2ra-724/20 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

2ra-724/20 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-724/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Cucerescu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vladimir Iacușevici,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa

împotriva lui Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea construcției accesorii și evacuarea din bunul imobil,

și acțiunea reconvențională înaintată de Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev și Valentin Fediuc împotriva lui Mihai Popa, Ștefan Popa, Iurie

Plugari, Radu Moraru, Primăria mun. Chișinău, Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”, intervenienți accesorii notarul Adelina Florea, notarul Ghenadie Vacari și

notarul Natalia Ucrainean cu privire la anularea actelor juridice și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t a t ă :

La 05 septembrie 2016, Mihai Popa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea construcției accesorii și evacuarea din bunul imobil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că deține cu drept de proprietate

construcția accesorie amplasată în mun. Chișinău, str. XXXXX, din data de 12

noiembrie 2015, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7745.

Conform pct. 2.2 al contractului de vânzare-cumpărare menționat este stipulat

că în proprietatea cumpărătorului Mihai Popa, trece construcția accesorie cu

suprafața de 29,70 m.p. cu nr. cadastral: XXXXX.04, situată în mun. Chișinău, str.

XXXXX.

A menționat că la 13 noiembrie 2015 contractul de vânzare-cumpărare

întocmit la notarul public Adelina Florea a fost înregistrat la OCT Chișinău cu nr.

cadastral XXXXX.04, conform planului de amplasament a construcției și

amenajărilor eliberat de ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău, construcției accesorii

fiindu-i atribuit nr. cadastral XXXXX.04.

Reclamantul a relatat că din ianuarie 2016 pârâții creează obstacole în

folosința și posesia imobilului, astfel, fiind lipsit de posibilitatea de a a-și exercita

1

dreptul de proprietate, construcția accesorie fiind ocupată abuziv de Vladimir

Iacușevici și Sergii Kolomiitsev.

Prin somația din 27 iulie 2016, recepționată de pârâți, a intenționat

soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă fără nici un succes, fiind nevoit de a se

adresa în instanța de judecată.

Reclamantul și-a întemeiat în drept acțiunea, conform prevederilor art. 315

alin. (1), 316 alin. (1), 374 Cod civil.

A solicitat reclamantul dispunerea înlăturării obstacolelor de către Vladimir

Iacușevici și Sergii Kolomiitsev în folosirea bunului imobil - construcția accesorie,

situată mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX.04, lit. 2; dispunerea

evacuării pârâților Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev din bunul imobil -

construcția accesorie, situată în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX.04, lit. 2.

La data de 19 octombrie 2016, Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și

Valentin Fediuc au depus acțiune reconvențională împotriva lui Mihail Popa,

Ștefan Popa, Iurie Plugari, Radu Moraru, Primăriei mun. Chișinău, IP „Agenția

Servicii Publice”, intervenienți accesorii notarul public Adelina Florea, notarul

public Ghenadie Vacari, notarul public Natalia Ucrainean cu privire la anularea

actelor juridice.

În motivarea acțiunii reconvenționale au indicat că Ștefan Popa în anul 2011 a

devenit proprietarul ap. l din mun. Chișinău, str. XXXXX.

Au menționat că tatăl lui Ștefan Popa, Mihai Popa în scurt timp după aceasta

a declarat celorlalți locatari din ogradă, că de fapt el este proprietarul ap. 1. În

ograda comună cu mai multe decenii în urmă au fost construite șuri, construcții

accesorii pentru fiecare apartament, care se aflau și se află în folosința locatarilor

ogrăzii.

Reclamanții acțiunii reconvenționale au specificat că apartamentele 5 și 6 au

un singur proprietar - Valentin Fediuc, care are în folosință 2 șuri. Repartizarea

șurilor în folosință s-a făcut de locatarii ogrăzii cu multe decenii în urmă, astfel

până la venirea în ogradă a reclamantului Mihai Popa, nimeni niciodată nu a

pretins la șurile celorlalți locatari și nu s-a cerut vreodată repartizarea lor.

Au susținut că șurile, inclusiv construcția cu nr. 2-04, au fost construite în anii

60 a secolului trecut, fiind alipite de peretele gardului comun cu Filarmonica, adică

al patrulea perete este gardul proprietatea Filarmonicii.

După venirea în ogradă a lui Mihai Popa, ultimul a început a pretinde de la

Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev, șura vecină construcției nr. 2-04, iar

după explicarea că șura dată nu este atribuită către ap. l, primul a început a scrie

diferite plângeri, pe motive inventate.

De altfel, reclamanții în cererea reconvențională au invocat că în planul

cadastral anexat de reclamant la acțiune, construcția nr. 2-04 nu este indicată, însă

în realitate ea cuprinde 3 încăperi: 1 șura lui Valentin Fediuc, 1 șura lui Vladimir

Iacușevici și garajul la care pretinde Mihai Popa, care are suprafața de 29,7 m.p.

Au relatat că prin răspunsul din 21 septembrie 2016 a Primăriei mun.

Chișinău s-a indicat că administrația publică locală nu poate proba existența

procesului-verbal de recepție finală a construcției nr. 2-04 din mun. Chișinău, str.

XXXXX, dar a făcut trimitere la grija proprietarului. S-a mai specificat că nu

există date privind existența procesului-verbal de dare în exploatare nr. 754 din 24

octombrie 2012, a construcției nr. 2-04 din mun. Chișinău, str. XXXXX, nu există

2

acte care să confirme dreptul cuiva de posesie legală asupra terenului pe care este

amplasată construcția, nu există acordul vecinilor la edificarea construcției date,

construcția este în stare avariată cu mulți ani înainte de pretinsa dare în exploatare

și înregistrare a drepturilor (f.d. 18-21, vol. I).

La 21 noiembrie 2016, Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev au depus o

cerere privind primirea spre examinare și majorarea cuantumului pretențiilor din

acțiune, solicitând majorarea cuantumului pretențiilor cererii de chemare în

judecată reconvenționale cu cerințele: de a recunoaște ilegală înregistrarea de către

OCT Chișinău a dreptului de proprietate asupra construcției cu nr. 2-04 din mun.

Chișinău, str. XXXXX și a drepturilor înregistrate ulterior în baza actelor juridice

translative de proprietate; a dispune demolarea construcției cu nr. 2-04 din mun.

Chișinău, str. XXXXX (f.d. 46-48, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 12 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău cererea reconvențională a fost pusă pe rol (f.d. 48, vol. I).

La 11 mai 2018, Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc

au depus o cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune (f.d. 117-120, vol. I).

În motivarea cererii de concretizare reclamanții acțiunii reconvenționale au

invocat că prin procesul-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012, s-a

recepționat anexa lit. A la apartamentul nr. l din mun. Chișinău, str. XXXXX. Tot

prin acest proces-verbal s-a stabilit condiția de demolare a garajului construit

abuziv din curtea situată în mun. Chișinău, str. XXXXX. La baza acestui proces-

verbal a stat certificatul de urbanism informativ nr. 327i/12 din 13 iunie 2012,

eliberat de Primăria mun. Chișinău, care la p. 3 - Regimul arhitectural-urbanistic a

stabilit că garajul lit. „2-04” contravine normelor urbanistice și nu poate fi propus

legiferării, iar în anexa - planul de încadrare în teritoriu, s-a stabilit clar că garajul

lit. „2-04” construit neautorizat, urmează a fi demolat.

Au invocat că prin procesul-verbal de recepție finală nr. 754 din 24 octombrie

2012, comisia de recepție a recepționat bucătăria de vară lit. 2-04 din mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața la sol de 29,7 m.p., conform Planului de

amplasament a construcției și amenajărilor cu data actualizării 23 februarie 2012

(executor V. Postolachi).

De asemenea, reclamanții în acțiunea reconvențională au relatat că Ștefan

Popa a înstrăinat pretinsa bucătărie de vară lui Radu Moraru în baza contractului de

donație nr. 3226 din 06 iunie 2015, autentificat de notarul Natalia Ucrainean, iar

Radu Moraru a înstrăinat pretinsa bucătărie de vară lui Iurie Plugari, prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 7105 din 07 septembrie 2015, autentificat de

notarul public Ghenadie Vacari. Ulterior, Iurie Plugari a înstrăinat pretinsa

bucătărie de vară lui Popa Mihai prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7745 din

12 noiembrie 2015.

Au indicat că în anul 2013, data perfectării 09 decembrie 2013, de către ÎS

„Cadastru”, filiala Chișinău, a fost eliberat un alt Plan de amplasament a

construcției și amenajărilor, unde a fost clar indicat că garajul/ bucătăria de vară

neautorizată, cu lit. 2-04, are o suprafață de 17,9 m.p. și nu include suprafețele

șurilor aflate în folosința vecinilor din ap. 6 și 2.

Prin urmare, șurile aflate în folosința vecinilor din ap. 2 și 6 au fost incluse în

suprafața garajului construit neautorizat, care inițial avea o suprafață de 17,9 m.p.,

iar din partea organului cadastral și a administrației publice locale nu au obținut un

răspuns clar, în baza cărui act suprafața garajului construit neautorizat a fost mărită

3

din contul șurilor și în baza cărui act a fost modificată destinația construcției

neautorizate din garaj în bucătărie de vară.

La 19 aprilie 2018 prin scrisoarea cu nr. I-3470/1/18, Primăria mun. Chișinău

a informat că procesul-verbal de recepție finală nr. 754 a fost contrasemnat de către

membrii comisiei de recepție pentru un alt imobil din mun. Chișinău și pentru un

alt beneficiar la data de 10 octombrie 2012. S-a menționat că au fost constatate in

coincidențe esențiale și anume: - ce ține de procesul-verbal de recepție finală nr.

754 din 24 octombrie 2012, înregistrat la organul cadastral, ca act primar la

obținerea dreptului de proprietate asupra construcției neautorizate garajul,

redenumit neîntemeiat în bucătărie de vară cu nr. 2-04, din mun. Chișinău, str.

XXXXX, cu suprafața inițială de 17,9 m.p., iar apoi cu suprafața de 29,7 m.p.; -

pârâtul Primăria mun. Chișinău nu deține în arhiva sa un astfel de act, cu toate că

potrivit procesului-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012,

beneficiarul Ștefan Popa a semnat că cunoaște prevederile Hotărârii Guvernului nr.

285 din 23 mai 1996, de a transmite un exemplar Primăriei mun. Chișinău, or,

contrar acestui fapt, nu există nici o dovadă că un exemplar al actului contestat,

fiind în cunoștință de cauză, a fost transmis de Ștefan Popa către Primăria mun.

Chișinău.

Unicul act menționat este Actul de inspectare a OCT Chișinău nr.

0100/12/1720 din 17 februarie 2012, care a fost pus și la baza procesului-verbal de

recepție finală nr. 645 din 28 august 2012, prin care s-a dispus demolarea garajului

construit neautorizat. S-a mai relatat că Avizul privind recepția finală a construcției

nr. 1/2-85 din 22 iunie 2012, eliberat de Serviciul protecției civile și situațiilor

excepționale pentru anexa lit. „A1” și garaj, în care este indicată doar suprafața

garajului neautorizat de 29,7 m.p., nu și a anexei lit. „A1”, pentru care avizul este

dat ca fiind pozitiv și care a stat la baza emiterii procesului-verbal de recepție

finală nr. 645 din 28 august 2012.

Au mai invocat că sunt în neconcordanță semnăturile pârâtului Ștefan Popa

din procesul-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012 și pretinsul

proces-verbal nr. 754 din 24 octombrie 2012, fiind menționat că de asemenea se

observă neconcordanțe în semnăturile aplicate pe Planurile de amplasament a

construcției și amenajărilor din 23 februarie 2012, pentru curtea din mun. Chișinău,

str. XXXXX, executat de V. Postolachi și din 09 decembrie 2013 executat de L.

Isac, din numele șefului direcției L. Semcova și din numele șefului adjunct filială

V. Stoian.

De altfel, au menționat că la o dată anterioară, construcția neautorizată

garajul, deja denumită bucătărie de vară, avea suprafața de 17,9 m.p., iar șurile în

folosința reclamanților Vladimir Iacușevici și Valentin Fediuc indicate sub nr. 6, au

o suprafață de 12,5, prin urmare conform calculului 17,9 + 12,5, este o suprafață de

30,4 m.p., ce nu corespunde suprafeței pretinsei bucătării de vară de 29,7 m.p.

Reclamanții acțiunii reconvenționale au concluzionat că construcția

neautorizată, real este garaj (redenumit în bucătărie de vară) cu suprafața de 17,9

m.p. conform Planului de amplasament a construcției si amenajărilor executat de

OCT Chișinău, executant L. Isac, indicat la lit. 2-04, fără includerea în suprafața sa

a suprafeței șurilor indicate cu lit. 6, cu suprafața de 12,5 m.p. și anume garajul cu

suprafața de 17,9 m.p., a fost condiționat de demolare de comisia de recepție și

administrația publică locală.

4

Așadar, au menționat că construcția în fapt are statut de construcție

provizorie, edificată cu mai multe decenii în urmă, cu grija locatarilor și

gestionarului blocului locativ și care are ca destinație utilizarea șurilor de către

locatari pentru depozitarea inventarului și combustibilului pentru perioada rece a

anului, or, demolarea se solicită anume în privința garajului (redenumit bucătărie

de vară) cu suprafața de 17,9 m.p.

Reclamanții în acțiunea reconvențională au solicitat respingerea cererii de

chemare în judecată depusă de Mihai Popa; anularea procesului-verbal de recepție

finală nr. 754 din 24 octombrie 2012 a construcției nr. 2-04 din mun. Chișinău, str.

XXXXX; anularea contractului de donație din 06 iunie 2015 încheiat între Ștefan

Popa și Radu Moraru, în privința bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX,

nr. cadastral XXXXX04; anularea contractului de vânzare-cumpărare din 07

septembrie 2015 încheiat între Radu Moraru și Iurie Plugaru, în privința bunului

imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04; anularea

contractului de vânzare-cumpărare din 12 noiembrie 2015 încheiat între Iurie

Plugari și Mihai Popa, în privința bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX,

nr. cadastral XXXXX04; anularea refuzului OCT Chișinău din 01 martie 2017 ca

fiind ilegal și anularea înregistrării în registrul bunurilor imobile a bunului imobil

din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04; demolarea construcției

neautorizate garajul cu suprafața de 17,9 m.p., lit. 2-04, din mun. Chișinău, str.

XXXXX.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa și cererea reconvențională

depusă de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au fost

respinse.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 ianuarie 2019, Mihai

Popa a declarat apel, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Mihai Popa să fie

admisă.

Invocând netemeinicia hotărârea primei instanțe, la 23 ianuarie 2019,

Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc, au depus apel,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii

acțiunii reconvenționale, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin

care acțiunea reconvențională să fie admisă integral.

Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost primită spre

examinare cererea de apel declarată de Mihai Popa.

Prin încheierea din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin

decizia din 25 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituită

cererea de apel declarată de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin

Fediuc, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de

apel conform încheierii din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admite

cererea de apel declarată de Mihai Popa. S-a casat parțial hotărârea din 28

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii

acțiunii inițiale și în această parte s-a adoptat o nouă hotărâre prin care: S-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa. S-au obligat Vladimir

Iacușevici și Sergii Kolomiitsev să înlăture obstacolele create în folosirea bunului

imobil – construcția accesorie, situată în mun. Chișinău, str. Columnă 99, nr.

5

cadastral XXXXX04. S-au evacuat Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev,

împreună cu bunurile acestora, din bunul imobil – construcția accesorie, situată în

mun. Chișinău, str. Columnă 99, nr. cadastral XXXXX04. În rest, hotărârea din 28

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut fără

modificări. S-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii stabilite prin decizia din 15

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, privind aplicarea interdicției de

înstrăinare în privința bunului imobil cu număr cadastral XXXXX04, situat în mun.

Chișinău, str. XXXXX.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma art. 316, 321, 373-374 din

Codul civil, a considerat că hotărârea primei instanțe este parțial neîntemeiată, care

urmează a fi casată cu pronunțarea în parte a unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii inițiale.

Colegiul a considerat că prima instanță greșit a ajuns la concluzie de a

respinge cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa, or, acesta este

unicul proprietar al construcției accesorii cu numărul cadastral XXXXX04, situată

în mun. Chișinău, str. XXXXX, fapt confirmat prin contractul de vânzare-

cumpărare și inscripția organului cadastral privind înregistrarea contractului în

Registrul bunurilor imobile (f.d. 6-7,vol. I).

De altfel, instanța de apel a apreciat ca fiind greșită poziția primei instanțe,

precum că Mihai Popa nu a prezentat nici o probă în vederea demonstrării

tulburării posesiei proprietății acestuia de către Vladimir Iacușevici și Sergii

Kolomiitsev, ori, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că la 27 iulie

2016, Mihai Popa a expediat în adresa lui Vladimir Iacușevici și lui Sergii

Kolomiitsev o cerere prealabilă prin care a solicitat eliberarea construcției

accesorii, însă nu a primit vreun răspuns.

În circumstanțele descrise, Colegiul a reținut ca fiind întemeiat argumentul

apelului precum că expedierea acestei somații arată existența unui conflict între

Mihai Popa și Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev, or, intimații având

posibilitate să răspundă la somația expediată de reclamant în adresa lor, au ignorat-

o lăsând-o fără răspuns. Prin urmare, în circumstanțele în care s-a constatat că

dreptul de proprietate a lui Mihai Popa este tulburat de către Vladimir Iacușevici și

Sergii Kolomiitsev, Colegiul a considerat că se constată temeinicia pretenției

reclamantului-apelant Mihai Popa privind dispunerea înlăturării obstacolelor de

pârâții Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev în folosirea bunului imobil –

construcția accesorie, situată în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX04, cu dispunerea evacuării pârâților din bunul imobil nominalizat.

Colegiul a respins ca neîntemeiat argumentul intimaților, precum că în

temeiul art. 227 alin. (1) și (3) Cod civil, proba prezentată de Mihai Popa - Planul

de amplasament a construcției și amenajărilor din 23 februarie 2012 urmează a fi

declarată falsă cu excluderea acesteia ca mijloc de probațiune. Or, conform art. 227

alin. (1) Cod civil, în cazul în care se declară că proba din dosar este falsă,

persoana care a prezentat-o poate cere instanței judecătorești să o excludă ca mijloc

de probațiune și să soluționeze cauza în baza altor probe. În speță însă, nu au fost

prezentate careva probe prin care s-ar constata că înscrisul nominalizat este fals,

fapt ce denotă că actul prezentat de reclamant este veridic până ce nu va fi

demonstrat contrariu.

Mai mult, IP „Agenția Servicii Publice” depunând referința la cererea de apel,

a menționat că motive pentru refuzul înregistrării bucătăriei de vară, amplasate în

6

curtea comună din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04, SCT

Chișinău nu a avut, iar înregistrarea efectuată a fost calificată de organul respectiv

ca conform normelor în vigoare, la momentul înregistrării dreptului. Astfel,

argumentele intimaților invocate în vederea demonstrării netemeiniciei pretențiilor

formulate de Mihai Popa, sunt lipsite de suport probatoriu, care au fost respinse.

Pe această cale, în baza argumentelor aduse de părți, coroborate cu

înscrisurile anexate la dosar, Colegiul judiciar a notat că greșelile de aplicare a

legii și de constatare a unor circumstanțe în lipsa unor probe pertinente, pot fi

corectate prin casarea hotărârii atacate în partea respingerii acțiunii inițiale

înaintate de Mihai Popa și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii înaintate de Mihai Popa în sensul formulat, cu menținerea în

rest a hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 30 ianuarie 2020, Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel și au solicitat casarea acesteia și hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de remitere a cauzei la rejudecare

în prima instanță.

În motivarea recursului au invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat

și au încălcat normele de drept material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a

cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele prezentate, iar erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în

instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată

conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,

încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale

aplicabile speței.

Prin încheierea din 06 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu s-a dat

curs cererii de recurs și s-a acordat recurenților termen până la 24 februarie 2020

pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru prezentarea taxei de stat în sumă

de 5 009 lei.

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a scutit de

la plata taxei de stat Vladimir Iacușevici, iar prin încheierea din 04 martie 2020 a

Curții Supreme de Justiție s-a restituit recursul declarat de Sergii Kolomiitsev.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 decembrie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 09 ianuarie 2020 (f.d. 148, Vol. II), or, la

actele cauzei nu se regăsește dovada recepționării de către recurenți a copiei

deciziei recurate.

Astfel, recursul declarat la 30 ianuarie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

7

La data de 25 martie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-723/2020,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării (f.d. 197, Vol. II).

La 09 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, notarul Adelina Florea a

depus referință, prin care a lăsat decizia la discreția instanței.

Intimatul Valentin Fediuc, prin intermediul oficiului poștal, la data de 17

aprilie 2020 a depus referință, prin care a solicitat admiterea recursului în sensul

declarat.

La 04 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, intimatul Mihai Popa a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vladimir Iacușevici, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladimir Iacușevici nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

8

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Vladimir Iacușevici ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vladimir Iacușevici, împotriva

deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

9