2r-239/20 — declararea ca pierdut a dreptului la spațiu locativ

2r-239/20 — declararea ca pierdut a dreptului la spațiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r-239/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V. Varaniță)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Natalia Ungurean, Oleg Ungurean,

Dumitru Ungurean, Diana Doru – reprezentat legal al copilului minor XXXXX,

reprezentați de avocatul Alexandru Chisnencu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ungurean,

Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru – reprezentat legal al copilului

minor XXXXX împotriva lui Valeriu Olari, intervenient accesoriu Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, Agenția

Teritorială Chișinău pentru Privatizare cu privire la permiterea privatizării

apartamentului, și

la cererea reconvențională depusă de Valeriu Olari împotriva Nataliei

Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru - reprezentat legal al

copilului minor XXXXX cu privire la declararea ca pierdut dreptul la spațiul locativ

a Nataliei Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru, XXXXX,

constatarea dreptului la privatizarea apartamentului doar de către Valeriu Olari și

Oleg Ungurean, încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 iunie 2016, Natalia Ungurean, Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana

Doru – reprezentat legal al copilului minor XXXXX au depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Valeriu Olari, intervenient accesoriu Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, Agenția

Teritorială Chișinău pentru Privatizare cu privire la permiterea privatizării

apartamentului.

Ulterior, Valeriu Olari a depus acțiune reconvențională împotriva Nataliei

Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru - reprezentat legal al

copilului minor XXXXX cu privire la declararea ca pierdut dreptul la spațiul locativ

a Nataliei Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru, XXXXX,

constatarea dreptului la privatizarea apartamentului doar de către Valeriu Olari și

Oleg Ungurean, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea înaintată de Natalia Ungurean, Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana

1

Doru – reprezentat legal al copilului minor XXXXX împotriva lui Valeriu Olari,

intervenient accesoriu Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului mun. Chișinău, Agenția Teritorială Chișinău pentru Privatizare cu privire

la permiterea privatizării apartamentului, și acțiunea înaintată de Valeriu Olari

împotriva Nataliei Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru -

reprezentat legal al copilului minor XXXXX cu privire la declararea ca pierdut

dreptul la spațiul locativ a Nataliei Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru

Ungurean, Diana Doru, XXXXX, constatarea dreptului la privatizarea

apartamentului doar de către Valeriu Olari și Oleg Ungurean, încasarea cheltuielilor

de judecată, au fost respinse.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la data de 27 ianuarie 2020,

Natalia Ungurean, Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru – reprezentat

legal al copilului minor XXXXX, reprezentați de avocatul Alexandru Chisnencu, au

declarat apel, prin care au solicitat casarea acesteia în partea respingerii acțiunii

inițiale cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere în această parte.

Prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit, ca

fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel înaintată de Natalia Ungurean,

Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru - reprezentant legal al copilului

minor XXXXX, reprezentați de avocatul Alexandru Chisnencu, împotriva hotărârii

din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 06 aprilie 2020, Natalia Ungurean, Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean,

Diana Doru - reprezentant legal al copilului minor XXXXX, reprezentați de avocatul

Alexandru Chisnencu, prin intermediul oficiului poștal, au declarat recurs împotriva

încheierii din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și au solicitat casarea

acesteia.

În motivarea recursului a indicat că încheierea este neîntemeiată, deoarece

participanții la proces nu au fost legal citați pentru ședința de judecată din 16

decembrie 2019, mai mult nefiind înștiințați despre data pronunțării dispozitivului

hotărârii, menționând că au recepționat hotărârea la data de 19 ianuarie 2020 și a

depus cererea de apel în termen de 30 de zile.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 martie 2020.

Precum susține reprezentantul recurenților copia încheierii din 05 martie 2020

a fost recepționată de acesta la 23 martie 2020, or, la actele cauzei lipsesc date cu

privire la data recepționării acesteia de către recurenți.

Astfel, recursul declarat la 06 aprilie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

2

Instanța de recurs a constatat că prin hotărârea din 16 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea înaintată de Natalia Ungurean, Oleg

Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru – reprezentat legal al copilului minor

XXXXX împotriva lui Valeriu Olari, intervenient accesoriu Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, Agenția

Teritorială Chișinău pentru Privatizare cu privire la permiterea privatizării

apartamentului, și acțiunea înaintată de Valeriu Olari împotriva Nataliei Ungurean,

lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru - reprezentat legal al copilului

minor XXXXX cu privire la declararea ca pierdut dreptul la spațiul locativ a Nataliei

Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru, XXXXX,

constatarea dreptului la privatizarea apartamentului doar de către Valeriu Olari și

Oleg Ungurean, încasarea cheltuielilor de judecată, au fost respinse.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la data de 27 ianuarie 2020,

Natalia Ungurean, Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru – reprezentat

legal al copilului minor XXXXX, reprezentați de avocatul Alexandru Chisnencu, au

declarat apel, prin care au solicitat casarea acesteia în partea respingerii acțiunii

inițiale cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere în această parte.

În debut, Colegiul menționează că în conformitate cu art. 369, alin. (1), lit. b)

din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea,

dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea

în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Astfel, prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit,

ca fiind depusă în afara termenului legal, cererea de apel înaintată de Natalia

Ungurean, Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru - reprezentant legal al

copilului minor XXXXX, reprezentați de avocatul Alexandru Chisnencu, împotriva

hotărârii din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Recurenții au criticat încheierea instanței de apel, indicând că instanța de apel

a ajuns la o concluzie incorectă precum că apelul a fost depus tardiv, deoarece

argumentele invocate și materialele cauzei denotă contrariul.

În conformitate cu prevederile art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Aliniatul (3) al aceluiași articol prevede că repunerea în termen de apel se face

de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Recurenții odată cu depunerea cererii de apel nu a solicitat repunerea în

termenul de declarare a apelului, considerând că apelul este depus în interiorul

termenului de 30 de zile, oferit de legislație.

Art. 110 Cod de procedură civilă, statuează expres că termenul de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Așadar, respectarea de către părți a termenilor legali constituie o obligare

pozitivă a părților și are menirea asigurării bunei funcționări a justiției, iar repunerea

în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de Lege și doar în cazul

în care partea înaintează o cerință de repunere în termen, justificată obiectiv și

probată prin probe pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și 362

3

Cod de procedură civilă, prin care va dovedi că omiterea termenului a fost cauzată

de motive întemeiate, ceea ce la caz nu se regăsește.

În sensul art. 10 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de

procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către

judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

În speță, cu referire la termenul de declarare a apelului, reprezentantul

recurenților a invocat că a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanțe la 19 ianuarie

2020, aceasta fiindu-i comunicată prin intermediul poștei, respectiv la 23 ianuarie

2020, prin intermediul oficiului poștal, a și depus apelul.

Analizând materialele cauzei, prin prisma argumentelor expuse de recurenți,

Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a considerat că cererea de apel urma

a fi restituită, în cazul în care apelul a fost declarat în afara termenului legal și

apelantul nu a solicitat repunerea în termen, iar instanța din oficiu fiind în

imposibilitate de a repune în termen apelul.

Astfel, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurenților, precum că

apelul a fost declarat în termen, deoarece precum denotă actele cauzei hotărârea

primei instanțe a fost pronunțată la data de 16 decembrie 2019, termenul de 30 de

zile expirând la data de 15 ianuarie 2020, pe când apelul a fost depus abia la data de

23 ianuarie 2020, în afara termenului legal.

Tot aici, Colegiul menționează că termenul de declarare a apelului nu se

calculează de la data aducerii la cunoștință a hotărârii, precum sugerează recurenții,

dar de la data pronunțării hotărârii.

Mai mult, în sensul art. 102, alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții la

proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea

actelor de procedură la o dată ulterioară.

Astfel, în circumstanțele în care participantul la proces a fost înștiințat în modul

stabilit de Lege despre existența pe rolul instanței a cauzei cu participarea lor, fapt

recunoscut de însăși recurenți, care au indicat că au participat la examinarea cauzei,

dar pentru ședința de judecată în care a fost pronunțată hotărârea nu au fost înștiințați,

iar instanțele judecătorești naționale și-au respectat obligațiunile de remitere a

actelor judecătorești în adresa participanților la proces care au lipsit la pronunțarea

hotărârilor judecătorești, ține de obligația pozitivă a părții de a se interesa de soarta

acestui dosar, inclusiv prin depunerea unui apel nemotivat în interiorul termenului

de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii primei instanțe, or, inacțiunile ultimilor nu

pot fi imputate instanței de judecată.

Pe cale de consecință, instanța de judecată consideră că recurenții au

demonstrat o neglijență a drepturilor lor procedurale stipulate în legislația națională.

4

Or, ultimii trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja drepturile de

acces la instanță. Contrar celor menționate, apelanții nu au dat dovadă de

promptitudine în vederea exercitării căii de atac în termen.

În astfel de circumstanțe, instanța decelează că acțiunile recurenților privind

depunerea cererii de apel la data de 23 ianuarie 2020, împotriva hotărârii din 16

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nu constituie decât o

ignorare a acestora de a-și respecta drepturile și obligațiile procedurale, în condițiile

când art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, obligă părțile de a

se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Aici se impune a evidenția că CtEDO, în jurisprudența sa promovează, cu

consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de soarta

procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea

acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus

Germany, nr. 7557/03 din 11.09.2007).

Articolul 6 §1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa,

supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea

statului.

În acest context, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un

tribunal nu se conciliază cu art. 6 § 1 al Convenției decât în cazul în care acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul vizat.

Conform practicii CtEDO restricția impusă accesului la o instanță

judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă

aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între

mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, spre exemplu, Tinnelly &

Sons Ltd and Others și McElduff and Others v. the United Kingdom, Reports 1998-

IV, p. 1660, § 72; Malahov c. Moldovei, hotărârea din 07 iunie 2007).

Subsidiar, Colegiul precizează că recurenții erau obligați să cunoască și să

înțeleagă consecințele inacțiunilor lor, având în vedere și faptul că cadrul legal la

acest compartiment este clar, simplu și lipsit de obscuritate.

Din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel Chișinău,

corect a restituit cererea de apel depusă de Natalia Ungurean, Oleg Ungurean,

Dumitru Ungurean, Diana Doru – reprezentat legal al copilului minor XXXXX,

reprezentați de avocatul Alexandru Chisnencu, iar argumentele invocate în recurs

poartă un caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat și

necesită a fi respins, cu menținerea încheierii recurate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Natalia Ungurean, Oleg Ungurean, Dumitru

Ungurean, Diana Doru – reprezentat legal al copilului minor XXXXX, reprezentați

de avocatul Alexandru Chisnencu.

5

Se menține încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ungurean, Oleg

Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru – reprezentat legal al copilului minor

XXXXX împotriva lui Valeriu Olari, intervenient accesoriu Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, Agenția

Teritorială Chișinău pentru Privatizare cu privire la permiterea privatizării

apartamentului, și la cererea reconvențională depusă de Valeriu Olari împotriva

Nataliei Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru - reprezentat

legal al copilului minor XXXXX cu privire la declararea ca pierdut dreptul la spațiul

locativ a Nataliei Ungurean, lui Oleg Ungurean, Dumitru Ungurean, Diana Doru,

XXXXX, constatarea dreptului la privatizarea apartamentului doar de către Valeriu

Olari și Oleg Ungurean, încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6