2ra-658a/20 — Apărarea drepturilor consumatorilor, încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra–658a/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Apostolachi Larisa, reprezentată de avocatul

Bondarenco Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Apostolachi

Larisa către SRL ”Eco Calitate” cu privire la constatarea încălcării drepturilor

consumatorului, încasarea costului produsului nelivrat și a penalității, compensarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de SRL ”Eco Calitate”, casată parțial hotărârea din 12

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) în partea încasării prejudiciului

moral și emisă o nouă hotărâre prin care pretenția a fost respinsă,

con st ată:

La 14 iunie 2017, Apostolachi Larisa s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SRL ”Eco Calitate” cu privire la constatarea încălcării

drepturilor de consumator manifestată prin neexecutare de către SRL ”Eco

Calitate” a obligației asumate de livrare a produselor comandate de Apostolachi

Larisa, încasarea sumei de 111 680 lei cu titlu de restituire a costului pentru

produse comandate, dar nelivrate, încasarea sumei de 5 304 800 lei, cu titlu de

penalitate legală, recuperarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 25 februarie 2016, Apostolachi Larisa a

comandat de la SRL ”Eco Calitate” materialele de construcții (laminat și accesorii)

1

pentru uz propriu. În aceiași zi, reclamanta a achitat pentru produsele comandate

suma de 50 000 lei, iar la 01 aprilie 2016 - suma de 61 680 lei. Faptul comandării

de către reclamantă a materialelor de construcții, precum și faptul achitării costului

acestora se confirmă prin comanda-cont nr. 27 din 25 februarie 2016, și bonurile

fiscale de plată din data de 25 februarie 2016 în sumă de 50 000 lei și din data de

01 aprilie 2016 în sumă de 61 680 lei.

Cu toate acestea, în termenul indicat (de până la 3 săptămâni), și nici în

perioada următoare, societatea pârâtă nu a îndeplinit obligația asumată, deși

reclamanta și-a îndeplinit integral obligația de plată. Ulterior, pârâta a ignorat

solicitările reclamantei de a-i fi restituite mijloace bănești achitate pentru produse

care așa și nu i-au fost livrate, în pofida obligației asumate.

În viziunea reclamantei situația în care pentru o perioadă îndelungată este

tratată cu ignoranță de către pârâtă, este una vădit inadmisibilă, abuzivă și care

grav afectează drepturile în calitate de cetățean și consumator, or, potrivit

reglementărilor legale în domeniu, cerințele reclamantei privind restituirea

mijloacelor bănești sunt absolut întemeiate și legitime, urmând să fie executate în

mod necondiționat și în ordine de urgență, întrucât în urma efectuării comenzii

reclamanta, din motive neimputabile ei, nu a obținut nici o contraprestație din

partea societății pârâte.

Astfel în opinia reclamantei este evidentă concluzia privind neexecutarea fără

just temei pe parcursul perioadei de peste 1 an (25 februarie 2016 - 14 iunie 2017)

de către pârâtă a obligațiilor asumate fața de reclamantă.

Totodată, în urma neexecutării a obligației asumate, SRL ”Eco Calitate”

datorează reclamantei penalitate de întârziere de 10 % din suma neachitată pentru

fiecare zi de întârziere, conform prevederilor Legii privind protecția drepturilor

consumatorilor, iar suma totală a penalității de întârziere datorate de SRL ”Eco

Calitate” constituie 5 304 800 lei.

Reclamanta a indicat că, a suportat și suportă în continuu suferințe morale

manifestate prin starea de anxietate, depresie și insomnie, dezamăgirea profundă și

pierderea încrederii și stimei în sine, precum și alte manifestări similare stării de

stres psihologic avansat. Recompensa bănească pentru paguba morală suportată în

circumstanțele expuse, reclamanta o evaluează în mărime de 50 000 lei.

Prin hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată depusă de Apostolachi Larisa a fost admisă parțial.

A fost constatată încălcarea de către SRL ”Eco Calitate” a drepturilor de

consumator a Larisei Apostolachi manifestată prin neexecutarea obligației asumate

de livrare a produselor comandate.

A fost încasat de la SRL ”Eco Calitate” în beneficiul Larisei Apostolachi

suma de 111 680 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei cu titlu de

compensare a prejudiciului moral.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.

2

A fost încasat de la SRL ”Eco Calitate” în beneficiul statului suma de 3 550,4

lei, cu titlu de taxă de stat.

În motivarea soluției sale instanța a reținut că, în pofida obligațiilor asumate

SRL ”Eco Calitate” nu a livrat reclamantei marfa comandată și achitată de ea, iar

careva probe ce ar confirma contrariul nu au fost prezentate, societatea pârâtă fiind

obligată de a restituit mijloacele bănești achitate de Apostolachi Larisa.

Cu privire la pretenția de încasare a prejudiciului moral în mărime de 50 000

lei, instanța a considerat-o întemeiată doar parțial, cuantumul prejudiciului apreciat

ca fiind excesiv și exagerat micșorându-l la 10 000 lei.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea penalității, instanța de judecată a

punctat că, reclamanta nu era în drept să invoce încasarea penalității de întârziere

întrucât speța nu cade sub incidența nici uneia dintre situațiile, reglementate prin

lege, care acordă posibilitatea consumatorului de a cere această penalitate.

Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de SRL ”Eco Calitate”, casată parțial hotărârea din 12 martie 2019

a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) în partea încasării prejudiciului moral și

emisă o nouă hotărâre prin care pretenția a fost respinsă.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, raporturile juridice dintre

părți au fost întrerupte și nu au fost duse până la capăt, din inițiativa

consumatorului Apostolachi Larisa, ultima a intervenit cu demers de renunțare la

marfa achitată, fiind irelevantă încasarea prejudiciului moral, pentru un produs de

care reclamanta nu a beneficiat, și calitatea căruia, de fapt nici nu se cunoaște

pentru a fi invocată prestarea unui serviciu necalitativ.

La 17 februarie 2020, Apostolachi Larisa, reprezentată de avocatul

Bondarenco Oleg, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea precum și

apreciat în mod arbitrar probele.

Prin încheierea din 06 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Apostolachi Larisa, reprezentată de avocatul Bondarenco Oleg, a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 14

noiembrie 2019, expediată părților la 16 decembrie 2019, astfel recursul declarat la

17 februarie 2020 a fost depus cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1)

al Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

3

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această

cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la

dosar. În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și

să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho

Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al

Codului de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca

obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și

nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă

instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în

fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Apostolachi Larisa, reprezentată de avocatul Bondarenco Oleg,

întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia recurată cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, Apostolachi Larisa a comandat de la SRL ”Eco Calitate” materialele

de construcții, a achitat integral prețul acestora, însă în termenul stabilit nu a

recepționat bunurile achiziționate, circumstanță care a servit drept temei de

adresare în instanță. La fel, instanțele ierarhic inferioare au constatat cu certitudine

că drepturile consumatorului Apostolachi Larisa au fost lezate, fapt incontestabil la

momentul examinării recursului.

Totuși, constatând că SRL ”Eco Calitate” nu a livrat reclamantei marfa,

instanța de apel a considerat că Apostolachi Larisa nu este îndreptățită la repararea

prejudiciului moral, motivându-și concluzia prin faptul că ultima a intervenit cu

demers de renunțare la marfa achitată.

Colegiul lărgit atestă că sub acest aspect, decizia instanței de apel este

eronată, iar concluziile instanței sunt bazate pe administrarea arbitrară a

probatoriului.

Astfel, deși SRL ”Eco Calitate”, considerat vânzător în sensul Legii privind

protecția consumatorilor, s-a obligat printr-un act juridic scris, exteriorizat prin

comenzile semnate (vol. I, f.d. 8,9), să livreze consumatorului Apostolachi Larisa

4

un produs în decursul unui termen negociat de părți, nu și-a executat obligațiile

contrar prevederilor art. 161 alin. (1) din Legea menționată supra. Instanța de apel

pe de o parte a însușit constatările primei instanțe referitoare la faptul că drepturile

consumatorului, la caz al Larisei Apostolachi, au fost lezate prin neexecutarea

contractului, iar pe de altă parte, fără a administra probe în acest sens, constată că

vina în această neexecutare este imputabilă reclamantei.

Instanța de recurs nu poate accepta o astfel de concluzie contradictorie și

atestă că din materialul probator prezentat de părți și administrat de instanțe nu

reiese nici un refuz al reclamantei de produsul comandat și achitat, or aluziile

instanței de apel la declarațiile SRL ”Eco Calitate” precum că Apostolachi Larisa a

telefonat reprezentanții vânzătorului și s-a refuzat de produs sunt lipsite de probe

admisibile.

În coerența celor expuse Colegiul lărgit învederează că potrivit prevederilor

art. 208 alin. (5) al Codului civil (în redacția în vigoare la data relevantă speței),

orice modificare adusă unui act juridic trebuie să îmbrace forma stabilită pentru

acel act, iar potrivit art. 734 al aceleiași legi, acordul privind rezoluțiunea

contractului trebuie să fie încheiat în forma cerută pentru contract dacă din lege,

contract sau uzanțe nu rezultă altfel. Așadar, după cum a fost constatat, între părți a

fost încheiat un act juridic în formă scrisă, prin urmare, oricare modificare al

acestuia sau rezoluțiune, la fel, trebuie să îmbrace forma scrisă, fapt nerealizat în

speță.

Concluzionând asupra celor expuse, instanța de recurs nu întrevede motive

viabile de a considera că neexecutarea obligațiilor vânzătorului de livrare a

produsului îi pot fi imputate consumatorului și respectiv nu sunt temeiuri ce ar

decade pe Apostolachi Larisa de dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat

prin neexecutarea așa-numitului contract încheiat cu SRL ”Eco Calitate”. În fine,

hotărârea primei instanțe la caz este corectă, întemeiată juridic și faptic, iar careva

temeiuri de casare al acesteia nu au fost depistate

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu

menținerea hotărârii din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Apostolachi Larisa, reprezentată de

avocatul Bondarenco Oleg.

Se casează decizia 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

5

Se menține hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru), emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Apostolachi Larisa către SRL ”Eco Calitate” cu privire la constatarea încălcării

drepturilor consumatorului, încasarea costului produsului nelivrat și a penalității,

compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

6