi s-a întors în țară în octombrie 2015 și a locuit în apartamentul comun, ea aflându-se la muncă peste hotare. Totodată, se obligă să achite din suma datoriei la serviciile comunale. Prin încheierea protocolară din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul 5 Buiucani, s-a primit spre examinare cerere reconvențională depusă de Elena Procopi. Prin hotărârea din 14 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Igor Procopi și s-a desfăcut căsătoria între Igor Procopi și Elena Procopi (Coca), înregistrată la 23 octombrie 2009, la Primăria Sîngera, mun.

Chișinău, înscrierea cu nr.81; pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, s-a dispus încasarea de la Igor Procopi și Elena Procopi (Coca) taxa de stat în mărime de câte 500% din unitatea convențională, adică câte 100 de lei de la fiecare; totodată, s-a indicat că copia hotărârii cu privire la desfacerea căsătoriei să fie trimisă la Oficiul stare civilă mun. Chișinău în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă; s-a partajat averea comună în devălmășie a soților Igor Procopi și Elena Procopi (Coca), bunuri mobile și anume: un set de farfurii, 18 buc.

în valoare de 500 de lei; o față de masă în valoare de 300 de lei; un set de furculițe/linguri/cuțite în valoare de 1000 de lei, un ștergar mare în valoare de 100 de lei; un set de albituri pentru pat în valoare de 400 de lei; două perne în valoare de 240 de lei; o plapumă în valoare de 200 lei; un set de cratițe în valoare de 1000 lei; un covoraș 2,0 x 0,8 m în valoare de 200 de lei; un set de mobilă pentru dormitor în valoare de 7000 de lei; un set de farfurii din sticlă/albe în valoare de 180 de lei; un set de pahare în valoare de 150 de lei; două pleduri în valoare de 250 de lei fiecare, în sumă totală de 500 de lei; un set de farfurii, 18 buc., în valoare de 500 de lei; o cuvertură în valoare de 250 de lei; un set de farfurii, 15 buc., în valoare de 300 de lei; un pled în valoare de 250 de lei; un set de farfurii/căni, 30 buc., în valoare de 600 de lei; un set de albituri de pat în valoare de 230 de lei; o tigaie/tefal în valoare de 1100 de lei; o cuvertură în valoare de 70 de lei; un set de pahare mari în valoare de 120 de lei; un pled în valoare de 250 de lei; un set de polonice în valoare de 180 de lei; un set salatiere în valoare de 150 de lei; o combină de bucătărie în valoare de 1000 de lei; un set linguri/furculițe în valoare de 200 de lei; un set de salatiere în valoare de 150 de lei; un set de pocale în valoare de 120 de lei;

un set de pahare în valoare de 150 de lei; un set de albituri pentru pat în valoare de 230 de lei; un ștergar verde în valoare de 60 de lei; un set de farfurii mari, 6 buc., în valoare de 180 lei; un set de pahare mici în valoare de 60 lei; un set de farfurii, 6 buc., în valoare de 120 de lei; un set de pahare verzi, 12 buc., în valoare de 200 de lei; un set de salatiere în valoare de 120 de lei; un set de salatiere mari în valoare de 200 de lei; un set de farfurii cafenii, 6 buc., în valoare de 180 de lei; fier de călcat, 2 buc., în valoare de 150 de lei fiecare, în total 300 de lei; un set de albituri pentru dormitor în valoare de 400 de lei; o cratiță pe aburi în valoare de 500 de lei; un set de farfurii, 30 buc., în valoare de 1000 de lei; un covor în valoare de 400 de lei; un set de boxe-auto, 2 buc., în valoare de 600 de lei, iar în total în sumă de 21940 de lei, prin atribuirea acestora în proprietate exclusivă Elenei Procopi; s-a încasat de la Elena Procopi în beneficiul lui Igor Procopi suma de 10970 de lei ce reprezintă ½ cotă-parte din valoarea tuturor bunurilor mobile atribuite în proprietate primei; s-a partajat bunul imobil, apartamentul nr.81 situat în str. XXXXX, sect.

Botanica, mun. Chișinău, număr cadastral XXXXX.01.081, cu valoarea de piață estimată la suma de 350000 de lei, prin atribuirea acestui în proprietate exclusivă lui Igor Procopi; s-a încasat de la Igor Procopi în beneficiul Elenei Procopi sulta în mărime de 175000 de lei, ce constituie ½ cotă-parte din valoarea de piață a bunului imobil, apartamentul nr.81 din str. XXXXX, nr. 16/1, mun. Chișinău, număr cadastral XXXXX.01.081, bun proprietate 6 comună în devălmășie; s-a încasat de la Elena Procopi în beneficiul lui Igor Procopi suma de 2398,37 de lei ce constituie ½ cotă-parte din suma datoriilor pentru serviciile comunale prestate în apartamentul nr.81 din str. XXXXX, nr. 16/1, mun.

Chișinău; s-a încasat de la Elena Procopi în beneficiul lui Igor Procopi suma de 930,58 de lei cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei și suma de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; s-a încasat de la Elena Procopi în beneficiul statului diferența taxei de stat în sumă de 3482,85 de lei; în rest, pretențiile reclamantului în acțiunea inițială, au fost respinse ca fiind neîntemeiate; s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Elena Procopi împotriva lui Igor Procopi cu privire la partajarea averii comune în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Elena Procopi și s-a casat hotărârea din 14 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea partajării bunului imobil, apartamentul nr.81, din str. XXXXX, nr.16/1, sectorul Botanica, mun.Chișinău și anume în partea transmiterii acestui în proprietatea exclusivă a lui Igor Procopi cu încasarea de la ultimul în beneficiul Elenei Procopi a sultei în mărime de 175000 de lei, ce constituie ½ cota-parte din valoarea de piață a bunului imobil, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care s-a împărțit bunul imobil, apartamentul nr.81, din str. XXXXX, nr.16/1, sectorul Botanica, mun.Chișinău, număr cadastral XXXXX.01.081, prin vânzarea acestui la licitație și distribuirea prețului între coproprietarii Igor Procopi și Elena Procopi, proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei, adică a câte ½ din prețul obținut la vânzare; s-a încasat de la Igor Procopi în beneficiul Elenei Procopi taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel în sumă de 3613 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a ajuns incorect la concluzia de admitere a pretențiilor lui Igor Procopi prin atribuirea lui în proprietatea exclusivă a apartamentului nr.81 situat în str. XXXXX, sect. Botanica, mun. Chișinău, număr cadastral XXXXX.01.081, cu valoarea de piață estimată la suma de 350000 de lei, având în vedere că părțile nu au ajuns la un numitor comun privind partajarea acestui bun imobil, iar o altă variantă de partajare în natură nu a fost identificată. În susținerea acestei poziții, instanța de apel a considerat oportun de a reitera prevederile art.361 alin. (2) lit. b) Cod civil, conform căruia dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei- părți a fiecăruia dintre ei.

Prin urmare, instanța de apel a opinat că bunul litigios nu ar putea fi partajat în corespundere cu dispoziția art.361 alin. (2) lit. a) Cod civil, adică prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui coproprietar, întrucât partea apelanta a obiectat împotriva modului de împărțire a bunului imobil comun, propus. Mai mult, la materialele dosarului lipsesc date care ar demonstra faptul că bunul imobil este divizibil. Așa fiind, instanța de fond urma să dispună partajul bunului prin vindere la licitație cu distribuirea sumelor obținute în cote-părți egale ambilor coproprietari devălmași. Din acest punct de vedere pretențiile din apel sunt 7 justificate și urmează a fi admise.

În plus, instanța de apel a precizat că dacă apelanta este hotărâtă să păstreze după sine apartamentul, dânsa nu ar putea fi lipsită de dreptul de a procura acest imobil la licitație organizată în vederea executării hotărârii și să achite sulta prevăzută de lege din prețul de piață. La 12 februarie 2020, Igor Procopi, reprezentat de avocatul Eduard Gherman, a declarat recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe fără modificări, încasarea de la intimată a cheltuielilor de judecată în mărime de 3360,49 de lei constituite din taxa de stat achitată la depunerea recursului.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a examinat superficial și subiectiv litigiul în partea partajării bunului imobil și a ignorat în totalitate probele prezentate în sprijinul poziției și pretențiilor formulate în acțiunea inițială, nu a intrat în esența problemei. La fel, a încălcat esențial normele de drept material, interpretând în mod eronat legea. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei și avocatului Victoria Burduja conform scrisorii de însoțire datate cu 24 martie 2020 (Vol.II,f.d.77) și a fost recepționată la 27 martie 2020 și 01 aprilie 2020, conform avizelor de recepție (Vol.II, f.d.78-79). La 04 mai 2020, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.80), Elena Procopi, reprezentată de avocatul Victoria Burduja, a expediat referință la cererea de recurs, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 octombrie 2019, iar Igor Procopi, reprezentat de avocatul Eduard Gherman, a declarat recurs la 12 februarie 2020. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la proces, conform scrisorii de însoțire datate cu 27 noiembrie 2019 (Vol.II, f.d.50). Din textul recursului se distinge recepționarea de către partea recurentă a copiei deciziei la 12 decembrie 2019. Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Igor Procopi, reprezentat de avocatul Eduard Gherman, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească 8 a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Procopi, reprezentat de avocatul Eduard Gherman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Igor Procopi, reprezentat de avocatul Eduard Gherman.

9 În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Igor Procopi, reprezentat de avocatul Eduard Gherman, împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 10