ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 25.09.2019

2r-516/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea constructiei accesorii

HOTĂRÂRE
25.09.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
inlaturarea obstacolelor in folosirea constructiei accesorii
Temei legal
valoarea acţiunii
Citează această cauză
2r-516/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea constructiei accesorii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-516/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Cucerescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev, Valentin

Fediuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă Mihai Popa împotriva

lui Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosirea construcției accesorii și evacuarea din bunul imobil, și

cererea reconvențională depusă de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și

Valentin Fediuc împotriva lui Mihai Popa, Ștefan Popa, Iurie Plugari, Primăria mun.

Chișinău, Agenția Servicii Publice, Radu Moraru, intervenienți accesorii notarii publici

Adelina Florea, Ghenadie Vacari, Natalia Ucrainean cu privire la anularea actelor

juridice și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

restituită cererea de apel depusă de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin

Fediuc împotriva hotărârii din 28 decembrie 23018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 05 septembrie 2016 Mihai Popa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev solicitând dispunerea înlăturării

obstacolelor de către pârâți în folosirea bunului imobil – construcție accesorie situată

în xxxxxxx, cu nr. cadastral xxxxxxx; dispunerea evacuării pârâților din bunul imobil

- construcție accesorie situată în xxxxxxx.

La 19 octombrie 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc

au depus cerere reconvențională împotriva lui Mihai Popa, Ștefan Popa, Iurie Plugari,

Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii notarii publici Adelina Florea,

Ghenadie Vacari solicitând respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Mihai

Popa; admiterea acțiunii reconvenționale; anularea procesului-verbal de recepție finală

nr. 754 din 24 octombrie 2012 a construcției nr. 2-04 din xxxxxxx; anularea

contractului de vânzare-cumpărare din 07 septembrie 2015, autentificat de notarul

public Ghenadie Vacari și a contractului de vânzare-cumpărare din 12 noiembrie 2015,

1

autentificat de notarul public Adelina Florea, prin care a fost înstrăinată construcția

accesorie din xxxxxx; dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile a datelor

privind înregistrarea dreptului de proprietate și a transferurilor ulterioare de drepturi

asupra construcției din str. xxxxxxx; încasarea, în mod solidar, de la pârâți a

cheltuielilor de judecată.

La 21 noiembrie 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc

au depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor din acțiune împotriva lui Mihai

Popa, Ștefan Popa, Iurie Plugari, Primărie mun. Chișinău, Oficiului Cadastral Teritorial

Chișinău, intervenienți accesorii notarii publici Adelina Florea, Ghenadie Vacari

solicitând recunoașterea ilegală a înregistrării de către Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău a dreptului de proprietate asupra construcției nr. 2-04 din xxxxxx și a

drepturilor înregistrate ulterior în baza actelor juridice translative de proprietate;

demolarea construcției nr. 2-04 din xxxxxx; dispunerea de către Oficiul Cadastral

Teritorial a expertizei bunului imobil menționat.

La 30 martie 2017 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev au înregistrat cerere

de majorare a cuantumului pretențiilor solicitând anularea ca fiind ilegal refuzul

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău nr. Col-68-17/01-09/307 din 01.03.2017 și a

dispune anularea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a construcției cu nr.

cadastral xxxxxxxx din xxxxxxxx.

La 11 mai 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au

depus cerere de concretizare a pretențiilor, indicând ca pârâți Mihai Popa, Ștefan Popa,

Iurie Plugari, Primăria mun. Chișinău, Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, Radu

Moraru, intervenienți accesorii notarii publici Adelina Florea, Ghenadie Vacari,

Natalia Ucrainean, solicitând, în final, respingerea cererii de chemare în judecată

depusă de Mihai Popa; admiterea cererii reconvenționale; anularea procesului-verbal

de recepție finală nr. 754 din 24 octombrie 2012 a construcției nr. 2-04 din xxxxxx;

anularea contractului de donație din 06 iunie 2015 încheiat între Ștefan Popa și Radu

Moraru, a contractului de vânzare-cumpărare din 07 septembrie 2015 încheiat între

Radu Moraru și Iurie Plugari, autentificat de notarul public Ghenadie Florea și a

contractului de vânzare-cumpărare din 12 noiembrie 2015 încheiat între Iurie Plugar și

Mihai Popa, autentificat de notarul public Adelina Florea; anularea ca fiind ilegal

refuzul Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău nr. xxxxxxx din 01.03.2017 și a dispune

anularea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a bunului imobil cu nr. cadastral

xxxxxxxx și drepturile înregistrate în privința lui; demolarea construcției neautorizate

(garajul), cu suprafața de 17,9 m.p., lit. 2-04 din xxxxxxx; încasarea, în mod solidar,

de la pârâții Mihail Popa și Ștefan Popa în beneficiul lui Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Popa împotriva lui Vladimir

Iacușevici, Sergii Kolomiitsev cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

construcției accesorii și evacuarea din bunul imobil; s-a respins cererea

reconvențională depusă de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc

împotriva lui Mihai Popa, Ștefan Popa, Iurie Plugari, Primăria mun. Chișinău, Agenția

Servicii Publice, Radu Moraru, intervenienți accesorii notarii publici Adelina Florea,

2

Ghenadie Vacari, Natalia Ucrainean cu privire la anularea actelor juridice și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 10 ianuarie 2019 Mihai Popa a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru solicitând

casarea parțială a hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

pretențiilor înaintate de către apelant.

La 23 ianuarie 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc

au înregistrat cererea de apel împotriva hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii contestate

în partea respingerii cererii reconvenționale, cu pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii

de apel depuse de Mihai Popa și a cererii de apel depuse de Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev și Valentin Fediuc împotriva hotărârii 28 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru; s-a acordat apelantului Mihai Popa un termen de 10 zile

calendaristice din momentul recepționării încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și

anume pentru prezentarea cererii de apel motivate în limba de stat și a dovezii de plată

a taxei de stat în sumă de 150 de lei; s-au acordat apelanților Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev și Valentin Fediuc un termen de 10 zile calendaristice din momentul

recepționării încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea

dovezii de plată a taxei de stat în cuantumul neachitat în mărime de 7213,50 de lei; s-a

adus la cunoștința apelanților că în caz de neîndeplinire în termen a indicațiilor instanței

de apel, cererile de apel vor fi restituite; chestiunea restituirii cererilor de apel se va

decide fără citarea participanților la proces.

La 08 mai 2019 Mihai Popa, reprezentat de avocatul Andrei Leșanu, a declarat

apel motivat împotriva hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru solicitând acceptarea apelului spre examinare; admiterea cererii de apel; casarea

parțială a hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admise

integral pretențiile înaintate de către apelant.

La 17 mai 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au

înregistrat cerere prin care au solicitat primirea spre examinare a apelului; acceptarea

plății taxei de stat pentru examinarea în apel a cerinței privind demolarea construcției

neautorizate în cuantum de 75% în mărimea taxei de stat pentru cerințele cu caracter

nepatrimonial.

Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a primit spre

examinare cererea de apel depusă de Mihai Popa împotriva hotărârii din 28 decembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de

apel depusă de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc împotriva

hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că

apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din

02 aprilie 2019; s-a restituit apelantului Vladimir Iacușevici din bugetul public de Stat,

prin intermediul Trezoreriei de Stat, taxa de stat în sumă de 300 de lei, achitată de către

apelantul Vladimir Iacușevici la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 28

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

3

La 05 iulie 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au

declarat recurs împotriva încheierii din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău

solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului cu admiterea acestuia;

casarea încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare, în fond, în instanța de

apel.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că, deoarece recurenții nu sunt părți ale

actelor juridice a căror nulitate se invocă, în privința acestor cernite nu pot fi aplicate

prevederile de restituție materială (patrimonială) conform art. 219 alin. (2) Cod civil,

în vigoare la momentul încheierii actelor. Deci, acțiunea reconvențională pentru

recurenți nu poartă un caracter patrimonial pentru a fi achitată taxa de stat conform

Legii taxei de stat. La fel, recurenții au indicat că instanța de apel a calificat că plata

taxei de stat urmează a fi efectuată anume pornind de la caracterul patrimonial al

acțiunii reconvenționale, stabilind că acesta este prevăzut de lege, dar a omis să se

expună asupra argumentelor apelanților privind inadmisibilitatea lezării fondului,

atunci când, de asemenea, prin lege, se stabilește că actul juridic lovit de nulitate

absolută nu produce nici un efect. Respectiv în lipsa acestor aspecte nici instanța de

apel nu putea să i le acorde. În acest sens a fost înaintată solicitarea de a lăsa chestiunea

privind plata taxei de stat pentru a fi soluționată la momentul expunerii asupra fondului

în conformitate cu art. 88 Cod de procedură civilă pentru a nu prejudicia dreptul

apelanților la un proces echitabil.

Recurenții au precizat că este inadmisibil refuzul instanței de apel de a primi spre

examinare pretențiile pentru care plata taxei de stat nu este prevăzută de lege și

pretențiile pentru care plata taxei de stat a fost achitată corect.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 30 mai 2019.

Conform materialelor cauzei încheierea a fost expediată participanților la proces la 19

iunie 2019 conform scrisorii de însoțire. Colegiul menționează că la materialele cauzei

este atașat avizul de recepție prin care se demonstrează că Valentin Fediuc a luat

cunoștință de încheierea contestată la 11 iulie 2019 (f.d. 40, vol. I). Cu referire la

comunicarea actului de dispoziție contestat recurenților Vladimir Iacușevici și Sergii

Kolomiitsev, este de menționat că în textul recursului s-a indicat că încheierea instanței

de apel din 30 mai 2019 a fost publicată la 26 iunie 2019, ceea ce atestă vizualizarea

de către recurenți a încheierii contestate și cunoașterea conținutului acesteia pentru a

putea lua în calcul data privind calcularea termenului de contestare. Astfel, Colegiul

notează că, deoarece lipsesc alte date ce ar demonstra contrariul, recursul declarat la

data de 05 iulie 2019 este în termen.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

4

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea

de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Din materialele cauzei rezultă că la 23 ianuarie 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev și Valentin Fediuc au înregistrat cererea de apel împotriva hotărârii din 28

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru solicitând admiterea cererii de

apel, casarea hotărârii contestate în partea respingerii cererii reconvenționale, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 368 Cod de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea

participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen

pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din

încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.

Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.

Prin încheierea din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii

de apel depuse de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc împotriva

hotărârii 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru; s-au acordat

apelanților Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc un termen de 10

zile calendaristice, din momentul recepționării încheierii, pentru lichidarea

neajunsurilor și anume pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în cuantumul

neachitat în mărime de 7213,50 de lei; s-a adus la cunoștința apelanților că în cazul

neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel, cererea de apel va fi restituită;

chestiunea restituirii cererii de apel se va decide fără citarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 alin.(1) Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța judecătorească (judecător).

La 17 mai 2019 Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc au

înregistrat cerere prin care au solicitat primirea spre examinare a apelului; acceptarea

plății taxei de stat pentru examinarea în apel a cerinței privind demolarea construcției

neautorizate în cuantum de 75% în mărimea taxei de stat pentru cerințele cu caracter

nepatrimonial. Concomitent anexând la cerere și dovada de plată a taxei de stat în

mărime de 75 de lei. (f.d. 18-21, vol. I)

Prin încheierea din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de

apel depusă de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc împotriva

hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că

apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din

02 aprilie 2019; s-a restituit apelantului Vladimir Iacușevici din bugetul public de stat,

5

prin intermediul Trezoreriei de Stat, taxa de stat în sumă de 300 de lei, achitată de către

apelantul Vladimir Iacușevici la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 28

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel în încheierea de restituire a apelului a relatat că, deoarece

apelanții nu au luat în considerare prevederile art. 110, 113 Cod de procedură civilă și

nici nu s-au conformat termenului corespunzător acordat de instanța de judecată prin

încheierea din 02 aprilie 2019, au dat dovadă de rea-credință în exercitarea drepturilor

sale procedurale, fapt inadmisibil și contrar normelor legale. La fel, instanța de apel a

menționat că este indubitabil că obligația apelanților stabilită de Lege de a prezenta

dovada de plată a taxei de stat în mărimea integrală, urmărește scopul unei bune

administrări a justiției în Republica Moldova, cerințele înaintate apelanților prin

încheierea din 02 aprilie 2019 nefiind disproporționate în raport cu acest scop. Deci,

instanța de apel a reținut că actul judecătoresc de procedură implică cert obligația

pozitivă a apelanților de a prezenta dovada achitării taxei de stat în mărimea stabilită

de Lege și în termenul acordat de instanță, iar nerealizarea acestor sarcini procedurale

denotă întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru restituirea cererii de apel.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat în raport cu argumentele

invocate de către recurenți, instanța de recurs consideră că instanța de apel just a reținut

că apelanții nu au înlăturat, în termenul acordat, neajunsurile admise la depunerea

cererii de apel, or, apelanții/recurenți au avut timp suficient pentru a se conforma

încheierii de a nu da curs cererii de apel.

În acest caz, Colegiul consideră că încheierea instanței de apel este legală și

adoptată în strictă conformitate cu prevederile legii.

Criticile formulate de recurenți în partea ce ține de ilegalitatea aplicării de către

instanța de apel a legii privind stabilirea cuantumului plății taxei de stat la depunerea

cererii de apel, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și lipsite de suport juridic,

rezultând din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) a Legii taxei de stat nr. 1216-XII din

03.12.1992 pentru cererile de chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter

patrimonial, taxa de stat se stabilește în cuantum de 3% din valoarea acțiunii sau din

suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25000 lei de la persoanele

fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.

Iar, alin. (1) lit. j) al normei enunțate supra, prevede că pentru cererile de apel

împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se achită 75% din taxa ce urmează a fi

plătită la depunerea cererii de chemare în judecată, sau altei cereri (plîngeri), iar în

cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma contestată.

Cu referire la prevederile citate, instanța de recurs consideră că soluția instanței

de apel privind stabilirea cuantumului taxei de stat în sumă de 7213,50 de lei și

obligarea apelanților de a achita suma dată la depunerea apelului, este corectă. Or, prin

prisma art. 87 alin (1) lit (k) CPC, valoarea acțiunii se determină din valoarea fiecărei

pretenții aparte – în acțiunile care constau din mai multe pretenții de sine stătătoare.

Din cererea reconvențională depusă de către Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev și Valentin Fediuc, concretizată pe parcursul derulării procesului de

judecată, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Mihai Popa;

admiterea cererii reconvenționale; anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 754

6

din 24 octombrie 2012 a construcției nr. 2-04 din xxxxxxx; anularea contractului de

donație din 06 iunie 2015 încheiat între Ștefan Popa și Radu Moraru, a contractului de

vânzare-cumpărare din 07 septembrie 2015, încheiat între Radu Moraru și Iurie

Plugari, autentificat de notarul public Ghenadie Florea și a contractului de vânzare-

cumpărare din 12 noiembrie 2015, încheiat între Iurie Plugar și Mihai Popa, autentificat

de notarul public Adelina Florea; anularea ca fiind ilegal refuzul Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău nr. xxxxxxx din 01.03.2017 și dispunerea anulării înregistrării în

Registrul bunurilor imobile a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxxx din str. xxxxxxx

și a drepturilor înregistrate în privința lui; demolarea construcției neautorizate (garajul),

cu suprafața de 17,9 m.p., lit. 2-04 din str. xxxxxx; încasarea, în mod solidar, de la

pârâții Mihail Popa și Ștefan Popa în beneficiul lui Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev a cheltuielilor de judecată.

Deci, Colegiul învederează că, deoarece cerințele lui Vladimir Iacușevici, Sergii

Kolomiitsev și Valentin Fediuc indicate în cererea reconvențională au fost menținute

pe tot parcursul procesului judiciar și a căror admitere se solicită și la depunerea cererii

de apel, Curtea de Apel Chișinău corect a stabilit cuantumul plății taxei de stat pentru

a fi încasat de la apelanți la declararea apelului, întrucât pretențiile înaintate de către

aceștia conțin inclusiv și cerințe cu caracter patrimonial și la care se aplică prevederile

art. 3, alin. (1), lit. a), j) al Legii taxei de stat nr. 1216-XII din 03.12.1992.

Referitor la argumentul invocat de către recurenți precum că în privința cerințelor

de nulitate a actelor juridice nu se aplică prevederile Legii taxei de stat, din motiv că

nu sunt părți ale acestor tranzacții și respectiv nu urmează a fi achitată taxa judiciară

de timbru pentru pretențiile date, Colegiul precizează că este o alegație nejustificată,

deoarece rezultând din normele legale aplicabile la caz, taxa de stat se stabilește din

valoarea acțiunii sau din suma încasată, conform prevederilor Legii taxei de stat.

Acest fapt se fundamentează și prin art. 87 alin. (1), lit. k) Cod de procedură civilă,

care prevede că valoarea acțiunii se determină din valoarea fiecărei pretenții aparte –

în acțiunile care constau din mai multe pretenții de sine stătătoare.

Așadar, din normele legale enunțate supra se atestă că taxa de stat se încasează

pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acțiune are

mai multe capete de cerere.

Recurenții, înaintând mai mult cerințe, atât cu caracter patrimonial, cât și

nepatrimonial urmau să se conformeze dispoziției emise de instanța de apel prin care

nu s-a dat curs cererii de apel și s-a stabilit apelanților termen pentru lichidarea

neajunsurilor depistate la depunerea cererii de apel.

Tot în același context, Colegiul accentuează că instanța de apel are deplină

legitimitate în obligarea apelanților la prezentarea taxei judiciare de timbru stabilite în

funcție de obiectul litigiului, ori, obligația de a plăti taxa de stat este stabilită de

legiuitor în formularea a unei contestații, fără privilegii și fără discriminări, în condițiile

când legislația Republicii Moldova nu prevede altfel.

De altfel spus, impunerea prin lege a unor exigențe, cum ar fi, de exemplu,

anumite termene sau plata unor taxe, pentru valorificarea de către titular a dreptului

său subiectiv, chiar dacă constituie, în aparență, o îngrădire a accesului liber la justiție,

are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în

7

limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în

restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept.

În legătură cu scopul stabilirii taxelor judiciare de timbru, instanța europeană a

reținut că restricția dreptului de acces la justiție urmărește un scop legitim, vizând, în

esență, buna administrare a justiției.

La fel, Colegiul consideră că este irelevantă și critica recurenților care se referă la

faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra solicitării de a lăsa chestiunea privind

plata taxei de stat pentru a fi soluționată la momentul expunerii asupra fondului în

conformitate cu art. 88 Cod de procedură civilă pentru a nu prejudicia dreptul

apelanților la un proces echitabil, rezultând din următoarele aspecte.

În conformitate cu ar. 88 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care, la

momentul depunerii cererii, determinarea valorii acțiunii este dificilă, taxa de stat se

plătește cu aproximație, urmând să se încaseze ulterior o taxă suplimentară în

corespundere cu partea din valoarea acțiunii, stabilită de instanță la soluționarea cauzei

în fond, pentru care nu s-a plătit taxă de stat la momentul depunerii cererii.

Din norma de drept precizată supra rezultă că instanța de judecată poate încasa

ulterior o taxă suplimentară din valoarea acțiunii stabilită de instanță la soluționarea

cauzei în fond, în cazul când la depunerea contestației/cererii de apel valoarea acțiunii

este neclară pentru a fi determinată, însă în cazul dat valoarea acțiunii nu necesită de a

fi stabilită ulterior, din motiv că este justificată prin înscrisurile anexate la dosar.

Drept urmare, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiată alegația recurenților

precum că neexpunerea de către instanța de apel asupra aplicării, la caz, a prevederilor

art. 88 Cod de procedură civilă, ar prejudicia dreptul apelanților la un proces echitabil,

întrucât legiuitorul a stabilit cert condițiile de aplicare a normei date, iar în speța dată

prevederile art. 88 Cod de procedură civilă nu sunt aplicabile.

În temeiul dat, instanța de recurs conchide că urmează a fi respinse și celelalte

argumente invocate în recursul declarat de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și

Valentin Fediuc, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau de drept procedural de către Curtea de Apel Chișinău,

respectiv nu constituie temei pentru casarea încheierii contestate.

În concluzie, Colegiul conchide că acțiunile recurenților, nu constituie decât o

eludare a acestora de a-și realiza drepturile procedurale, rezultând din prevederile art.

56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, care obligă părțile de a se folosi

cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Recurenții nu au dat dovadă de diligență și bună-credință în realizarea drepturilor

sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale procedurale, în condițiile când

personal nu și-au realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că, nevalorificarea drepturilor

procedurale de către Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc în

termenul stabilit, nu poate fi pusă pe seama instanțelor de judecată, în condițiile când

însăși apelanții/recurenți au ignorat prevederile legale.

Drept urmare, circumstanțele expuse de recurenți nu pot fi acceptate de către

instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condițiile când

instanța de apel a adoptat o încheiere legală, având în vedere că apelanții/recurenți nu

au întreprins măsuri privind necesitatea înlăturării neajunsurilor menționate în

8

încheierea de a nu da curs a apelului, în situația când instanța de judecată le-a acordat

un termen suficient pentru a se conforma sarcinilor procedurale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate de către

recurenți nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu

menținerea încheierii instanței de apel din 30 mai 2019.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și

Valentin Fediuc.

Se menține încheierea din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă Mihai Popa împotriva lui Vladimir Iacușevici,

Sergii Kolomiitsev cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea construcției

accesorii și evacuarea din bunul imobil și la cererea reconvențională depusă de

Vladimir Iacușevici, Sergii Kolomiitsev și Valentin Fediuc împotriva lui Mihai Popa,

Ștefan Popa, Iurie Plugari, Primăria mun. Chișinău, Agenția Servicii Publice, Radu

Moraru, intervenienți accesorii notarii publici Adelina Florea, Ghenadie Vacari,

Natalia Ucrainean cu privire la anularea actelor juridice și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

4 cauze
Sursă