2r-292/21 — constatarea pierderii dreptului la spațiu locativ

2r-292/21 — constatarea pierderii dreptului la spațiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2r-292/21

Prima instanță: Judecătoria Ialoveni (jud. L. Barbos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Popova, A. Minciuna, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, I. Druță, L. Stratulat)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

DECIZIE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Veronica Ursu și Diana Portas,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Ursu și

Diana Portas împotriva Nataliei Vataman, Consiliului raional Ialoveni, Primăriei

Dănceni, raionul Ialoveni, intervenient accesoriu Veronica Ursu, cu privire la

anularea actelor și cerere reconvențională depusă de Natalia Vataman împotriva

Veronicăi Ursu, Victoriei Ursu și Dianei Portas, intervenient accesoriu Primăria

Dănceni, raionul Ialoveni, cu privire la pierderea dreptului asupra spațiului locativ

și obligarea retragerii bunurilor mobile instalate în imobil,

împotriva încheierii din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veronica Ursu și

Diana Portas,

c o n s t a t ă:

La 16 decembrie 2013, Victoria Ursu și Diana Portas, reprezentate de avocatul

Tatiana Saponari, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei

Vataman, Consiliului raional Ialoveni, Primăriei Dănceni, solicitând anularea

integrală a hotărârii nr.45 din 25 aprilie 2013 a Comisiei raionale pentru privatizarea

fondului de locuințe a Consiliului raional Ialoveni privind transmiterea Nataliei

Vataman, în proprietate privată a apartamentului nr.17, situat pe str. XXXXX, nr.2,

sat. Dănceni, r-nul Ialoveni, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 5696 din 31 mai 2013,

încheiat între Consiliul raional Ialoveni și Natalia Vataman cu revenirea părților în

poziție inițială, recunoașterea faptului că Natalia Vataman și-a pierdut dreptul la

spațiul locativ asupra apartamentului nr.17, situat pe str. XXXXX, nr.2, sat. Dănceni,

r-nul Ialoveni.

Ulterior, Victoria Ursu și Diana Portas, reprezentate de avocatul Tatiana

Saponari, prin cererea înregistrată la 23 aprilie 2014, au suplimentat cerințele și au

solicitat anularea dispoziției nr. 23 din 22 aprilie 2013 a Consiliului local Dănceni,

raionul Ialoveni, cu privire la modificarea contractului de închiriere a încăperii de

locuit.

1

Prin încheierea din 18 iunie 2014 a Judecătoriei Ialoveni, Veronica Ursu a fost

atrasă în calitate de intervenient accesoriu.

La 10 februarie 2015, Natalia Vataman, reprezentată de avocatul Victor Dodon,

a depus cerere reconvențională împotriva Veronicăi Ursu, Victoriei Ursu și Dianei

Portas, intervenient accesoriu Primăria Dănceni, raionul Ialoveni, solicitând

constatarea faptului pierderii dreptului de folosire a spațiului locativ de către

Veronica Ursu, Diana Portas (Ursu) și Victoria Ursu asupra apartamentului nr.17,

situat pe str. XXXXX, nr.3, sat. Dănceni, r-nul Ialoveni, obligarea Veronicăi Ursu,

Dianei Portas (Ursu) și Victoriei Ursu de a retrage bunurile mobile instalate în

apartamentul, proprietate ce-i aparține.

Prin încheierea din 12 februarie 2015 a Judecătoriei Ialoveni a fost primită

cererea reconvențională depusă pentru soluționare concomitent cu cererea de

chemare în judecată inițială,

Prin hotărârea din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Victoria Ursu și Diana Portas împotriva Nataliei

Vataman, Consiliului raional Ialoveni, Primăriei Dănceni cu privire la anularea

integrală a hotărârii nr.45 din 25 aprilie 2013 a Comisiei raionale pentru privatizarea

fondului de locuințe a Consiliului raional Ialoveni, declararea nulității contractului

de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 5696

din 31 mai 2013, încheiat între Consiliul raional Ialoveni și Natalia Vataman cu

revenirea părților în poziție inițială, recunoașterea faptului că Natalia Vataman și-a

pierdut dreptul la spațiul locativ și anularea dispoziției nr. 23 din 22 aprilie 2013 a

Consiliului local Dănceni, raionul Ialoveni, cu privire la modificarea contractului de

închiriere a încăperii de locuit; s-a respins cererea reconvențională depusă de Natalia

Vataman împotriva Veronicăi Ursu, Victoriei Ursu, Dianei Portas, Primăriei

Dănceni cu privire la pierderea dreptului asupra spațiului locativ și obligarea

retragerii bunurile mobile instalate în imobil.

Prin decizia din 03 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din

lipsă de temei, apelul declarat de Victoria Ursu și Diana Portas, reprezentate de

avocatul Tatiana Saponari și s-a menținut hotărârea din 13 iulie 2015 a Judecătoriei

Ialoveni.

Prin încheierea din 13 aprilie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Victoria Ursu și Diana Portas, reprezentate de

avocatul Tatiana Saponari.

La 11 august 2020, Veronica Ursu și Diana Portas au depus cerere de revizuire,

în temeiul art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, prin care au solicitat, admiterea

cererii de revizuire, suspendarea executării documentului executoriu nr. 2-294/2019

din 26 decembrie 2018, emis de Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, casarea

hotărârii din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni, anularea integrală a hotărârii nr.45

din 25 aprilie 2013 a Comisiei raionale pentru privatizarea fondului de locuințe a

Consiliului raional Ialoveni privind transmiterea Nataliei Vataman, în proprietate

privată a apartamentului nr.17, situat pe str. XXXXX, nr.3, sat. Dănceni, r-nul

Ialoveni, declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire

a locuinței în proprietate privată nr. 5696 din 31 mai 2013, încheiat între Consiliul

raional Ialoveni și Natalia Vataman cu revenirea părților în poziție inițială,

recunoașterea faptului că Natalia Vataman și-a pierdut dreptul la spațiul locativ

2

asupra apartamentului nr.17, situat pe str. XXXXX, nr.3, sat. Dănceni, r-nul

Ialoveni.

Prin încheierea din 24 august 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

corectată prin încheierea din 24 august 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a acceptat spre examinare cerere de revizuire depusă de Veronica Ursu și Diana

Portas și s-a suspendat executarea documentului executoriu nr. 2-294/2019 din 26

decembrie 2018, emis de Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, până la emiterea unei

noi hotărâri.

Prin decizia din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul

declarat de executorul judecătoresc Natalia Gavrilan și s-a casat încheierea din 24

august 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a reținut cauza în procedura

Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de revizuire, fiind transmisă

pentru redistribuire altui complet de judecată, cu respectarea principiului distribuirii

aleatorii a cauzelor prin intermediul PIGD.

Veronica Ursu și Diana Portas, prin cererea înregistrată la 20 octombrie 2020,

au solicitat suspendarea executării hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni și a documentului executoriu nr. 2-294/2019 din 26

decembrie 2019, emis de Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, până la devenirea

irevocabilă a hotărârii care urmează a fi emisă la examinarea cererii de revizuire.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins,

din lipsă de temei, cererea depusă de Veronica Ursu și Diana Portas cu privire la

suspendarea executării hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni și a documentului executoriu nr. 2-294/2019 din 26 decembrie 2019.

Veronica Ursu, prin cererea înregistrată la 02 decembrie 2020, a solicitat

examinarea și anexarea la materialele cauzei a probelor ce confirmă circumstanțe

esențiale ale pricinii, care nu le-au fost cunoscute la data examinării cauzei în fond

și nu au putut fi cunoscute.

Prin încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins,

din lipsă de temei, cererea depusă de Veronica Ursu și Diana Portas, reprezentate de

avocatul Anatolie Vițu, cu privire la amânarea examinării cererii de revizuire a

hotărârii din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni.

Prin încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de revizuire depusă de Veronica Ursu și Diana Portas împotriva hotărârii din

13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni.

La 15 martie 2021, prin intermediul poștei (Vol.III, f.d.187), Veronica Ursu și

Diana Portas au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2020

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea integrală a recursului, casarea

integrală a încheierii contestate, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

revizuire.

În motivarea recursului s-a invocat că, că hotărârile judecătorești sunt

nelegitime, lipsite de suport juridic și argumente fondate, pasibile de casat, deoarece

au fost pronunțate cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept

material și a normelor de drept procedural.

Totodată, au menționat că, la judecarea cauzei în prima instanță a fost prezentat

documentul care a stat la baza privatizării apartamentului în litigiu și anume extrasul

din fișa de locuință nr.17 de pe str.XXXXX nr.3, bloc 18, eliberat Nataliei Vataman

de către Primarul satului Dănceni. Certificatului nr.210 din 22 octombrie 2020

3

eliberat de către Primăria satului Dănceni denotă că, apartamentul nr.17 de pe str.

XXXXX, nr.3, satul Dănceni raionul Ialoveni, blocul cu trei etaje din str.XXXXX,

nu se află la evidența contabilă a Primăriei satului Dănceni, nici în anii 2012-2013

nu a fost. Aspect ce nu a fost cunoscut, iar extrasul din fișa de locuință nr.255 din 03

aprilie 2013 care a stat la baza privatizării apartamentului în litigiu, ilegal a fost

eliberat, deoarece casa nu era gestionată de Primărie.

Conform contractului de vânzare -cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr.5696 din 31 mai 2013, în calitate de vânzător, este Consiliul

raional Ialoveni. Certificatul nr.02/1-7-471 din 19 octombrie 2020, semnat de către

Președintele Consiliului raional Ialoveni, atestă că casa de locuit amplasată pe

str.XXXXX, nr.3 din satul Dănceni, raionul Ialoveni nu se află la balanța Consiliului

raional Ialoveni. Despre împrejurarea dată nu au cunoscut, iar Consiliul raional

Ialoveni a înstrăinat ilegal un bun care nu-i aparținea. Extrasul din fișa de locuință

nr.17 a apartamentului nr.17 din str.XXXXX, nr.3, satul Dănceni, raionul Ialoveni

eliberat Nataliei Vataman, sub nr.255 la 03 aprilie 2013 este vădit ilegal și cu

introducerea în el a datelor false.

Recurentele au precizat că, prin copia hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 09

august 1996, Natalia Pleșca (anterior Ursu) a desfăcut căsătoria încheiată la 01

august 1989 cu Serghei Pleșca. Astfel, faptul că la data de 12 august 1993, Nataliei

Vataman i-a fost perfectată viza de reședință în apartamentul din str.XXXXX, satul

Dănceni, raionul Ialoveni, este o informație falsă introdusă cu scopul de a schimba

chiriașul apartamentului în litigiu și a permite primirea în proprietate a

apartamentului menționat. Informația dată la momentul judecării cauzei nu au

cunoscut-o și nu au avut posibilitatea de a prezenta instanței această informație. La

fel, în hotărârea din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni s-a indicat faptul precum

că, nu dispun de viză de reședință în apartamentul nr. 17 din str.XXXXX, nr.3, satul

Dănceni, raionul Ialoveni și au trecut cu traiul în altă parte, bazându-se pe informația

prezentată de către pârât și eliberată de către Primarul satului Dănceni, care a

întocmit, semnat și eliberat extrasul din fișa de locuință nr. 17. Conform

adeverințelor eliberate de către Agenția Servicii Publice din 01 august 2020, Victor

Ursu este indicat cu domiciliul în Ialoveni, loc. Dănceni, de unde a fost radiat la 13

decembrie 2012, în legătură cu decesul. Diana Portas este înregistrată cu domiciliul

din anul 2004 în loc. Dănceni, Ialoveni, iar Veronica Ursu din 16 aprilie 1986 este

înregistrată cu domiciliul în loc. Dănceni, Ialoveni.

Conform prevederilor Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10

martie 1993, comisia de privatizare urma să stabilească cine locuiește, precum și

numărul persoanelor sau al familiilor care locuiesc și ulterior urma să decidă asupra

posibilității privatizării legale a apartamentului în litigiu. Certificatul eliberat de

către Primăria satului Dănceni, raionul Ialoveni, nr.200 din 01 octombrie 2020

denotă că, nu dispun de informații referitor la verificarea, de facto, a domicilierii

Nataliei Vataman și a altor persoane cu întocmirea actului corespunzător, iar

conform informației Serviciului Raional de Arhivă Ialoveni nr.21/139 din 28

septembrie 2020, nu au fost depistate materialele care au stat la baza privatizării

locuinței nr.17 situată pe adresa raionul Ialoveni, satul Dănceni, str.XXXXX, nr.3.

Acest fapt contravine cerințelor Legii privind Fondul Arhivistic al RM și a

Indicatorului întocmit la legea dată privind stabilirea termenilor de păstrare a

documentelor respective care este de 10 ani. Documentele necesare nu au fost

4

posibile de primit și evident, la judecarea cauzei în prima instanță au fost în

imposibilitate de a le prezenta.

Cu referire la prevederile art. 452 alin.(1), art.118 alin.(1), (3) Cod de procedură

civilă, recurentele au pretins că, circumstanțele care au importanța pentru

soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și a altor participanți la proces, precum

și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. În acest sens

la cererea de revizuire au fost anexate, cât și ulterior în baza unei cereri suplimentare,

au fost prezentate copiile certificate ale documentelor menționate, precum și au

specificat despre imposibilitatea prezentării lor anterior la examinarea cauzei.

Încheierea contestată a fost adoptată arbitrar, fără o apreciere a argumentelor și

probelor invocate, iar faptul dat indică ferm și incontestabil la încălcarea de către

instanța de revizuire a normelor de drept material menționate supra, precum și

examinarea superficială a pricinii dedusă judecății, fără a fi verificate în condițiile

legii, legalitatea hotărârii contestate.

În contextul prevederilor art.452 alin.(1) Cod de procedură civilă, recurentele

au susținut că, la examinarea cererii de revizuire, instanța nu a aplicat Codul cu

privire la locuințe și unele Instrucțiuni emise în baza lui în vigoare până la 29 mai

2015 și aplicabile în anul 2013 la momentul privatizării apartamentului în litigiu,

care prevedeau modul de eliberare a documentelor privind statutul juridic al

încăperilor de locuit. La fel, nu a fost aplicată Legea privatizării fondului de locuințe

nr.1324 din 10 martie 1993 care stabilește necesitatea întocmirii actului

corespunzător referitor la verificarea, de facto, a domicilierii persoanelor sau a

familiilor în locuința care urmează a fi privatizată, precum și Codul Civil care direct

indică la faptul că, la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, vânzătorul este

obligat să prezinte și să transmită documentele referitoare la bun. Consiliul raional

Ialoveni ilegal a fost parte la contractul de vânzare-cumpărare în lipsa documentului

confirmativ a dreptului legal asupra bunului.

Abordarea instanței de revizuire cu referire la solicitarea concursului instanței

la acumularea probelor prin prisma art. 119 alin. (1) Cod de procedură civilă, este

una arbitrară, deoarece la judecarea cauzei în prima instanță nu au putut prezenta

anumite probe referitor la statutul juridic al apartamentului în litigiu, atât la nivel

sătesc, cât și raional, având în vedere aflarea la putere a unor persoane în privința

cărora au fost pornite cauze penale pe acest caz, precum și recunoașterea statului

Republica Moldova ca stat capturat. Doar după venirea la administrarea locală a altor

persoane publice a fost posibilă primirea informațiilor necesare. În conformitate cu

prevederile art.452 Cod de procedură civilă, instanța era obligată să primească

probele prezentate inclusiv și în baza cererii suplimentare și să le aprecieze conform

cerințelor art. 130 Cod de procedură civilă. Neacceptarea de către instanța de

revizuire a probelor prezentate prin cererea depusă la 02 decembrie 2020

incontestabil confirmă soluționarea greșită a litigiului referitor la privatizarea ilegală

a apartamentului nr.17 din str.XXXXX, nr. 3, satul Dănceni, raionul Ialoveni și

aprecierea arbitrală a probelor a dus la soluționarea greșită a pricinii cu emiterea

încheierii din 08 decembrie 2020, prin ce se li se încalcă dreptul la spațiu locativ și

privatizarea lui conform cerințelor legale. Însă, atât prima instanță la examinarea

pricinii în fond, cât și instanța la examinarea cererii de revizuire au ignorat

prevederile art. 130 Cod de procedură civilă, nu au cercetat multiaspectual, complet

5

și nu au luat în considerare anumite circumstanțe privind imposibilitatea prezentării

în prima instanță a documentelor, anume din motivul cointeresării și implicării la

acest caz a fostului primar de Dănceni, Ialoveni, care a eliberat ilegal extrasul din

fișa locuinței și ulterior fiind persoană cointeresată la emiterea unei dispoziții a

Primăriei Dănceni de schimbare a chiriașului apartamentului nr.17 de pe str.

XXXXX, nr.3, satul Dănceni, raionul Ialoveni, pe numele Nataliei Vataman care nu

a domiciliat după anul 1986 nici o zi în apartamentul din litigiu. Abordarea instanței

de revizuire precum că, în cererea de revizuire nu au fost descrise împrejurări care

să justifice afirmația că le-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei, care nu au putut fi cunoscute, este vădit eronată și ilegală,

deoarece în materialele anexate certificatele care confirmă că apartamentul în litigiu

nu se afla la balanța entităților menționate, fapt necunoscut la judecarea cauzei și

acest fapt confirmă ilegalitatea vânzării de către Consiliul raional Ialoveni a

apartamentului în litigiu către Natalia Vataman.

Recurentele au afirmat că, din conținutul încheierii contestate nu se disting

anumite ipoteze prin care să se ateste că au fost supuse aprecierii argumentele

confirmate prin documentele corespunzătoare referitor la întocmirea și semnarea

unor documente cu tentă falsă ce au permis vinderea apartamentului în litigiu, iar

Consiliul raional Ialoveni a vândut un bun care nu îi aparține și nu se afla la balanța

consiliului la data semnării contractului. Or, instanța de revizuire nu a luat în calcul

și nu a evidențiat nici una din probele obiective, veridice, pertinente și admisibile,

care confirmă faptul că privatizarea imobilului în litigiu s-a realizat cu încălcări mari

ale legislației, iar documentele confirmative în acest sens nu au putut fi obținute și

nici nu s-a cunoscut despre existența anume a circumstanțelor ce confirmă

ilegalitatea privatizării apartamentului în litigiu.

Instanța de revizuire contrar prevederilor Codului de Procedură Civilă, eronat

a indicat că încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Recurentele au precizat că, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze

soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost respins sau neglijat, acest fapt se va considera o

încălcare al art. 6 paragraful 1 CEDO, cauza Hiro Balani vs Spania 1994. La caz, se

atestă lipsa unui răspuns ferm la întrebările: dacă actele ce au stat la baza privatizării,

vinderii apartamentului în litigiu sunt legale, având în vedere argumentele aduse în

acest sens.

Curtea de Apel Chișinău a încălcat normele de drept material, nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea, a apreciat probele prezentate

în mod arbitrar, iar erorile comise, incontestabil au dus la încălcarea dreptului la

spațiul locativ. Circumstanțele menționate evident demonstrează ilegalitatea și

netemeinicia hotărârii primei instanțe și a încheierii contestate.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților la 09 aprilie

2021, conform scrisorii de însoțire (Vol.III, f.d.191) și a fost recepționată la 14

aprilie 2021, conform avizelor de recepție (Vol.III, f.d.193-195).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

6

Instanța de revizuire a adoptat încheierea contestată în data de 08 decembrie

2020, iar cererea de recurs a fost depusă la 15 martie 2021, prin intermediul poștei

(Vol.III, f.d.187).

Materialele cauzei atestă expedierea copia încheierii către participanții la

proces, conform scrisorii de însoțire datate cu 15 decembrie 2020 (Vol.III, f.d.155),

însă lipsesc date despre recepționare acestei de către partea recurentă.

Totodată, la 12 februarie 2021, Veronica Ursu a înregistrat o cerere la

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând eliberarea unei copii de încheiere,

emise la 08 decembrie 2020 de către Curtea de Apel Chișinău (Vol.III, f.d.157). Din

textul recursului se deduce recepționarea încheierii la 03 martie 2021 de la

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni. Alte înscrisuri care să ateste contrariul, la

materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul este declarat în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge

recursul declarat de Veronica Ursu și Diana Portas și va menține încheierea

contestată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit.a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Inițial Colegiul menționează că în sensul art. 451 alin. (1) Cod de procedură

civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

Astfel, la 11 august 2020, Veronica Ursu și Diana Portas au depus cerere de

revizuire, în temeiul art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, prin care au solicitat,

admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 13 iulie 2015 a Judecătoriei

Ialoveni, reiterând cerințele de cererea de chemare în judecată (Vol.III, f.d.2-9).

Or, în temeiul art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Prin încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de revizuire depusă de Veronica Ursu și Diana Portas împotriva hotărârii din

13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni (Vol.III, f.d.145-154).

Criticile formulate în recursul declarat împotriva încheierii din 08 decembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău vizează dezacordul cu încheierea emisă la

examinarea cererii de revizuire formulate împotriva hotărârii din 13 iulie 2015 a

Judecătoriei Ialoveni.

În opinia recurentelor, instanța de revizuire a încălcat normele de drept

material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea, a

apreciat probele prezentate în mod arbitrar, iar erorile comise, incontestabil au dus

7

la încălcarea dreptului la spațiul locativ, având în vedere că circumstanțele

menționate în cererea de revizuire, în opinia lor, evident demonstrează ilegalitatea

și netemeinicia hotărârii primei instanțe.

Colegiul precizează că, în virtutea art. 453 alin.(3) Cod de procedură civilă,

încheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța

ierarhic superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată

de Curtea Supremă de Justiție.

Drept urmare, încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin

prisma art. 453 alin.(3) Cod de procedură civilă, este cu drept de recurs în instanța

ierarhic superioară.

Colegiul iterează că, prin cererea de revizuire depusă în temeiul art. 449 lit.b)

Cod de procedură civilă, de către Veronica Ursu și Diana Portas împotriva hotărârii

din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni, în esență, s-a invocat că înscrisurile,

probele menționate în cererea de revizuire confirmă ilegalitatea actelor ce au stat la

baza emiterii, întocmirii actelor contestate prin cererea de chemare în judecată, însă

documentele confirmative în acest sens nu au putut fi obținute și nu nici au cunoscut

despre existența circumstanțelor ce confirmă ilegalitatea privatizării apartamentului

în litigiu.

Concomitent Colegiul evocă prevederile art. 450 Cod de procedură civilă,

conform cărora cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care

persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale

cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de

5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul

prevăzut la art.449 lit.b).

În context, Colegiul notează că, instanța de revizuire a conchis că, în cererea de

revizuire nu au fost descrise împrejurări care să justifice afirmația revizuentelor

precum că precum că le-au devenit cunoscute circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei.

Argumentele indicate în cererea de revizuire, în accepțiunea instanței de

revizuire, nu au corespondență cu temeiul juridic invocat în susținerea cererii de

revizuire, având în vedere că nu a fost probată împrejurarea precum că

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei, nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentelor.

Cu referire la alegațiile recurentelor aduse la acest capitol, Colegiul precizează

că, recurentele au pretins, în esență, că, extrasul din fișa de locuință nr.17 de pe

str.XXXXX nr.3, a fost eliberat ilegal Nataliei Vataman de către Primarul satului

Dănceni, deoarece casa nu era gestionată de Primărie, iar certificatul nr.210 din 22

octombrie 2020 eliberat de către Primăria satului Dănceni denotă că, apartamentul

nr.17 de pe str. XXXXX, nr.3, satul Dănceni raionul Ialoveni, nu se află la evidența

contabilă a Primăriei satului Dănceni, nici în anii 2012-2013 nu a fost, precum și

certificatul nr.02/1-7-471 din 19 octombrie 2020, semnat de către Președintele

Consiliului raional Ialoveni, atestă că, casa de locuit amplasată pe str.XXXXX, nr.3

din satul Dănceni, raionul Ialoveni nu se află la balanța Consiliului raional Ialoveni,

iar ultimul a înstrăinat ilegal un bun care nu-i aparținea, precum și că adeverințele

eliberate la 01 august 2020 reflectă domiciliul deținut de Victor Ursu până la deces,

8

la fel, domiciliul recurentelor Veronica Ursu și Diana Portas din anul 1986 și

respectiv din anul 2004 în loc. Dănceni, Ialoveni.

Or, recurentele au susținut că, înscrisurile și circumstanțele evidențiate în

cererea de revizuire evident demonstrează ilegalitatea și netemeinicia hotărârii

primei instanțe.

Colegiul reiterează că, în virtutea art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă,

revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Raportând prevederile legale precitate la situația de fapt, Colegiul relevă că,

recurentele, deși, se referă la niște circumstanțe existente la etapa judecării cauzei în

fond, le-au obținut în perioada august-octombrie 2020, ca urmare a adresării a

avocatului Anatolie Vițu, însă nu au dovedit și faptul că au întreprins măsurile

necesare pentru a le afla în timpul judecării anterioare a cauzei.

Or, anumite confirmări în acest sens nu au prezentat, precum și nici un refuz a

instituțiilor solicitate, după caz.

Colegiul consideră declarative aserțiunile recurentelor precum că,

circumstanțele devenite cunoscute ulterior ca urmare a înscrisurilor menționate în

cererea de revizuire, nu le-au fost cunoscute anterior și nu le puteau fi cunoscute,

având în vedere implicarea unor persoane cointeresate în eliberarea/întocmirea

actelor contestate prin cererea de chemare în judecată, în privința imobilului în

litigiu.

Deși, recurentele au pretins ca fiind arbitrară abordarea instanței de revizuire

prin prisma art. 119 alin. (1) Cod de procedură civilă privind concursul instanței la

reclamarea probelor, Colegiul menționează că, aceasta, la fel, constituie o pârghie

legală, de care puteau beneficia recurentele la etapa judecării cauzei în fond în sensul

acumulării probelor. Însă, recurentele nu au apelat nici la această modalitate

prevăzute de norma procedurală la reclamarea probelor la etapa judecării cauzei în

fond.

În ceea ce vizează alegațiile recurentelor cu referire la prevederile art. 452

alin.(1), art.118 alin.(1), (3) Cod de procedură civilă, precum că, încheierea instanței

de revizuire a fost adoptat arbitrar, fără o apreciere a argumentelor și probelor

invocate, ceea ce, în opinia recurentelor, denotă încălcarea normelor de drept

material invocate, precum și examinarea superficială a pricinii dedusă judecării, fără

a fi verificate în condițiile legii, legalitatea hotărârii contestate, Colegiul accentuează

că, la examinarea cererii de revizuire instanța doar stabilește existența temeiurilor

prin prisma argumentelor, înscrisurilor prezentate ce ar duce la admiterea cererii de

revizuire și drept urmare ar duce la rejudecarea cauzei, în caz contrar poate avea loc

o ingerință asupra securității raportului juridic. De aceea, legea admite revizuirea

numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449

Cod de procedură civilă și în interiorul termenului prevăzut de lege.

Astfel normele de drept material invocate în cererea de revizuire, pretinse a fi

încălcate de instanța de revizuire, vizează fondul cauzei.

Art. 452 alin.(1) Cod de procedură civilă, normă procedurală indicată a fi

încălcată de instanța de revizuire, se referă în ansamblul la ordinea procedurală de

examinare a cererii de revizuire.

9

Subsecvent, Colegiul reiterează că, instanța de revizuire ca urmare a aprecierii

aserțiunilor invocate de partea revizuentă a evidențiat că, revizuentele/recurentele

nu au argumentat de ce pretinsele circumstanțe și fapte esențiale nu au putut fi

cunoscute la judecarea litigiului în fond și nu au dovedit ce măsuri au întreprins

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei

în sensul art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă.

Raportând dispozițiile legale enunțate anterior la criticile aduse de partea

recurentă, Colegiul atestă lipsa unor motive întemeiate care ar putea fi reținute de

către instanța de recurs în sensul casării actului judecătoresc contestat. De altfel,

argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea normelor de drept de către

instanța de revizuire la examinarea cererii, în situația în care instanța a concluzionat

asupra inadmisibilității cererii de revizuire corelând situația de fapt cu prevederile

legale pertinente.

Alte argumente aduse de către recurente nu pot fi reținute, deoarece nu exprimă

anumite încălcări a prevederilor legale admise de instanța de revizuire la examinarea

cauzei în ordine de revizuire.

Adițional, Colegiul învederează că, revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de

lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai

în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de

procedură civilă și în interiorul termenului prevăzut de lege. La fel, aceasta nu

necesită rejudecarea cauzei în mod implicit, însă doar ca efect al admiterii cererii de

revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens, în caz contrar poate

avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate,

însă în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului

și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Instanța de recurs reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă,

între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza

Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității

raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest

principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite

revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării

procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Or, existența a două păreri

asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție, se

face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor

fundamentale și obligatorii, în caz contrar va constitui incontestabil o încălcare a

principiului securității raporturilor juridice.

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

10

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Veronica Ursu și Diana Portas.

Se menține încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veronica Ursu

și Diana Portas împotriva hotărârii din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Ursu și Diana Portas

împotriva Nataliei Vataman, Consiliului raional Ialoveni, Primăriei Dănceni, raionul

Ialoveni, intervenient accesoriu Veronica Ursu, cu privire la anularea actelor și

cerere reconvențională depusă de Natalia Vataman împotriva Veronicăi Ursu,

Victoriei Ursu și Dianei Portas, intervenient accesoriu Primăria Dănceni, raionul

Ialoveni, cu privire la pierderea dreptului asupra spațiului locativ și obligarea

retragerii bunurilor mobile instalate în imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

11