2ra-209/20 — divizarea bunului imobil

2ra-209/20 — divizarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-209/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Palanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, N. Simciuc, I. Cotruță)

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Nadejda Cutie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Bernavschi

Natalia împotriva lui Dumitru Cutie și Nadejdei Cutie cu privire la divizarea bunului

imobil și încetarea proprietății comune pe cote părți,

împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 decembrie 2015 Bernavschi Natalia, reprezentată de avocatul Cașu Iulian,

a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Nadejdei Cutie

și Dumitru Cutie cu privire la divizarea bunului imobil și încetarea proprietății comune

pe cote părți.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună cu Nadejda Cutie și

Dumitru Cutie dețin în proprietate comună pe cote-părți apartamentul nr. 13 din str.

xxxxxx, după cum urmează: Natalia Bernavschi este proprietară a ½ cotă parte, iar

Nadejda Cutie și Dumitru Cutie sunt proprietari a câte ¼ cotă parte fiecare din

apartamentul litigios.

Reclamanta a menționat că coproprietarii apartamentului întâmpină dificultăți la

folosirea în comun a proprietății comune, existând divergențe cu privire la modul de

folosință a apartamentului. Disputele cu privire la modul de folosință a apartamentului

pot fi soluționate prin divizarea bunului imobil cu încetarea proprietății comune pe cote

părți și formarea unor bunuri imobile noi.

A susținut reclamanta că bunul imobil litigios se află la sol și există posibilitatea

reală de a fi create intrări separate pentru a avea acces fiecare proprietar la cota sa parte

din apartament.

A solicitat reclamanta divizarea bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx ap. xxxxxx

în doua bunuri imobile distincte: - a atribui în proprietate personală Nataliei Bernavschi

1

bunul imobil nou format cu suprafața totală de 42,5 m2, inclusiv încăperea nr. 1b cu

suprafața de 8,4 m2, încăperea nr. 2 cu suprafața de 8,7 m2, încăperea nr. 2a cu suprafața

de 2,5 m2, încăperea nr. 25 cu suprafața de 22,9 m2;

- a atribui în proprietate personală Nadejdei Cutie și Dumitru Cutie bunul imobil nou

format cu suprafața totală de 42,4 m2, inclusiv încăperea nr. 1a cu suprafața de 14,8 m2,

încăperea nr. 3 cu suprafața de 9,8 m2, încăperea nr. 4 cu suprafața de 17,8 m2; a încasa

din contul copîrîților în beneficiul său cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat

în sumă de 2979 de lei, taxa pentru efectuarea expertizei în sumă de 1500 de lei, taxa

pentru înmânarea citațiilor în sumă de 400 de lei și taxa pentru publicarea avizului în

sumă de 80 de lei.

Prin hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă cererea de chemare în judecată și s-a divizat bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx

ap.xxxxxxx în două bunuri imobile distincte.

S-a atribuit Nataliei Bernavschi bunul imobil nou format conform variantei de

divizare din raportul de expertiză nr. 095 din 06.03.2017 a Centrului de Expertize

Independente - 1/2 cotă-parte cu suprafața de 42,5 m2, inclusiv: încăperea nr. 1b cu

suprafața de 8,4 m2; încăperea nr. 2 cu suprafața de 8,7 m2; încăperea nr. 2a cu suprafața

de 2,5 m2; încăperea nr. 25 cu suprafața de 22,9 m2 din imobilul cu nr. cadastral xxxxxx

a apartamentului nr. xxxxxxxx

S-a atribuit lui Cutie Dumitru și Cutie Nadejda bunul imobil nou format conform

variantei de divizare din raportul de expertiză nr. 095 din 06.03.2017 a Centrului de

Expertize Independente - ½ cotă-parte cu suprafața de 42,4 m2, inclusiv: încăperea nr.

1a cu suprafața de 14,8 m2; încăperea nr. 3 cu suprafața de 9,8 m2; încăperea nr. 4 cu

suprafața de 17,8 m2, din imobil cu nr. cadastral xxxxxx a apartamentului nr. xxxxxxx

S-a încasat în mod solidar de la Cutie Dumitru și Cutie Nadejda în beneficiul

Nataliei Bernavschi, taxa de stat în sumă de 2 979 de lei, taxa pentru efectuarea

expertizei în sumă de 1 500 de lei și taxa pentru citare în sumă de 480 de lei.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Cutie Nadejda și cererea de alăturare la apel depusă de Cutie Dumitru

și a fost menținută hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a

concluzionat că este posibil de a diviza bunul imobil cu nr. cadastral xxxx apartamentul

xxxxxx în două bunuri imobile distincte și a atribui Nataliei Bernavschi bunul imobil

cu suprafața 42,5 m2.

De asemenea colegiul civil al curții de apel a considerat declarative argumentele

Nadejdei Cutie și anume trimiterile la prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor

imobile or, acestea au fost invocate abstract și contrar prevederilor art.118 alin.(l) Cod

de procedură civilă, apelanta nu a prezentat careva înscrisuri în susținerea poziției sale,

precum că bunul imobil este indivizibil.

A mai concluzionat instanța de apel că în cauza dată nu au fost formate ca bunuri

independente încăperile din apartament sau din casa individuală, ci a fost delimitat

spațiul locativ, astfel încât fiecare parte să poată dispune și folosi suprafața atribuită or,

indiferent de modul de delimitare a suprafeței imobilului, acesta are statut juridic de

proprietate comună pe cote-părți, respectiv fiecăruia îi revine doar câte o cotă parte din

acesta și nu integral.

A menționat instanța de apel că Natalia Bernavschi a probat suportarea

cheltuielilor de judecată și anume, taxa de stat în sumă de 2 979 de lei, cheltuielile

2

pentru efectuarea expertizei judiciare tehnice în sumă de 1 500 de lei și cheltuielile de

citare a pârâților în sumă de 480 de lei.

La 29 noiembrie 2019, Cutie Nadejda a declarat recurs împotriva deciziei din 29

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

contestate și a hotărârii instanței de fond, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță.

În motivarea recursului s-a invocat că concluziile instanței de apel sunt în

contradicție cu materialele cauzei. Recurenta nu este de acord cu concluzia „experților”

Achimov și Mocanu și a depus o motivare amplă a dezacordului său, solicitând

petrecerea unei alte expertize de către alți experți atestați ai Centrului National de

Expertize Judiciare.

A relatat recurenta că se află peste hotarele țării și că a transmis datele sale și

numărul de telefon la care poate fi contactată, însă, nu a primit citație pentru data de

29 mai 2019 și respectiv s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta la ședință și de a se

apăra.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 29 mai 2019 și expediată în

adresa participanților la proces la 25 iunie 2019, dovadă fiind scrisoarea de însoțire.

(f.d. 166-169).

Colegiul menționează că recursul declarat de Nadejda Cutie, la 29 noiembrie

2019, este în termen, întrucât la materialele cauzei nu este anexată dovada recepționării

deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de către Nadejda Cutie și va casa

decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate..

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

3

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu dispozițiile art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (5) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că instanța de apel adoptând soluția pe caz, nu a elucidat toate

circumstanțele esențiale ale cauzei, prin ce se impune concluzia de a fi casată decizia

instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Din recursul declarat de Nadejda Cutie rezultă că aceasta își exprimă dezacordul

cu soluția adoptată de către instanța de apel invocând că concluziile instanței sunt în

contradicție cu materialele cauzei. La fel, recurenta nu este de acord cu concluzia

experților Achimov și Mocanu și a depus o motivare amplă a dezacordului său,

solicitând în instanța de apel petrecerea unei noi expertize de către alți experți atestați

ai Centrului National de Expertize Judiciare.

Astfel, Colegiul menționează că Nadejda Cutie în cadrul derulării procesului, la

08 aprilie 2019 a depus cerere cu privire la efectuarea expertizei de către Centrul

National de Expertize Judiciare, pentru a soluționa întrebarea dacă este divizibil

apartamentul nr. xxxxxx, astfel încât să fie formate două bunuri imobile ce vor

corespunde exigenților minime pentru apartamente, cererea menționată fiind

înregistrată în cancelaria Curții de Apel Chișinău cu nr. 5652 (f.d.177).

La acest capitol, Colegiul cercetând materialele dosarului, procesele verbale ale

ședințelor de judecată, atestă faptul că o asemenea cerere nu a fost pusă în discuție în

cadrul ședinței de judecată, nefiind soluționată de către completul de judecată or,

anume pentru a exclude incertitudinile cu privire la posibilitatea divizării

apartamentului nr. xxxxxx, Nadejda Cutie a și solicitat ordonarea expertizei la Centrul

National de Expertize Judiciare, care în opinia sa constituie o probă concludentă în

soluționarea obiectivă și justă a cauzei.

În conformitate cu art. 117 alin. (2) Cod de procedură civilă, în calitate de probe

în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale altor

persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din înscrisuri,

probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.

Astfel, lipsirea apelantei de posibilitatea de a dovedi împrejurările de fapt în raport

cu părțile oponente, limitează accesul la justiție și exercitarea drepturilor sale

procedurale, anume în prezentarea unei probe pertinente și admisibile care justifică

pretențiile și obiecțiile părții.

Or, expertiza judiciară poate fi definită ca un mijloc de probă prin care se aduce

la cunoștința organelor judiciare opinia unor specialiști cu privire la împrejurările de

fapt pentru a căror lămurire sunt necesare cunoștințe speciale, deosebite, opinie care se

4

formează pe baza activități de cercetare concretă a cazului și aplicării unor date de

specialitate de către persoanele competente desemnate de către organul judiciar.

În asemenea circumstanțe, este de remarcat că încălcarea art. 6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului a fost stabilită de CtEDO indicându-se de către Curte

expres că, neordonarea efectuării expertizei solicitate de Nichifor Leonid este o

îngrădire pentru acesta de a beneficia de un proces echitabil (cauza Nichifor vs

Republica Moldova, cererea 52205/10).

Sub aspectul dat, Colegiul reține că prin prisma egalității armelor statuat de

art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, un element al principiului echității

este contradictorialitatea între părțile în proces, care impune ca fiecare parte să prezinte

probe care le consideră temei al pretențiilor sale.

Colegiul notează ca fiind relevante speței prevederile art. 26 alin. (2) Cod de

procedură civilă, că contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât

părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta

și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine

stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia

asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății

și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Aliniatul (4) al aceluiași articol, prevede că, egalitatea părților în drepturile

procedurale este garantată prin lege și se asigură de către instanță prin crearea

posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale

pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încât nici

una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

În aceste ordine de idei, instanța de recurs decelează că Curtea de Apel Chișinău

prin nesoluționarea cererii cu privire la efectuarea expertizei înaintate de Nadejda

Cutie, a lezat apelantei/recurentei dreptul la un proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere respectarea

principiului egalității armelor în proces și exercitarea drepturilor procedurale ale

participanților la proces.

Or, în cazul în care instanța de judecată nu acordă posibilitate părții pentru a

demonstra veridicitatea argumentelor invocate de către partea oponentă, acest fapt se

va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO, fapt constatat și în cauza Nichifor vs

Republica Moldova (cererea 52205/10).

Totodată, Colegiul constată că decizia instanței de apel este una contradictorie.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) și (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

Din sensul normelor de drept citate, rezultă că hotărârea instanței de judecată

trebuie să fie certă și consecutivă, iar între dispozitiv și motivare trebuie să existe

concordanță.

În cazul în care o atare concordanță nu există, dispozitivul cuprinzînd o altă

concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele, această hotarîre este nemotivată,

iar aceste prevederi legale de către instanța de apel nu au fost respectate.

5

Colegiul reține că instanța de apel în partea motivată a deciziei la f.d. 167, ultimul

aliniat, a indicat că „în speța dedusă judecății nu au fost formate ca bunuri independente

încăperile din apartament sau din casa individuală, ci a fost delimitat spațiul locativ”,

însă prin dispozitivul deciziei, instanța de apel a decis respingerea apelului, cu

menținerea hotărârii primei instanțe prin care s-a dispus „se diviziează bunul imobil cu

nr. cadastral xxxxxx, apartamentul nr. xxxxxîn două bunuri distincte”, la fel s-a

menționat în dispozitivul primei instanțe că se atribuie Nadejdei Cutie, Dumitru Cutie

și Natalia Bernavschi bun imobil nou format conform variantei de divizare din raportul

de expertiză nr. 095 din 06 martie 2017 a Centrului Expertize Independente.

Astfel, se conturează concluzia că constatările instanței de apel nu conțin o

argumentare clară și sânt contradictorii.

Corelând circumstanțele expuse supra cu normele legale menționate mai sus,

instanța de recurs ajunge la concluzia că, soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată, deoarece din textul acesteia nu se reliefează o motivare amplă asupra

tuturor motivelor expuse de către participanții la proces în prezenta acțiune, precum și

nu sunt apreciate toate probele importante pentru soluționarea cauzei.

Având în vedere normele legale menționate supra și circumstanțele cauzei,

Colegiul consideră că eroarea judiciară comisă de instanța de apel încălcă dreptul

Nadejdei Cutie la un proces echitabil, nu poate fi corectată de către instanța de recurs

și din acest motiv urmează a fi casată decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o eroare

judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, deoarece în conformitate

cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă instanța de recurs nu poate administra noi

dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite

prezenta cauză spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Colegiul relevă că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

cele enunțate supra, rezultând atât din pretențiile, demersurile și de argumentele

invocate de Nadejda Cutie, cât și din obiecțiile părții oponente și probele în susținerea

poziției fiecăruia. Caracterul peremptoriu al probelor ce formează concluzia instanței

de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei și normele de

drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Nadejda Cutie.

Se casează decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău adoptată în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Bernavschi Natalia împotriva

lui Dumitru Cutie și Nadejdei Cutie cu privire la divizarea bunului imobil și încetarea

6

proprietății comune pe cote părți, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

7