2ra-724/20 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-724/2020 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Cucerescu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 27 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Vladimir Iacușevici, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa împotriva lui Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea construcției accesorii și evacuarea din bunul imobil, și acțiunea reconvențională înaintată de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc împotriva lui Mihai Popa, Ștefan Popa, Iurie Plugari, Radu Moraru, Primăria mun.

Chișinău, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii notarul Adelina Florea, notarul Ghenadie Vacari și notarul Natalia Ucrainean cu privire la anularea actelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t a t ă : La 05 septembrie 2016, Mihai Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea construcției accesorii și evacuarea din bunul imobil. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că deține cu drept de proprietate construcția accesorie amplasată în mun. Chișinău, str. XXXXX, din data de 12 noiembrie 2015, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7745. Conform pct. 2.2 al contractului de vânzare-cumpărare menționat este stipulat că în proprietatea cumpărătorului Mihai Popa, trece construcția accesorie cu suprafața de 29,70 m.p.

cu nr. cadastral: XXXXX.04, situată în mun. Chișinău, str. XXXXX. A menționat că la 13 noiembrie 2015 contractul de vânzare-cumpărare întocmit la notarul public Adelina Florea a fost înregistrat la OCT Chișinău cu nr. cadastral XXXXX.04, conform planului de amplasament a construcției și amenajărilor eliberat de ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău, construcției accesorii fiindu-i atribuit nr. cadastral XXXXX.04. Reclamantul a relatat că din ianuarie 2016 pârâții creează obstacole în folosința și posesia imobilului, astfel, fiind lipsit de posibilitatea de a a-și exercita 1 dreptul de proprietate, construcția accesorie fiind ocupată abuziv de Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev. Prin somația din 27 iulie 2016, recepționată de pârâți, a intenționat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă fără nici un succes, fiind nevoit de a se adresa în instanța de judecată.

Reclamantul și-a întemeiat în drept acțiunea, conform prevederilor art. 315 alin. (1), 316 alin. (1), 374 Cod civil. A solicitat reclamantul dispunerea înlăturării obstacolelor de către Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev în folosirea bunului imobil - construcția accesorie, situată mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX.04, lit. 2; dispunerea evacuării pârâților Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev din bunul imobil - construcția accesorie, situată în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX.04, lit. 2. La data de 19 octombrie 2016, Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au depus acțiune reconvențională împotriva lui Mihail Popa, Ștefan Popa, Iurie Plugari, Radu Moraru, Primăriei mun.

Chișinău, IP „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii notarul public Adelina Florea, notarul public Ghenadie Vacari, notarul public Natalia Ucrainean cu privire la anularea actelor juridice. În motivarea acțiunii reconvenționale au indicat că Ștefan Popa în anul 2011 a devenit proprietarul ap. l din mun. Chișinău, str. XXXXX. Au menționat că tatăl lui Ștefan Popa, Mihai Popa în scurt timp după aceasta a declarat celorlalți locatari din ogradă, că de fapt el este proprietarul ap. 1. În ograda comună cu mai multe decenii în urmă au fost construite șuri, construcții accesorii pentru fiecare apartament, care se aflau și se află în folosința locatarilor ogrăzii. Reclamanții acțiunii reconvenționale au specificat că apartamentele 5 și 6 au un singur proprietar - Valentin Fediuc, care are în folosință 2 șuri.

Repartizarea șurilor în folosință s-a făcut de locatarii ogrăzii cu multe decenii în urmă, astfel până la venirea în ogradă a reclamantului Mihai Popa, nimeni niciodată nu a pretins la șurile celorlalți locatari și nu s-a cerut vreodată repartizarea lor. Au susținut că șurile, inclusiv construcția cu nr. 2-04, au fost construite în anii 60 a secolului trecut, fiind alipite de peretele gardului comun cu Filarmonica, adică al patrulea perete este gardul proprietatea Filarmonicii. După venirea în ogradă a lui Mihai Popa, ultimul a început a pretinde de la Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev, șura vecină construcției nr. 2-04, iar după explicarea că șura dată nu este atribuită către ap. l, primul a început a scrie diferite plângeri, pe motive inventate.

De altfel, reclamanții în cererea reconvențională au invocat că în planul cadastral anexat de reclamant la acțiune, construcția nr. 2-04 nu este indicată, însă în realitate ea cuprinde 3 încăperi: 1 șura lui Valentin Fediuc, 1 șura lui Vladimir Iacușevici și garajul la care pretinde Mihai Popa, care are suprafața de 29,7 m.p. Au relatat că prin răspunsul din 21 septembrie 2016 a Primăriei mun. Chișinău s-a indicat că administrația publică locală nu poate proba existența procesului-verbal de recepție finală a construcției nr. 2-04 din mun. Chișinău, str. XXXXX, dar a făcut trimitere la grija proprietarului. S-a mai specificat că nu există date privind existența procesului-verbal de dare în exploatare nr. 754 din 24 octombrie 2012, a construcției nr. 2-04 din mun.

Chișinău, str. XXXXX, nu există 2 acte care să confirme dreptul cuiva de posesie legală asupra terenului pe care este amplasată construcția, nu există acordul vecinilor la edificarea construcției date, construcția este în stare avariată cu mulți ani înainte de pretinsa dare în exploatare și înregistrare a drepturilor (f.d. 18-21, vol. I). La 21 noiembrie 2016, Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev au depus o cerere privind primirea spre examinare și majorarea cuantumului pretențiilor din acțiune, solicitând majorarea cuantumului pretențiilor cererii de chemare în judecată reconvenționale cu cerințele: de a recunoaște ilegală înregistrarea de către OCT Chișinău a dreptului de proprietate asupra construcției cu nr. 2-04 din mun.

Chișinău, str. XXXXX și a drepturilor înregistrate ulterior în baza actelor juridice translative de proprietate; a dispune demolarea construcției cu nr. 2-04 din mun. Chișinău, str. XXXXX (f.d. 46-48, vol. I). Prin încheierea protocolară din 12 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău cererea reconvențională a fost pusă pe rol (f.d. 48, vol. I). La 11 mai 2018, Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au depus o cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune (f.d. 117-120, vol. I). În motivarea cererii de concretizare reclamanții acțiunii reconvenționale au invocat că prin procesul-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012, s-a recepționat anexa lit. A la apartamentul nr. l din mun.

Chișinău, str. XXXXX. Tot prin acest proces-verbal s-a stabilit condiția de demolare a garajului construit abuziv din curtea situată în mun. Chișinău, str. XXXXX. La baza acestui proces- verbal a stat certificatul de urbanism informativ nr. 327i/12 din 13 iunie 2012, eliberat de Primăria mun. Chișinău, care la p. 3 - Regimul arhitectural-urbanistic a stabilit că garajul lit. „2-04” contravine normelor urbanistice și nu poate fi propus legiferării, iar în anexa - planul de încadrare în teritoriu, s-a stabilit clar că garajul lit. „2-04” construit neautorizat, urmează a fi demolat. Au invocat că prin procesul-verbal de recepție finală nr. 754 din 24 octombrie 2012, comisia de recepție a recepționat bucătăria de vară lit. 2-04 din mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața la sol de 29,7 m.p., conform Planului de amplasament a construcției și amenajărilor cu data actualizării 23 februarie 2012 (executor V. Postolachi). De asemenea, reclamanții în acțiunea reconvențională au relatat că Ștefan Popa a înstrăinat pretinsa bucătărie de vară lui Radu Moraru în baza contractului de donație nr. 3226 din 06 iunie 2015, autentificat de notarul Natalia Ucrainean, iar Radu Moraru a înstrăinat pretinsa bucătărie de vară lui Iurie Plugari, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7105 din 07 septembrie 2015, autentificat de notarul public Ghenadie Vacari.

Ulterior, Iurie Plugari a înstrăinat pretinsa bucătărie de vară lui Popa Mihai prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7745 din 12 noiembrie 2015. Au indicat că în anul 2013, data perfectării 09 decembrie 2013, de către ÎS „Cadastru”, filiala Chișinău, a fost eliberat un alt Plan de amplasament a construcției și amenajărilor, unde a fost clar indicat că garajul/ bucătăria de vară neautorizată, cu lit. 2-04, are o suprafață de 17,9 m.p.

și nu include suprafețele șurilor aflate în folosința vecinilor din ap. 6 și 2. Prin urmare, șurile aflate în folosința vecinilor din ap. 2 și 6 au fost incluse în suprafața garajului construit neautorizat, care inițial avea o suprafață de 17,9 m.p., iar din partea organului cadastral și a administrației publice locale nu au obținut un răspuns clar, în baza cărui act suprafața garajului construit neautorizat a fost mărită 3 din contul șurilor și în baza cărui act a fost modificată destinația construcției neautorizate din garaj în bucătărie de vară. La 19 aprilie 2018 prin scrisoarea cu nr. I-3470/1/18, Primăria mun. Chișinău a informat că procesul-verbal de recepție finală nr. 754 a fost contrasemnat de către membrii comisiei de recepție pentru un alt imobil din mun.

Chișinău și pentru un alt beneficiar la data de 10 octombrie 2012. S-a menționat că au fost constatate in coincidențe esențiale și anume: - ce ține de procesul-verbal de recepție finală nr. 754 din 24 octombrie 2012, înregistrat la organul cadastral, ca act primar la obținerea dreptului de proprietate asupra construcției neautorizate garajul, redenumit neîntemeiat în bucătărie de vară cu nr. 2-04, din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața inițială de 17,9 m.p., iar apoi cu suprafața de 29,7 m.p.; - pârâtul Primăria mun. Chișinău nu deține în arhiva sa un astfel de act, cu toate că potrivit procesului-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012, beneficiarul Ștefan Popa a semnat că cunoaște prevederile Hotărârii Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, de a transmite un exemplar Primăriei mun.

Chișinău, or, contrar acestui fapt, nu există nici o dovadă că un exemplar al actului contestat, fiind în cunoștință de cauză, a fost transmis de Ștefan Popa către Primăria mun. Chișinău. Unicul act menționat este Actul de inspectare a OCT Chișinău nr. 0100/12/1720 din 17 februarie 2012, care a fost pus și la baza procesului-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012, prin care s-a dispus demolarea garajului construit neautorizat.

S-a mai relatat că Avizul privind recepția finală a construcției nr. 1/2-85 din 22 iunie 2012, eliberat de Serviciul protecției civile și situațiilor excepționale pentru anexa lit. „A1” și garaj, în care este indicată doar suprafața garajului neautorizat de 29,7 m.p., nu și a anexei lit. „A1”, pentru care avizul este dat ca fiind pozitiv și care a stat la baza emiterii procesului-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012. Au mai invocat că sunt în neconcordanță semnăturile pârâtului Ștefan Popa din procesul-verbal de recepție finală nr. 645 din 28 august 2012 și pretinsul proces-verbal nr. 754 din 24 octombrie 2012, fiind menționat că de asemenea se observă neconcordanțe în semnăturile aplicate pe Planurile de amplasament a construcției și amenajărilor din 23 februarie 2012, pentru curtea din mun.

Chișinău, str. XXXXX, executat de V. Postolachi și din 09 decembrie 2013 executat de L. Isac, din numele șefului direcției L. Semcova și din numele șefului adjunct filială V. Stoian. De altfel, au menționat că la o dată anterioară, construcția neautorizată garajul, deja denumită bucătărie de vară, avea suprafața de 17,9 m.p., iar șurile în folosința reclamanților Vladimir Iacușevici și Valentin Fediuc indicate sub nr. 6, au o suprafață de 12,5, prin urmare conform calculului 17,9 + 12,5, este o suprafață de 30,4 m.p., ce nu corespunde suprafeței pretinsei bucătării de vară de 29,7 m.p. Reclamanții acțiunii reconvenționale au concluzionat că construcția neautorizată, real este garaj (redenumit în bucătărie de vară) cu suprafața de 17,9 m.p.

conform Planului de amplasament a construcției si amenajărilor executat de OCT Chișinău, executant L. Isac, indicat la lit. 2-04, fără includerea în suprafața sa a suprafeței șurilor indicate cu lit. 6, cu suprafața de 12,5 m.p. și anume garajul cu suprafața de 17,9 m.p., a fost condiționat de demolare de comisia de recepție și administrația publică locală. 4 Așadar, au menționat că construcția în fapt are statut de construcție provizorie, edificată cu mai multe decenii în urmă, cu grija locatarilor și gestionarului blocului locativ și care are ca destinație utilizarea șurilor de către locatari pentru depozitarea inventarului și combustibilului pentru perioada rece a anului, or, demolarea se solicită anume în privința garajului (redenumit bucătărie de vară) cu suprafața de 17,9 m.p.

Reclamanții în acțiunea reconvențională au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Mihai Popa; anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 754 din 24 octombrie 2012 a construcției nr. 2-04 din mun. Chișinău, str. XXXXX; anularea contractului de donație din 06 iunie 2015 încheiat între Ștefan Popa și Radu Moraru, în privința bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04; anularea contractului de vânzare-cumpărare din 07 septembrie 2015 încheiat între Radu Moraru și Iurie Plugaru, în privința bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04; anularea contractului de vânzare-cumpărare din 12 noiembrie 2015 încheiat între Iurie Plugari și Mihai Popa, în privința bunului imobil din mun.

Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04; anularea refuzului OCT Chișinău din 01 martie 2017 ca fiind ilegal și anularea înregistrării în registrul bunurilor imobile a bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04; demolarea construcției neautorizate garajul cu suprafața de 17,9 m.p., lit. 2-04, din mun. Chișinău, str. XXXXX. Prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa și cererea reconvențională depusă de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au fost respinse. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 ianuarie 2019, Mihai Popa a declarat apel, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Mihai Popa să fie admisă.

Invocând netemeinicia hotărârea primei instanțe, la 23 ianuarie 2019, Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc, au depus apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii reconvenționale, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care acțiunea reconvențională să fie admisă integral. Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost primită spre examinare cererea de apel declarată de Mihai Popa. Prin încheierea din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituită cererea de apel declarată de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admite cererea de apel declarată de Mihai Popa. S-a casat parțial hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii acțiunii inițiale și în această parte s-a adoptat o nouă hotărâre prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa. S-au obligat Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev să înlăture obstacolele create în folosirea bunului imobil – construcția accesorie, situată în mun. Chișinău, str. Columnă 99, nr. 5 cadastral XXXXX04. S-au evacuat Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev, împreună cu bunurile acestora, din bunul imobil – construcția accesorie, situată în mun.

Chișinău, str. Columnă 99, nr. cadastral XXXXX04. În rest, hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut fără modificări. S-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii stabilite prin decizia din 15 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, privind aplicarea interdicției de înstrăinare în privința bunului imobil cu număr cadastral XXXXX04, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX. Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma art. 316, 321, 373-374 din Codul civil, a considerat că hotărârea primei instanțe este parțial neîntemeiată, care urmează a fi casată cu pronunțarea în parte a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii inițiale. Colegiul a considerat că prima instanță greșit a ajuns la concluzie de a respinge cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa, or, acesta este unicul proprietar al construcției accesorii cu numărul cadastral XXXXX04, situată în mun.

Chișinău, str. XXXXX, fapt confirmat prin contractul de vânzare- cumpărare și inscripția organului cadastral privind înregistrarea contractului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 6-7,vol. I). De altfel, instanța de apel a apreciat ca fiind greșită poziția primei instanțe, precum că Mihai Popa nu a prezentat nici o probă în vederea demonstrării tulburării posesiei proprietății acestuia de către Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev, ori, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că la 27 iulie 2016, Mihai Popa a expediat în adresa lui Vladimir Iacușevici și lui Sergii Kolomiitsev o cerere prealabilă prin care a solicitat eliberarea construcției accesorii, însă nu a primit vreun răspuns.

În circumstanțele descrise, Colegiul a reținut ca fiind întemeiat argumentul apelului precum că expedierea acestei somații arată existența unui conflict între Mihai Popa și Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev, or, intimații având posibilitate să răspundă la somația expediată de reclamant în adresa lor, au ignorat- o lăsând-o fără răspuns. Prin urmare, în circumstanțele în care s-a constatat că dreptul de proprietate a lui Mihai Popa este tulburat de către Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev, Colegiul a considerat că se constată temeinicia pretenției reclamantului-apelant Mihai Popa privind dispunerea înlăturării obstacolelor de pârâții Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev în folosirea bunului imobil – construcția accesorie, situată în mun.

Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04, cu dispunerea evacuării pârâților din bunul imobil nominalizat. Colegiul a respins ca neîntemeiat argumentul intimaților, precum că în temeiul art. 227 alin. (1) și (3) Cod civil, proba prezentată de Mihai Popa - Planul de amplasament a construcției și amenajărilor din 23 februarie 2012 urmează a fi declarată falsă cu excluderea acesteia ca mijloc de probațiune. Or, conform art. 227 alin. (1) Cod civil, în cazul în care se declară că proba din dosar este falsă, persoana care a prezentat-o poate cere instanței judecătorești să o excludă ca mijloc de probațiune și să soluționeze cauza în baza altor probe. În speță însă, nu au fost prezentate careva probe prin care s-ar constata că înscrisul nominalizat este fals, fapt ce denotă că actul prezentat de reclamant este veridic până ce nu va fi demonstrat contrariu.

Mai mult, IP „Agenția Servicii Publice” depunând referința la cererea de apel, a menționat că motive pentru refuzul înregistrării bucătăriei de vară, amplasate în 6 curtea comună din mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX04, SCT Chișinău nu a avut, iar înregistrarea efectuată a fost calificată de organul respectiv ca conform normelor în vigoare, la momentul înregistrării dreptului. Astfel, argumentele intimaților invocate în vederea demonstrării netemeiniciei pretențiilor formulate de Mihai Popa, sunt lipsite de suport probatoriu, care au fost respinse.

Pe această cale, în baza argumentelor aduse de părți, coroborate cu înscrisurile anexate la dosar, Colegiul judiciar a notat că greșelile de aplicare a legii și de constatare a unor circumstanțe în lipsa unor probe pertinente, pot fi corectate prin casarea hotărârii atacate în partea respingerii acțiunii inițiale înaintate de Mihai Popa și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate de Mihai Popa în sensul formulat, cu menținerea în rest a hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 30 ianuarie 2020, Vladimir Iacușevici și Sergii Kolomiitsev au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și au solicitat casarea acesteia și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de remitere a cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului au invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat și au încălcat normele de drept material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

Prin încheierea din 06 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu s-a dat curs cererii de recurs și s-a acordat recurenților termen până la 24 februarie 2020 pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru prezentarea taxei de stat în sumă de 5 009 lei. Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a scutit de la plata taxei de stat Vladimir Iacușevici, iar prin încheierea din 04 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a restituit recursul declarat de Sergii Kolomiitsev. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 decembrie 2019. Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei motivate prin scrisoarea de însoțire din 09 ianuarie 2020 (f.d. 148, Vol. II), or, la actele cauzei nu se regăsește dovada recepționării de către recurenți a copiei deciziei recurate. Astfel, recursul declarat la 30 ianuarie 2020, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 7 La data de 25 martie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-723/2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data recepționării (f.d. 197, Vol. II). La 09 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, notarul Adelina Florea a depus referință, prin care a lăsat decizia la discreția instanței. Intimatul Valentin Fediuc, prin intermediul oficiului poștal, la data de 17 aprilie 2020 a depus referință, prin care a solicitat admiterea recursului în sensul declarat.

La 04 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, intimatul Mihai Popa a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Vladimir Iacușevici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladimir Iacușevici nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către 8 instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Vladimir Iacușevici ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vladimir Iacușevici, împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 9