3ra-452/20 — obligarea emiterii certificatului de urbanism

Dosarul nr. 3ra-452/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Qube Construct”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Qube Construct” împotriva Primăriei

municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea

emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 august 2017, SRL „Qube Construct” a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal

Chișinău privind obligarea emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul terenului

amplasat pe xxxxxx, cu destinația pentru construcții, iar la 26 iulie 2016 a prezentat

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare schița de proiect privind

amplasarea pe terenul indicat a unui complex cu încăperi comerciale și spații

locative, acesta fiind coordonat și aprobat de arhitectorul-șef al municipiului

Chișinău.

Reclamanta a invocat că la 16 mai 2017 s-a adresat autorităților publice locale

cu cerere privind eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare or, lipsa

obiecțiilor la cererea depusă prezuma că reclamantul a anexat și toate actele

prevăzute de lege, însă prin răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare nr. 21/2967, recepționat la 25 mai 2017, s-a refuzat în eliberarea

certificatului solicitat pe motive formale, deși legea nu instituie dreptul autorității de

a refuza eliberarea certificatului de urbanism.

1

A menționat reclamantul că la 27 iunie 2017 a depus cerere prealabilă în

vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, care a fost respinsă prin răspunsul

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/1611-p din 11 iulie

2017.

A solicitat reclamantul obligarea pârâților să elibereze certificatul de urbanism

pentru proiectare pe lotul de teren amplasat pe xxxxx a unui imobil conform schiței

de proiect aprobate de arhitectorul-șef al mun. Chișinău și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 09 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată depusă de SRL ,,Qube Construct” împotriva Primăriei

municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de SRL ,,Qube Construct” și a fost menținută hotărârea din 09 iulie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a concluziona astfel Curtea de Apel Chișinău a constatat că certificatul

de urbanism pentru proiectare se emite în baza documentației de urbanism, ce

interzice edificarea unor construcții cu destinație distinctă de zona stabilită în această

documentație, situație întrunită în speță în contextul în care apelantul/recurentul a

solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea unui complex ce

conținea încăperi cu destinație locativ, amplasamentul căruia urmează a fi realizată

în zonă urbanistică comercială. Prin urmare, solicitarea apelantului contravine

documentației de urbanism și permisiunea autorității publice locale de a proiecta o

construcție cu o destinație ce nu corespunde zonei urbanistice este inadmisibilă.

A mai invocat instanța de apel că este nefondat argumentul apelantului/

recurentului referitor la faptul că legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nu instituie dreptul autorității publice abilitate de a refuza eliberarea

certificatului de urbanism, deoarece această interpretare este eronată și limitată în

contextul constatării neîntrunirii în cazul dat a documentației de urbanism și

neînlăturării dubiilor referitoare la existența sau lipsa unei interdicții de folosință a

terenului conform destinației solicitate.

La 10 februarie 2020, SRL ,,Qube Construct”, a declarat recurs, iar la 25 mai

2020 a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond

și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre o nouă examinare.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurentul a susținut că instanțele inferioare, la examinarea cauzei au invocat

pârâtul necorespunzător. Prin urmare, dacă Consiliul mun. Chișinău și Primăria

mun. Chișinău nu erau competente să elibereze certificatul de urbanism, atunci

instanțele de judecată, din oficiu, urmau să verifice dacă aceste organe erau

competente să elibereze un refuz.

A menționat recurentul că instanțele de judecată au omis din oficiu să

examineze competența Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare de

a refuza în eliberarea certificatului de urbanism. Astfel, în opinia recurentului

2

instanțele de judecată inferioare, au emis aprecieri contradictorii la faptul existenței

sau inexistenței refuzului.

La 17 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, copia recursului declarat de

SRL ,,Qube Construct”, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Conform avizelor de recepție anexate la materialele dosarului, Consiliul mun.

Chișinău și Primăria mun. Chișinău, au luat cunoștință de copia recursului declarat.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În contextul prevederilor art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces, însă, date despre

recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

Prin urmare, recursul declarat de către SRL ,,Qube Construct”, la 10 februarie

2020, a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a

Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de SRL ,,Qube Construct”, în raport cu

materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că recursul depus de SRL ,,Qube Construct”, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului că, nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii

prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge

recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

4

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de SRL ,,Qube Construct”.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Qube Construct”, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5