2ra-720/17 — partajul averii comune

Prima instanță: Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău, Judecător – Alexandru Spoială

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Maria Guzun, Ala Nogai, Vladimir Brașoveanu.

Dosar nr.2ra-720/17

ÎNCHEIERE

12 aprilie 2017 municipiul Chișinău

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Alexandru Havrun, reprezentantul recurentului Costenco Eduard,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Costenco Aliona împotriva lui Costenco Eduard privind partajul averii comune

în devălmășie,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de către Costenco Eduard cu menținerea hotărîrii

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 18 aprilie 2016,

co ns tată :

La data de 28.04.2011 Costenco Aliona a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Costenco Eduard privind partajul averii comune în

devălmășie.

În motivarea cererii a indicat că pe perioada căsniciei dintre Costenco

Eduard și Costenco Aliona și anume din 29 iulie 1980, până la momentul

desfacerii căsătoriei 29 aprilie 2008, părțile au dobândit următoarele bunuri:

terenul cu suprafața de 0,0605 ha, situat în com. Băcioi, mun. Chișinău;

apartamentul nr.50 cu suprafața de 51,1 m.p., situat în mun. Chișinău, str.

Milescu Spătaru, 13/2 și construcția nr.2 amplasată în mun. Chișinău, str.

Ciuflea, 47.

Mai indică că bunul imobil amplasat pe str. Ciuflea, 47, mun. Chișinău, s-a

reconstruit și a fost mărită suprafața imobilului de la 89,3 m.p., pînă la 168,2

m.p.. Astfel bunul respectiv este compus din 2 construcții a cîte 89,2 m.p. și

respectiv 72,5 m.p. Solicită reclamanta Costenco Aliona atribuirea

apartamentului nr. 50 din str. Milescu Spătaru, 13/2, mun. Chișinău și anexa

A3, cu suprafața de 72,5 m.p., care se află pe str. Ciuflea, 47, mun. Chișinău, iar

terenul cu suprafața de 0,0605 ha, situat în com. Băcioi, mun. Chișinău și o parte

din imobilul situat pe str. Ciuflea, 47, mun. Chișinău cu suprafața de 89,3 m.p.

să i se atribuie lui Costenco Eduard.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 18 aprilie 2016, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Costenco Aliona

împotriva lui Costenco Eduard privind partajul averii comune în devălmășie,

s-au partajat bunurile proprietate comună în devălmășie prin atribuirea în

proprietate personală Alionei Costenco anexa A3 și beciului din construcția nr.2

situate în mun. Chișinău, str. Ciuflea ,47, nr.cadastral XXXXXXXX, iar lui

Costenco Eduard construcția cu Lit.A din construcția nr.2 situate în mun.

Chișinău, str. Ciuflea 47, nr.cadastral 0100207.148.01.002 și terenul cu

suprafața de 0,0605 ha, situat în mun. Chișinău, com. Băcioi, nr.

cadastralXXXXXXXXXX. S-a respins cererea de chemare în judecată în partea

care se referă la partajul apartamentului nr.50 situat în mun. Chișinău, str. N.M.

Spătarul, 13/2, nr. cadastral XXXXXXXXX S-a încasat de la Costenco Eduard

în beneficiul Alionei Costenco suma de 206 417,87 lei, cu titlu de sultă. S-a

încuviințat organul cadastral să înregistreze dreptul de proprietate a lui Costenco

Eduard după executarea prezentei hotărîri în partea care se referă la achitarea

sultei. S-a încasat de la Costenco Aliona în beneficiul statului suma de 4240 lei,

cu titlu de taxă de stat. S-a încasat de la Costenco Eduard în beneficiul statului

suma de 6740,03 lei, cu titlu de taxă de stat.(f.d.226, 233-234 vol.I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 a fost respins

apelul declarat de către de Costenco Eduard, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 18 aprilie 2016 (f.d. 16-22 vol.II).

La 13 februarie 2017 avocatul Alexandru Havrun, reprezentantul recurentului

Costenco Eduard, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 15 noiembrie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data

de 18 aprilie 2016, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă varianta de

partajare a bunurilor propusă de Costenco Aliona și să fie admisă integral

varianta de partajare a bunurilor propusă de Costenco Eduard, inclusiv cu

partajarea datoriilor formate în perioada de căsătorie a părților în litigiu (f.d.24-

28 vol. II).

Susține recurentul că atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea, de

asemenea dând o apreciere arbitrară a probelor din dosar.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de către avocatul Alexandru Havrun, reprezentantul recurentului

Costenco Eduard, ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și

alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod

Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul

de Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că,

reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale

aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de argumentarea circumstanțelor

de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al

recurentului/recurentei, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu

pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în

care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de

instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-

a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale

de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestuia

cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu

poate fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

Cod Procedură Civilă, Completul colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Alexandru

Havrun, reprezentantul recurentului Costenco Eduard.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător - Svetlana Filincova

Judecători –

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas