3ra-418/20 — cu privire la anularea actelor administrative

3ra-418/20 — cu privire la anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-418/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

DECIZIE

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexei Bivol împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii

Moldova cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova împotriva hotărârii din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 12 februarie 2019 reclamantul Alexei Bivol a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova (în

continuare ANI) cu privire la anularea procesului-verbal de inițiere a controlului

nr. 139/09 din 14 noiembrie 2018 și actului de constatare nr. 06/09 din 25 ianuarie

2019 (f.d. 2-8).

În motivarea acțiunii, reclamantul Alexei Bivol a indicat că la 29 ianuarie

2019 i-a fost adus la cunoștință actul de constatare nr. 06/09din 25 ianuarie 2019,

emis de către Inspectoratul de integritate al ANI. Prin actul menționat, s-a constatat

că nu a soluționat și că a admis consumarea conflictelor de interese de fiecare dată

când a semnat și a emis ordinul nr. 10-C din 01 martie 2010; contractul individual

de muncă nr. 276/2010 din 31 octombrie 2010, încheiat între Alexei Bivol și Vera

Bivol; ordinul nr. 8 din 03 ianuarie 2011 privind stabilirea unui program individual

de muncă cu regim flexibil Verei Bivol; ordinele privind acordarea premiilor și

cumulului nr. 1-p din 04 ianuarie 2016, nr. 9-p din 19 februarie 2016; ordinele de

acordare/rechemare din concediul nr. 3-p din 13 ianuarie 2017, nr. 4-p din

18 ianuarie 2017, nr. 21 din 15 ianuarie 2018 și nr. 26 din 15 ianuarie 2018 în

privința Verei Bivol, care este soția sa.

1

Reclamantul a notat că nu este de acord cu actul de constatare menționat,

deoarece este ilegal, iar drept consecință urmează a fi anulat.

Reclamantul a menționat că prin invitația nr. 04-09/1734 din 18 decembrie

2018, a fost informat că în privința sa se desfășoară controlul privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, în cadrul căruia se verifică legalitatea

adoptării și semnării de către el, în calitate de director al Instituției Medico-

Sanitare Publice „Spitalul Raional Telenești”, al contractului individual de muncă

nr. 276/2010 din 31 decembrie 2010 și al ordinelor în care figurează Vera Bivol,

șef al secției boli interne a Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Raional

Telenești”.

Reclamantul a punctat că soția sa - Vera Bivol a fost angajată la Instituția

Medico-Sanitară Publică „Spitalul Raional Telenești” în anul 1989, prin contract

colectiv de muncă, iar în anul 2010, fiind intrate în vigoare modificările la

legislația muncii, în mod operațional au fost semnate de către el, automat, cu toți

angajații, contracte individuale de muncă, conform cerințelor legale și modelului

prestabilit. Niciodată nu a semnat careva acte care au favorizat, facilitat sau

avantajat soția sa în comparație cu alți angajați și că toate actele care le-a semnat în

privința Verei Bivol, în calitate de angajată a instituției pe care o conduce, nu

constituie apriori și sub nici o formă un conflict de interese, deoarece aceste acte

nu lezează nici interesele fondatorului, dar nici interesele altor angajați. Ordinele

semnate de către el în privința soției sale, au avut la bază primordial, respectarea

drepturilor constituționale ale omului, cum ar fi dreptul la muncă, dreptul la

retribuirea muncii, dreptul la odihnă, drepturi care sunt consfințite atât de

Convenția colectivă de muncă, contractul individual de muncă, cît și în mod

special de Codul muncii, Constituția Republicii Moldova și Convenția europeană a

drepturilor omului.

Reclamantul a precizat că în lipsa oricărui conflict de interese, totuși, la scurt

timp după numirea sa în funcția de conducător al „Spitalului Raional Telenești” și

anume în primele luni ale anului 2008, nu își amintește exact luna și data, a depus

o cerere fondatorului prin care a adus la cunoștință faptul că soția sa activează în

cadrul acestei instituții și a solicitat acordul să semneze actele legate de activitatea

acesteia. Prin răspunsul fondatorului i s-a comunicat că nu există careva probleme

și că este în drept să semneze ordine ce țin de activitatea soției sale, cu condiția să

nu fie afectate interesele fondatorului sau ale altor angajați. La începutul anului

2012, a fost informat de către Ministerul Sănătății despre modificările în legislație

și recomandat să solicite repetat permisiunea fondatorului instituției în cauză de a

semna, în funcția sa de director al Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul

Raional Telenești” actele legate de activitatea angajatei - Vera Bivol, ceea ce și a

făcut, pentru a evita oricare speculații și suspiciuni cu privire la existența unui

conflict de interese. Ulterior, de către Președintele raionului, a fost emisă dispoziția

nr. 15 din 27 ianuarie 2012, prin care conflictul de interese a fost soluționat și i s-a

permis să semneze personal în calitate de conducător, oricare acte legate de

activitatea soției sale – Vera Bivol în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice

„Spitalul Raional Telenești”.

Reclamantul a invocat că la emiterea actului de constatare a fost încălcată

procedura legală de sesizare. Or, după cum rezultă din cele indicate în acesta,

controlul a fost inițiat în baza notei nr. 12/4859 din 27 octombrie 2017, parvenită

de la Centrul Național Anticorupție, Direcția generală teritorială nord, care în urma

2

examinării unei petiții anonime în privința acțiunilor pretinse ilegale ale lui Alexei

Bivol și Verei Bivol, a fost inițiat un control și, ca urmare, s-a solicitat ANI să

verifice existența sau inexistența unui conflict de interese între persoanele vizate în

petiția anonimă. Acest aspect vine să demonstreze că, de fapt, organele abilitate au

efectuat acțiuni ilegale în baza unei petiții anonime, iar acumularea de date

ulterioare în baza acesteia, de asemenea, sunt lovite de nulitate, deoarece au la

bază încălcarea flagrantă a procedurii.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă integral acțiunea depusă de Alexei Bivol și anulat procesul-verbal de

inițiere a controlului nr. 139/09 din 14 noiembrie 2018 și actului de constatare nr.

06/09 din 25 ianuarie 2019, emise în privința lui Alexei Bivol de către Autoritatea

Națională de Integritate a Republicii Moldova, ca fiind ilegale.

La 22 aprilie 2019 și ulterior la 06 iunie 2019, Autoritatea Națională de

Integritate a Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 18 aprilie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii

depuse de Alexei Bivol.

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova

împotriva hotărârii din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 23 decembrie 2019 Autoritatea Națională de Integritate a declarat recurs

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instaței de apel și hotărârii primei instanțe, și

emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii depuse de Alexei Bivol

În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu actele de dispoziție

contestate, pe motiv că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, de

asemenea au fost încălcate normele de drept material.

Recurenta a susținut că nu a examinat petiția anonimă depusă în adresa

Centrului Național Anticorupție, Direcția generală teritorială nord, după cum au

constatat instanțele ierarhic inferioare, ci a examinat sesizarea Centrului Național

Anticorupție. Or, invocarea de către instanța de apel, în prezenta cauză, a

prevederilor art. 262 din Codul de procedură penală, nu sunt relevante, în

condițiile în care în conformitate cu art. 4, 5 din Legea cu privire la Centrul

Național Anticorupție nr. 1104 din 06 iunie 2002, Centrul Național Anticorupție

examinează inclusiv și sesizările prin prisma legislației civile. La sesizarea

parvenită la ANI de la Centrul Național Anticorupție nu a fost anexată petiția

anonimă, iar faptul că această petiție a rămas spre examinare la această instituție,

se confirmă atât prin contextul sesizării nominalizate, cât și din textul procesului-

verbal de inițiere al controlului cu nr. 139/09 din 14 noiembrie 2018.

Recurenta a notat că este eronată concluzia instanțelelor ierarhic inferioare

precum că Alexei Bivol a prezentat dispoziția președintelui Consiliului raional

Telenești nr. 15 din 27 ianuarie 2012 „Despre soluționarea conflictelor de

interese”, prin care s-a soluționat conflictul de interese declarate de către Alexei

Bivol în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Raional

Telenești”, din motiv că această dispoziție nu întrunește condițiile legale de

examinare a unei astfel de cereri.

3

Recurenta a relevat că este neîntemeiat argumentul instanței de apel referitor

la faptul că ANI nu poate interveni și constata conflictul de interese pentru

perioada 2011- august 2016, din motiv că a fost creată prin Legea nr. 132/2016.

Or, conform art. 44 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, Autoritatea este creată prin reorganizarea

Comisiei Naționale de Integritate, fiind succesorul în drepturi al acesteia.

La 11 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Alexei Bivol și a avocatului acestuia Constantin Scutelnic copia recursului declarat

de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova împotriva deciziei

din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 188).

Completul specializat relevă că Alexei Bivol și avocatul Constantin Scutelnic

au recepționat copia recursului declarat de Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, la 14 februarie 2020, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la

materialele dosarului (f.d. 190, 191).

La 28 februarie 2020, Alexei Bivol, reprezentat de avocatul Constantin

Scutelnic, a depus referință la recursul declarat de Autoritatea Națională de

Integritate a Republicii Moldova împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1)

din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia

instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare

a Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

După cum rezultă din materialele cauzei, și anume din avizul de primire nr.

DS2035853885AS, recurenta Autoritatea Națională de Integritate a Republicii

Moldova a recepționat copia deciziei motivate din 16 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău la data de 22 noiembrie 2019 (f.d. 173).

Astfel, luând în considerare că recurenta Autoritatea Națională de Integritate

a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, la data de 23 decembrie 2020, completul ajunge la

concluzia că Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova s-a

4

conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită

examinarea recursului declarat de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii

Moldova, în complet de 5 judecători pentru data de 27 mai 2020 (f.d. 213).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților

la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova, au fost

expuse cu suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinînd

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Din materialele cauzei, și anume din scrisoarea nr. 12/4859 din 27 octombrie

2017, recepționată de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova, la

06 noiembrie 2017, Colegiul reține că Centrului Național Anticorupție, Direcția

generală teritorială Nord a comunictat Autorității Naționale de Integritate a

Republicii Moldova că examinează o petiție anonimă referitor la acțiunile pretins a

fi ilegale ale directorului IMSP „Spitalul raional Telenești”, Alexei Bivol și ale

soției acestuia Vera Bivol. În urma examinării materialului, Centrului Național

Anticorupție, Direcția generală teritorială Nord a stabilit că funcția de director al

IMSP „Spitalul raional Telenești” o deține Alexei Bivol, unde în calitate de șef al

secției terapie, activează soția sa, Vera Bivol. Totodată, Centrului Național

Anticorupție, Direcția generală teritorială Nord a stabilit că, la 03 ianuarie 2011 de

către directorul IMSP „Spitalul raional Telenești”, Alexei Bivol a fost emis ordinul

nr. 8 cu privire la stabilirea programului individual de muncă cu regim flexibil

medicului secției boli interne Vera Bivol. Prin urmare, Centrul Național

Anticorupție, Direcția generală teritorială Nord a informat Autoritatea Națională de

Integritate a Republicii Moldova despre posibilul conflict de interese între

persoanele sus menționate și a solicitat stabilirea existenței sai inexistenței acestuia

(f.d. 71).

Conform procesului verbal de inițiere a controlului nr. 139/09 din

14 noiembrie 2018, Inspectoratul de Integritate a Autorității Naționale de

Integritate a Republicii Moldova a dispus inițierea procedurii de control privind

eventuala încălcare a regimului juridic al conflictului de interese de către Alexei

Bivol, director al IMSP „Spitalul raional Telenești”, înștiințarea lui Alexei Bivol

depre inițierea procedurii de control cu explicarea drepturilor și obligațiilor prin

prisma prevederilor art. 33 al Legii nr. 132/20216, precum și informarea

petiționarului despre inițierea procedurii de control în privința sa (f.d. 72-73).

5

La 25 ianuarie 2019 Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de

constatare nr. 06/09, prin care a constatat că Alexei Bivol, director al IMSP

„Spitalul raional Telenești”, nu a soluționat și a admis consumarea conflictelor de

interese de fiecare dată când a semnat și emis: ordinul nr. 10-C din 01 martie 2010

de angajare în funcție a Verei Bivol, contractul individual de muncă nr. 276/2010

din 31 mdecembrie 2010, încheiat între Alexei Bivol și Vera Bivol, a ordinului nr.

8 din 03 ianuarie 2011 privind stabilirea unui program individual de muncă cu

regim flexibil Verei Bivol dar și ordinelor de acordare a premiilor și cumulului (nr.

1-p din 04 ianuarie 2016, nr. 9-p din 09 februarie 2016) și a ordinelor de

acordare/rechemare din concediu: nr. 3-p din 13 ianuarie 2017, nr. 4-p din 18

ianuarie 2017, nr. 21 din 15 ianuarie 2018 și nr. 26 din 15 ianuarie 2018 în privința

persoanei apropiate, Vera Bivol, care îi este soție.

Astfel, în temeiul art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea

averii și a intereselor personale și art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, a fost sesizat Consiliul raional Telenești, în

termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în

vederea încetării raporturilor de muncă ori de serviciu cu Alexei Bivol, director al

IMSP „Spitalul raional Telenești”.

În temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii

și a intereselor personal, Alexei Bivol, a fost decăzut din dreptul de a exercita

funcții publice, funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o

perioadă de 3 ani din data încetării de drept a raporturilor de serviciu, sau din data

rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și

irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese.

Totodată, a fost dispusă înscrierea, lui Alexei Bivol, după încetarea de drept

a raporturilor de serviciu în calitatea de director al IMSP „Spitalul raional

Telenești” sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data

rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese, în Registrului de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică (f.d. 80-85).

Nefiind de coard cu actul menționat, la 12 februarie 2019 Alexei Bivol a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate

a Republicii Moldova (în continuare ANI) cu privire la anularea procesului-verbal

de inițiere a controlului nr. 139/09 din 14 noiembrie 2018 și actului de constatare

nr. 06/09 din 25 ianuarie 2019 (f.d. 2-8).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din

18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a admis integral acțiunea

depusă de Alexei Bivol și a anulat procesul-verbal de inițiere a controlului nr.

139/09 din 14 noiembrie 2018 și actul de constatare nr. 06/09 din 25 ianuarie 2019,

emise în privința lui Alexei Bivol de către Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova, ca fiind ilegale.

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Autoritatea Națională

de Integritate a Republicii Moldova a ajuns la concluzia respingerii acestuia și

menținerii hotărârii din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile

la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată

de către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și fără

6

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate de părți.

În susținerea acestei concluzii, instanța de recurs menționează că în

conformitate cu art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, autoritatea efectuează controlul averii și al

intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în

conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a

controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Sesizarea făcută de persoane fizice sau juridice cu rea-credință atrage după sine

răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea.

Conform art. 29 din aceeași Lege, sesizarea formulată de o persoană fizică

sau juridică de drept public sau de drept privat trebuie să întrunească condițiile de

formă și conținut stabilite de Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la

petiționare.

Articolul 10 alin. (1) și (2) din Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu

privire la petiționare, prevede că petițiile trebuie să fie semnate de autor, indicîndu-

se numele, prenumele și domiciliul. Petițiile în formă electronică conțin informații

privind numele, prenumele, domiciliul și adresa electronică a petiționarului.

Petițiile ce nu întrunesc condițiile prevăzute la alin. (1) se consideră anonime și nu

se examinează.

La caz, Colegiul reiterează că procedura de control privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către Alexei Bivol, director al IMSP

„Spitalul raional Telenești”, a fost inițiată de către Inspectoratul de Integritate a

Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova în baza sesizării

Centrului Național Anticorupție, Direcția generală teritorială Nord nr. 12/4859 din

27 octombrie 2017 (f.d. 72, 80).

Iar, reclamantul/intimat Alexei Bivol a invocat în susținerea poziției sale că

inițierea procedurii de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al

conflictului de interese, dispusă prin procesul-verbal nr. 139/09 din 14 noiembrie

2018 de inițiere a controlului, a fost dictată de examinarea unei petiții anonime,

care nu urma a fi reținută spre examinare.

În conformuitate cu art. 194 alin. (1) Cod administrativ, în procedura în

prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și

de drept.

Conform art. 216 alin. (1) lit. b) și c) Cod administrativ, pentru pregătirea

dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul

raportor efectuează următoarele acțiuni: clarifică circumstanțele ce trebuie probate

și indică probele suplimentare care trebuie prezentate de către participanți în

termenul stabilit expres de instanța de judecată; solicită, la cerere sau din oficiu,

probele necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios

administrativ printr-o încheiere în care este stabilit termenul-limită de prezentare a

acestora.

Așadar, contrar prevederilor legale citate supra, instanța de apel apel a

verificat legalitatea și temenicia hotărîrii primei instanțe în lipsa sesizării Centrului

Național Anticorupție, Direcția generală teritorială Nord nr. 12/4859 din

27 octombrie 2017, care a stat la baza emiterii procesului-verbal nr. 139/09 din 14

7

noiembrie 2018 de inițiere a controlului, deși această proba are o importanță

primordială în justa soluționare a cauzei, cu atît mai mult că, în temeiul art. 219

alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu art. 263 alin. (8) Cod de proceduă penală, plîngerile și

denunțurile anonime nu pot servi temei pentru pornirea urmăririi penale, însă, în

urma controlului efectuat în temeiul acestor plîngeri sau denunțuri, organul de

urmărire penală se poate autosesiza în vederea urmăririi penale.

Prin urmare, continuând șirul logic al ipotezei relevate supra, instanța de

recurs menționează că instanța de apel era obligată să cerceteze direct și nemijlocit

sesizarea Centrului Național Anticorupție, Direcția generală teritorială Nord nr.

12/4859 din 27 octombrie 2017, or doar așa aceasta urma să determine cu

certitudine dacă sesizarea Centrului Național Anticorupție, Direcția generală

teritorială Nord este bazată nemijlocit pe o petiție anonimă sau în aceasta au fost

indicate și alte pretinse acțiuni ilicite ale lui Alexei Bivol, director al IMSP

„Spitalul raional Telenești”, iar în urma examinării acestora de către Centrul

Național Anticorupție, Direcția generală teritorială Nord s-au stabilit cele indicate

în sesizare, fiind astfel posibilă sesizarea Autorității Naționale de Integritate despre

posibilul conflict de interese între Alexei Bivol, director al IMSP „Spitalul raional

Telenești” și soția acestua Vera Bivol, care activează în cadrul aceluiași spital.

Totodată, instanța de recurs învederează că decizia contestată nu conține nici

o analiză cu privire la argumentul Agenției Naționale de Integritate precum că

dispoziția președintelui Consiliului raional Telenești despre soluționarea

conflictelor de interese nr. 15, a fost adoptată la 17 ianuarie 2012, iar ordinele nr.

10-C și nr. 8, precum și contractul individual de muncă nr. 276/2010, au fost emise

și semnate anterior și anume în anul 2010-2011.

Prin urmare, instanța de recurs constată că, instanța de apel s-a abținut de a

da un răspuns convingător și explicit la alegația Agenției Naționale de Integritate

expus supra, iar conjunctura dată atestă examinarea unilaterală a cauzei, ce

constituie o încălcare a dreptului recurentei/apelantei de a se bucura de drepturile

sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum și a principiului

egalității armelor în proces.

Suplimentar, Colegiul conchide că necesitatea trimiterii cauzei la rejudecare

se confirmă și prin aceia că instanța de apel nu a dat apreciere și nu s-a expus

asupra contradictorialității dintre dispoziția Președintelui raionului Telenești nr. 15

din 27 ianuarie 2012 „Despre soluționarea conflictelor de interese”, prin care s-a

permis lui Alexei Bivol de a semna ordinele și alte acte administrative ce ține de

activitatea șefului secției boli interne, Vera Bivol și răspunsul Președintelui

raionului Telenești, prin care s-a menționat că în perioada 2011-2018, Alexei Bivol

nu a depus declarație privind careva situații de conflict de interese (f.d. 10, 136).

În atare circumstanțe, instnața de recurs decelează că neelucidarea

circumstanțelor menționate de către instanța de apel, atestă direct că prezenta speță

a fost examinată superficial, or, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de

proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar

hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre

părți.

8

Finalmente, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile

instanței de apel privind admiterea acțiunii reclamantului Alexei Bivol, implicit și

din motiv că Autoritatea Națională de Integritate a fost creată prin Legea nr. 132

din nr. 132 din 17 iunie 2016, iar drept umrare nu poate interveni și constata

conflictul de interese pentru perioada 2011- august 2016, or conform art. 44 alin.

(1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie

2016, autoritatea este creată prin reorganizarea Comisiei Naționale de Integritate,

fiind succesorul în drepturi al acesteia.

Conjunctura descrisă supra profilează faptul că, instanța de apel nu a

exercitat un control judiciar, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv

al apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță, limitându-se doar la aprecierea

repetată a constatărilor primei instanțe și drept consecință a interpretat și aplicat în

mod eronat normele de drept material.

Prin urmare, completul de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor circumstanțelor cauzei. Astfel, la reexaminarea cauzei instanța de apel

urmează să emită o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept

material și procedural pertinente speței.

De asemenea, Colegiul judiciar consemnează că din interpretarea

art. 6 CEDO, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și

acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile

contestate asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de

către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz

c. Spaniei din 21.01.1999).

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de admite

recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova, de

a casa integral decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei în instanța de apel, deoarece în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o soluție finală în cauza

dată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

circumstanțele constatate și concluziile deduse de instanța de recurs și,

reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea

normelor de drept material și procedural pertinente speței, precum și cercetarea

multiaspectuală a suportului probator.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), alin. (2) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova.

9

Se casează integral decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Alexei Bivol împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii

Moldova cu privire la anularea actelor administrative, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

10