3rh-8/22 — anularea actelor administrative

3rh-8/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3rh-3/22

2-19074499-01-3rh-19012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (S. Filincova, G. Stratulat, D. Mardari, V. Boico, N. Craiu)

ÎNCHEIERE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Alexei Bivol și Vera Bivol în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Bivol

împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 08 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

constată:

La 12 februarie 2019, Alexei Bivol a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la anularea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 29 ianuarie 2019 i-a fost adus la cunoștință

actul de constatare nr. 06/09 din 25 ianuarie 2019, emis de către Inspectoratul de

Integritate al Autorității Naționale de Integritate.

Prin actul menționat, s-a constatat că nu a soluționat și că a admis consumarea

conflictelor de interese de fiecare dată când a semnat și a emis ordinul nr. 10-C din 1

martie 2010; contractul individual de muncă nr. 276/2010 din 31 octombrie 2010,

încheiat între Alexei Bivol și Vera Bivol; ordinul nr. 8 din 3 ianuarie 2011 privind

stabilirea unui program individual de muncă cu regim flexibil Verei Bivol; ordinele

privind acordarea premiilor și cumulului nr. 1-p din 4 ianuarie 2016, nr. 9-p din 19

februarie 2016; ordinele de acordare/rechemare din concediul nr. 3-p din 13 ianuarie

2017, nr. 4-p din 18 ianuarie 2017, nr. 21 din 15 ianuarie 2018 și nr. 26 din 15 ianuarie

2018 în privința Verei Bivol, care este soția sa.

1

Reclamantul a notat că nu este de acord cu actul de constatare menționat, deoarece

este ilegal, iar drept consecință urmează a fi anulat.

Reclamantul a menționat că prin invitația nr. 04-09/1734 din 18 decembrie 2018,

a fost informat că în privința sa se desfășoară controlul privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, în cadrul căruia se verifică legalitatea adoptării și

semnării de către el, în calitate de director al Instituției Medico-Sanitare Publice

„Spitalul Raional Telenești”, al contractului individual de muncă nr. 276/2010 din 31

decembrie 2010 și al ordinelor în care figurează Vera Bivol, șef al secției boli interne

a Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Raional Telenești”.

Reclamantul a punctat că soția sa, Vera Bivol, a fost angajată la Instituția Medico-

Sanitară Publică „Spitalul Raional Telenești” în anul 1989, prin contract colectiv de

muncă, iar în anul 2010, fiind intrate în vigoare modificările la legislația muncii, în

mod operațional au fost semnate de către el, automat, cu toți angajații, contracte

individuale de muncă, conform cerințelor legale și modelului prestabilit. Niciodată nu

a semnat careva acte care au favorizat, facilitat sau avantajat soția sa în comparație cu

alți angajați și că toate actele care le-a semnat în privința Verei Bivol, în calitate de

angajată a instituției pe care o conduce, nu constituie apriori și sub nici o formă un

conflict de interese, deoarece aceste acte nu lezează nici interesele fondatorului, dar

nici interesele altor angajați. Ordinele semnate de către el în privința soției sale, au

avut la bază primordial, respectarea drepturilor constituționale ale omului, cum ar fi

dreptul la muncă, dreptul la retribuirea muncii, dreptul la odihnă, drepturi care sunt

consfințite atât de Convenția colectivă de muncă, contractul individual de muncă, cât

și în mod special de Codul muncii, Constituția Republicii Moldova și Convenția

europeană a drepturilor omului.

Reclamantul a precizat că în lipsa oricărui conflict de interese, totuși, la scurt timp

după numirea sa în funcția de conducător al „Spitalului Raional Telenești” și anume

în primele luni ale anului 2008, nu-și amintește exact luna și data, a depus o cerere

fondatorului prin care a adus la cunoștință faptul că soția sa activează în cadrul acestei

instituții și a solicitat acordul să semneze actele legate de activitatea acesteia.

Prin răspunsul fondatorului i s-a comunicat că nu există careva probleme și că este

în drept să semneze ordine ce țin de activitatea soției sale, cu condiția să nu fie afectate

interesele fondatorului sau ale altor angajați.

La începutul anului 2012, a fost informat de către Ministerul Sănătății despre

modificările în legislație și recomandat să solicite repetat permisiunea fondatorului

instituției în cauză de a semna, în funcția sa de director al Instituției Medico-Sanitare

Publice „Spitalul Raional Telenești” actele legate de activitatea angajatei – Vera

Bivol, ceea ce și a făcut, pentru a evita oricare speculații și suspiciuni cu privire la

existența unui conflict de interese.

Ulterior, Președintele raionului a emis dispoziția nr. 15 din 27 ianuarie 2012, prin

care conflictul de interese a fost soluționat și i s-a permis să semneze personal în

calitate de conducător, oricare acte legate de activitatea soției sale – Vera Bivol în

cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Raional Telenești”.

Reclamantul a invocat că la emiterea actului de constatare a fost încălcată

procedura legală de sesizare. Or, după cum rezultă din cele indicate în acesta,

controlul a fost inițiat în baza notei nr. 12/4859 din 27 octombrie 2017, parvenită de

la Centrul Național Anticorupție, Direcția generală teritorială nord, care în urma

examinării unei petiții anonime în privința acțiunilor pretinse ilegale ale lui Alexei

2

Bivol și Verei Bivol, a fost inițiat un control și, ca urmare, s-a solicitat Autorității

Naționale de Integritate să verifice existența sau inexistența unui conflict de interese

între persoanele vizate în petiția anonimă. Acest aspect vine să demonstreze că, de

fapt, organele abilitate au efectuat acțiuni ilegale în baza unei petiții anonime, iar

acumularea de date ulterioare în baza acesteia, de asemenea, sunt lovite de nulitate,

deoarece au la bază încălcarea flagrantă a procedurii.

A solicitat Alexei Bivol anularea procesului-verbal nr. 139/09 din 14 noiembrie

2018 și a actului de constatare nr. 06/09din 25 ianuarie 2019 emise de către

Inspectoratul de integritate al Autorității Naționale de Integritate.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă integral acțiunea depusă de Alexei Bivol și anulat procesul-verbal de inițiere

a controlului nr. 139/09 din 14 noiembrie 2018 și actului de constatare nr. 06/09 din

25 ianuarie 2019, emise în privința lui Alexei Bivol de către Autoritatea Națională de

Integritate a Republicii Moldova, ca fiind ilegale.

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova împotriva

hotărârii din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

depus de Autoritatea Națională de Integritate, casată integral decizia din 16 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Autoritatea Națională de Integritate și a fost menținută hotărârea din 18

aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 08 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat decizia din 11

noiembrie 2020 a Curții de Apel și hotărîrea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie prin care: S-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Alexei Bivol împotriva Autorității Naționale de

Integritate, cu privire la anularea actelor administrative.

La 19 ianuarie 2022, Alexei Bivol și Vera Bivol au depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 08 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul

art. 446 alin. (1), art. 447 lit. a) și b), art. 449 lit. b) și c) și art. 450 lit. b) și c) din

Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire au indicat că revizuientul Alexei Bivol nu a

beneficiat de o examinare corectă și echitabilă în fața Curții Supreme de Justiție,

deoarece instanța de recurs a examinat și soluționat cauza fără ședință de judecată,

prin ce i-au fost îngrădite drepturile la un proces echitabil. Astfel, dreptul la o audiere

în cadrul unei ședințe publice reprezintă un element care fundamentează egalitatea în

ansamblu a armelor între părțile la proces, însă care nu a fost asigurat de instanța de

recurs.

La fel, revizuienții au invocat prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură

civilă, în sensul că instanțele de judecată au emis, în speță, acte judecătorești cu privire

la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În acest context, au menționat că instanțele judecătorești nu au stabilit cercul de

persoane ale căror drepturi pot fi afectate la soluționarea litigiului și prin urmare nu

au atras în proces pe Vera Bivol.

3

Prin referința din 01 februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a solicitat

respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei Bivol și Vera Bivol.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–

171.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În temeiul art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile,

ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în

condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.

c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861

pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei,

precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri,

încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt

invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 Cod de

procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea cunoaște despre aceste circumstanțe anterior

pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se solicită.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire.

La fel, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Ori,

în lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art.

449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare

temei.

4

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele

invocate de către Alexei Bivol în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul

cu soluția pronunțată și nu relevă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva

temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile.

Deci, sunt irelevante pentru admiterea cererii de revizuire și retractarea actelor

judecătorești irevocabile argumentele revizuientului Alexei Bivol, precum că instanța

de recurs a examinat cauza în lipsa părților.

Or, instanța de recurs în decizia din 08 septembrie 2021, a cărei revizuire se cere,

a dispus examinarea recursului fără invitarea părților în ședință în temeiul art. 247 din

Codul administrativ, care statuează că, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

De altfel, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa participanților la proces,

nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces la

justiție, în condițiile în care participanții la proces beneficiază de un ansamblu de

pârghii legale întru realizarea drepturilor lor.

La aspectul dat, CtEDO a statuat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO pentru

proceduri în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective. Atunci când a avut loc o ședință publică în prima instanță,

lipsa unei astfel de ședințe poate fi justificată la faza căii de atac de caracteristicile

speciale ale procedurilor în cauză, ținând cont de natura sistemului căilor de atac

naționale, de scopul competențelor instanțelor ierarhic superioare și de modul în care

interesele reclamantului au fost de fapt prezentate și apărate în fața instanței ierarhic

superioare, îndeosebi în lumina naturii chestiunilor care urmează a fi hotărâte de către

aceasta.

Conform jurisprudenței Curții, procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele art. 6 din CEDO, chiar dacă

persoanei care a folosit calea de atac nu i s-a dat posibilitatea să prezinte personal

probe în fața instanței de recurs. Mai mult, chiar dacă instanța ierarhic superioară are

competenta deplină de a examina atât chestiuni de drept, cât și de fapt, art. 6 din

CEDO nu garantează întotdeauna un drept la o ședință publică sau, dacă o ședință are

loc, un drept de a fi prezent personal (cauza Botten vs Norvegia din 19 februarie

1996).

Referitor la celelalte argumente invocate de revizuent în susținerea cererii de

revizuire, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.

449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, dezacordul acestuia cu decizia din 08

septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire a fost solicitată nu poate

constitui temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, motiv

pentru care cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Or, argumentele invocate de către Alexei Bivol și Vera Bivol în susținerea cererii

de revizuire se referă în mare parte la dezacordul acestora cu soluția pronunțată pe

parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 din

Codul de procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei

hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

5

Cât privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de către Alexei Bivol și

Vera Bivol – art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul elucidează că

redeschiderea procesului în temeiul normei vizate poate fi posibilă doar cu condiția

că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor

persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi,

fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor.

Totodată, instanța de recurs remarcă și despre obligativitatea constatării dacă

persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios,

precum și dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au

fost încălcate aceste drepturi, iar argumentele revizuienților privind soluționarea

problemei drepturilor Verei Bivol, fără a fi atrasă în proces nu se încadrează în

contextul temeiului de revizuire expus or, prin hotărârea supusă revizuirii, acesteia

din urmă nu i-au fost încălcate careva drepturi.

În așa mod, deși revizuenții au invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449

lit. c) din Codul de procedură civilă, ultimii însă nu au adus nici un argument pertinent

care ar indica la faptul că instanța a emis decizia, revizuirea căreia a fost solicitată în

speță, cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Or,

evenimentele invocate de revizuenți nu se încadrează în exigențele legale descrise,

care ar impune o rejudecare a cauzei.

Este de menționat că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de

reformare, iar în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în

prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri

urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere

care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind

inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

6

Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de

Alexei Bivol și Vera Bivol împotriva deciziei din 08 septembrie 2021 a Curții

Supreme de Justiție în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul

securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat

că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu

cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Prin urmare, cererea lui Alexei Bivol și Verei Bivol privind revizuirea deciziei

din 08 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în prevederile

legale enunțate și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de

revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului

securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în

cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 Cod de procedură civilă,

instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195, 230 Cod administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei Bivol și

Vera Bivol împotriva deciziei din 08 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Bivol împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la anularea actelor

administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

7