2ra-593/20 — cu privire la anularea ordinelor de sancționare disciplinară, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu, a indemnizației și repararea prejudiciului moral

2ra-593/20 — cu privire la anularea ordinelor de sancționare disciplinară, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu, a indemnizației și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-593/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

DECIZIE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Ivan Manziuc, reprezentat de avocatul Radu

Rusanovschi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Manziuc împotriva

Universității Agrare de Stat din Moldova cu privire la anularea ordinelor de

sancționare disciplinară, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada

lipsei forțate de la serviciu și a indemnizației și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Ivan Manziuc, admis apelul declarat de Universitatea

Agrară de Stat din Moldova, casată hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost

respinsă integral

constată:

La 27 noiembrie 2017, Ivan Manziuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Universității Agrare de Stat din Moldova, intervenient accesoriu

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova cu privire la anularea ordinelor

de sancționare disciplinară, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

perioada lipsei forțate de la serviciu și a indemnizației și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul nr. 202 din 1 septembrie 2017

emis de Universitatea Agrară de Stat din Moldova, a fost eliberat din funcția de șef

al cazangeriei în baza art. 86 alin. (1) lit. g) Codul muncii - încălcarea repetată, pe

parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat

disciplinar.

A considerat eliberarea sa din funcție absolut ilegală, ca una ce afectează

drepturile și interesele constituționale, protejate de legislația în vigoare.

1

A relatat că la USAM a activat timp de 40 de ani, din care ultimii 33 de ani,

în calitate de șef cazangerie, pe parcursul activității îndelungate nu a avut observații

sau sancționări cu referință la calitatea muncii.

La 1 mai 2017, în urma încălcării de către noua administrație a USAM a

condițiilor expuse în contractul de exploatare și deservire a cazangeriei și rețelelor

termice al complexului din 1 ianuarie 2010, capitol II, pct. 7, salariul lucrătorilor din

cazangerie s-a micșorat de 4-5 ori.

Astfel, colectivul cazangeriei a reclamat încălcarea în diverse instanțe,

inclusiv s-au prezentat, prin înscriere oficială, în audiență la rectorul Universității,

însă problema nu a fost soluționată.

Ulterior, încă de două ori, prin audiență și printr-o notă informativă, a fost

raportată rectorului situația critică din cazangerie, precum și la comitetul sindical, ca

urmare, însă, administrația Universității a început un val de persecutări a lucrătorilor

cazangeriei, care în semn de protest boicotau ieșirea la muncă.

A menționat că în nota informativă a juristului UASM din 27 iulie 2017 se

raportează eronat situația din cazangerie, la fel ca și în nota informativă a juristului

UASM, nedatată.

A subliniat că juristul UASM a motivat nefondat propunerea de sancționare

disciplinară a lui, pentru încălcarea disciplinei de muncă, în baza art. 206 alin. (1)

lit. c) Codul muncii cu aplicarea sancțiunii disciplinare, mustrare aspră.

La 3 august 2017, rectorul USAM a semnat ordinul nr. 179, prin care i-a fost

aplicată mustrare aspră, menționând că, personal, a luat cunoștință despre

investigațiile administrației UASM abia la anunțarea ordinului de sancționare, iar

Comitetul sindical al USAM, membru al căruia este, nu l-a consultat în această

privință.

A remarcat că administrația a ignorat dispozițiile art. 349 lit. c) Codul muncii.

Așadar, conflictul a durat până la 1 septembrie 2017, când a fost emis ordinul

nr. 202 de eliberare din serviciu, care are la bază procesul-verbal nr. 4 din 28 august

2017 ce confirmă neprezentarea documentației tehnice și dările de seamă pe utilajul

și instalațiile de gaz, cât și notele informative ale prorectorului și juristului UASM.

Referitor la procesul-verbal nr. 4 din 28 august 2017, a declarat că, în perioada

11-15 august 2017, cazangeria nu a fost supusă controlului din partea semnatarilor

procesului-verbal nr. 4 din 28 august 2017, fapt confirmat prin lipsa înregistrării în

Registrul de schimb al lucrătorilor, angajații cazangeriei de asemenea nu confirmă

efectuarea controlului în perioada 11-15 august 2017, lipsa unui act cu recomandarea

de a lichida neajunsurile depistate constituie dovada faptului că un control al

cazangeriei în perioada menționată nu s-a efectuat, veridicitatea procesului-verbal

nr. 4 din 28 august 2017 este categoric infirmată prin lipsa permisului de exercitare

pentru desfășurarea activităților și/sau lucrărilor în domeniul securității industrial la

persoanele semnatare, Iurie Melnic, Artur Goia și Ruslan Burca.

A obiectat că notele informative ale prorectorului și juristului UASM sunt

fictive, vădit pretențioase, cu multiple incorectitudini tehnico-normative.

Totodată, a relevat că pe parcursul activității sale cazangeria regulat a fost

supusă controlului din partea instanțelor de supraveghere, care nu au fixat abateri de

la regulile și normativele tehnice în vigoare, toată documentația necesară bunei

funcționări a cazangeriei fiind întocmită conform cerințelor stabilite, în special,

2

planurile de pregătire către sezonul de încălzire, actele lucrărilor executate, iar

anumite note informative și explicații le-a prezentat rectorului prin cancelarie, până

la momentul eliberării.

Insinuarea neadecvată a unor încălcări inventate s-a finalizat cu eliberarea sa

ilegală de la locul de muncă, din nou, fără acordul în scris al sindicatelor, ca urmare

acțiunea administrației USAM denotă încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1), (4)

Codul muncii.

Înscenarea de către administrația USAM a pedepsirii disciplinare și a

eliberării din funcție se reflectă mai ales prin prisma restabilirii de la

1 septembrie 2017 a salarizării angajaților cazangeriei conform prevederilor

contractului de exploatare și deservire a cazangeriei și rețelelor termice al

complexului din 1 ianuarie 2010, deci administrația USAM a acționat fraudulos cu

scopul de a schimba lucrătorii.

A mai notat că, în scopul consultării specialiștilor, a suportat anumite

cheltuieli suplimentare legate de contestarea eliberării.

La fel, a accentuat că acțiunile de violență morală, declanșate de administrația

USAM, l-au afectat fizic și psihic, i-au deteriorat starea de liniște, drept urmare, trece

printr-un șir de suferințe psihice.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 30, 31, 87, 89, 90, 353, 354,

355, 356 Codul muncii, art. 1404, 1422, 1423 Cod civil, art. 4, 5, 7, 8, 12, 15, 19,

22, 24, 27, 55-56, 59-60, 67, 117, 121, 130, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinelor nr. 179 din 3 august 2017 și

nr. 202 din 1 septembrie 2017 emise de Universitatea Agrară de Stat din Moldova,

restabilirea lui în funcția deținută până la 1 septembrie 2017, cu achitarea

recompenselor salariale stabilite în contractul de exploatare și deservire a

cazangeriei și rețelelor termice al complexului din 1 ianuarie 2010, începând cu

1 mai 2017, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral în cuantum de 75

de lei.

La 20 septembrie 2018, Ivan Manziuc, reprezentat de avocatul Radu

Rusanovschi a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea

ordinelor nr. 179 din 3 august 2017 și nr. 202 din 1 septembrie 2017 emise de

Universitatea Agrară de Stat din Moldova în partea ce se referă la el, restabilirea lui

în funcția deținută în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova până la

1 septembrie 2017, obligarea pârâtului de a achita salariul stabilit conform

contractului de exploatare și deservire a cazangeriei șirețelelor termice al

complexului din 1 ianuarie 2010, începând cu 1 mai 2017 până la 1 septembrie 2018

în sumă de 117 000 de lei, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui a sumei de

27 000 de lei pentru compensarea concediilor de odihnă nefolosite de către el pentru

ultimii 3 ani de activitate, a sumei de 75 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost anulat ca fiind ilegal punctul 1 din ordinul nr. 179 din 3 august 2017 în

partea aplicării în privința lui Ivan Manziuc a sancțiunii disciplinare sub formă de

mustrare aspră și punctul 3 din ordinul nr. 202 din 1 septembrie 2017 în partea

eliberării din funcție a șefului cazangeriei, Ivan Manziuc.

3

A fost restabilit Ivan Manziuc în funcția de șef al cazangeriei, începând cu

1 septembrie 2017.

A fost obligată Universitatea Agrară de Stat din Moldova să calculeze și să

achite lui Ivan Manziuc salariul pentru absența forțată de la muncă în mărime nu mai

mică decât salariul mediu al salariatului pentru perioada de la 1 septembrie 2017

până la 15 martie 2019.

A fost încasată de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova în folosul lui

Ivan Manziuc suma 7 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest,în partea încasării compensației pentru concediile de odihnă nefolosite

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ivan Manziuc, admis apelul declarat de Universitatea Agrară de

Stat din Moldova, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost respinsă integral.

La 3 februarie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Manziuc,

reprezentat de avocatul Radu Rusanovschi a declarat recurs împotriva deciziei din

17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță corect a reținut faptul că

la eliberarea lui din funcție au fost încălcate, inclusiv și prevederile art. 87 alin. (4)

Codul muncii, nefiind prezentate probe de către angajator care ar demonstra

contrariul, iar argumentele angajatorului referitor la faptul că organul sindical

cunoștea despre concedierea lui, le-a considerat ca fiind irelevante, invocând că

legea cere nu existența unei eventuale cunoașteri de către organul sindical a faptului

concedierii persoanei, ci impune respectarea condiției de obținere a acordului

preliminar.

În acest sens,instanța de apel nu a făcut nicio explicație si nici nu a examinat

cerințele lui sub acest aspect.

Având în vedere prevederile art. 87 alin. (1) și (4) Codul muncii, a remarcat

că un astfel de acord în scris nu a fost solicitat de către angajator, nu există o adresare

care să denote un răspuns tacit obținut de către angajator, fiind o abatere de la

legislație, ceea ce denotă ilegalitatea concedierii lui.

Totodată, a specificat că în cadrul ședinței de judecată prin audierea

martorilor, angajații ai cazangeriei, a fost stabilit că toți angajații cazangeriei activau

în cadrul unei brigăzi formate în temeiul unui contract colectiv de brigadă, niciun

membru al brigăzii nu a semnat careva alte contrate fie individuale de muncă ori

altele cu administrația UASM, unicul fiind contratul colectiv de brigadă, careva

comisii nu au fost inspectate în intervalul de timp indicat și că anteriortoată brigada,

care activa în cazangeriei, a informat rectorul despre faptul că nu doresc să lucreze

cu salariul care a fost micșorat neîntemeiat.

Instanța de apel însă nu a combătut prin careva explicații, argumentări ori altă

formă abaterile invocate de elși constatate de prima instanță.

La fel, se pretinde a fi aplicate în privința lui de către administrația UASM a

cărorva sancțiuni diciplinare pentru faptul că nu a putut prezenta actele solicitate,

nefiind clar despre care acte este vorba în procesul-verbal, când și de către cine au

4

fost solicitate, în circumstanțele în care în luna august 2017,admisntratia UASM a

fost informată de către el prin notă informativă despre faptul că cazangeria UASM

este verificată de către Agenția pentru supraveghere tehnică și este în totalmente

pregătită pentru sezonul de încălzire.

A mai notat că abaterile pretinse comise de către el constau și în faptul lipsei

aprovizionării cu apă caldă.

În acest context, a subliniat recurentul că, mai bine de 20 de ani în sistemele

învechite, cu un termen de exploatare care depășește 200% din cel stabilit de către

producător pe perioada în care nu se livrează energie termică sistemul este lipsit de

agentul termic propriu zis lipsește lichidul din țevile care ar putea asigura prepararea

apei calde.

La 27 februarie2020, în adresa intimaților Universitatea Agrară de Stat din

Moldova și Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a fost expediată

copia cererii de recurs depusă de Ivan Manziuc, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 88 vol. II), fiind recepționată de către intimați la

4 martie 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d.

94, 95 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că la 23 decembrie 2019, recurentul Ivan

Manziuc a recepționat copia deciziei recurate, fapt ce se confirmă prin cerere (f. d. 78

vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 3 februarie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

După cum rezultă din materialele cauzei, Ivan Manziuc înaintând acțiunea în

judecată împotriva Universității Agrare de Stat din Moldova, cu ulterioarele

concretizări, a solicitat anularea ordinelor nr. 179 din 3 august 2017 și nr. 202 din

1 septembrie 2017 emise de Universitatea Agrară de Stat din Moldova în partea ce

se referă la el, restabilirea lui în funcția deținută în cadrul Universității Agrare de

Stat din Moldova până la 1 septembrie 2017, obligarea pârâtului de a achita salariul

stabilit conform contractului de exploatare și deservire a cazangeriei șirețelelor

termice al complexului din 1 ianuarie 2010, începând cu 1 mai 2017 până la

1 septembrie 2018 în sumă de 117 000 de lei, încasarea din contul pârâtului în

beneficiul lui a sumei de 27 000 de lei pentru compensarea concediilor de odihnă

nefolosite de către el pentru ultimii 3 ani de activitate, a sumei de 75 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de

lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea parțial, a

anulat ca fiind ilegal punctul 1 din ordinul nr. 179 din 3 august 2017 în partea

aplicării în privința lui Ivan Manziuc a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare

aspră și punctul 3 din ordinul nr. 202 din 1 septembrie 2017 în partea eliberării din

funcție a șefului cazangeriei, Ivan Manziuc, l-a restabilit pe Ivan Manziuc în funcția

de șef al cazangeriei, începând cu 1 septembrie 2017 și a obligat Universitatea

Agrară de Stat din Moldova să calculeze și să achite lui Ivan Manziuc salariul pentru

absența forțată de la muncă în mărime nu mai mică decât salariul mediu al

salariatului pentru perioada de la 1 septembrie 2017 până la 15 martie 2019. A fost

încasată de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova în folosul lui Ivan Manziuc

suma 7 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, în partea încasării

compensației pentru concediile de odihnă nefolosite acțiunea a fost respinsă.

Judecând apelurile declarate de către Ivan Manziuc și Universitatea Agrară de

Stat din Moldova, instanța de apel a respins apelul declarat de Ivan Manziuc, a admis

apelul declarat de Universitatea Agrară de Stat din Moldova și a casat hotărârea

primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea integral.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 373 alin. (1) și (2)

CPC, potrivit cărora instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea

ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În

limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi legale, instanța de apel judecând

apelurile a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și

6

materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și

temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Astfel, se constată că, instanța de apel la adoptarea soluției sale de respingere

a acțiunii lui Ivan Manziuc, a reținut în linii generale faptul că șeful cazangeriei

Universității Agrare de Stat din Moldova Ivan Manziuc nu a respectat cerințele și

exigențele impuse de legislația muncii, nu s-a conformat cerințelor legale înaintate

și impuse de angajat, a admis abateri și omisiuni indicate în notele informative

întocmite de responsabilii desemnați de angajatorul Universitatea Agrară de Stat din

Moldova, prin urmare instanța de apel a concluzionat că Ivan Manziuc a neglijat

obligațiile sale de serviciu, prin ce a admis încălcarea repetată a disciplinei muncii.

La fel, instanța de apel în linii generale a reținut că abaterea disciplinară

admisă de Ivan Manziuc se încadrează în prevederile art. 86 alin. (1) lit. g) Codul

muncii, adică încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă

anterior salariatul a fost sancționat disciplinar, pentru care fapt legea prevede

concedierea angajatului.

Ca urmare, se constată că instanța de apel, care avea obligația să verifice

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma argumentelor invocate în apel

și prevederilor legale aplicabile speței, s-a expus doar cu privire la temeinicia în fond

a ordinelor contestate de către Ivan Manziuc, fără a efectua controlul hotărârii

primei instanțe sub aspectul respectării de către angajator a procedurii de eliberare

din funcție a lui Ivan Manziuc, motivare pe care de fapt și-a argumentat soluția prima

instanță.

Or, în acest context este necesar de menționat că la concedierea salariatului

din motivul încălcării repetate a obligațiilor de muncă, instanța de judecată este

obligată să verifice dacă la aplicarea repetată a sancțiunii disciplinare angajatorul a

ținut cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective,

dacă a fost respectat termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare, dacă concedierea

a avut loc cu consultarea prealabilă a organului sindical, dacă angajatorul a cerut în

scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă ș.a., adică respectarea

dispozițiilor art. 206-211 Codul muncii, prevederi care au fost trecute cu vederea de

către instanța de apel.

În acest sens, este relevant ca instanța de judecată să verifice circumstanțele

de fapt ce au stat la baza aplicării sancțiunii prin prisma procedurii legale de

constatare a abaterii disciplinare în cumul cu procedura emiterii ordinului de

sancționare.

Astfel fiind, cele menționate mai sus, direct indică la examinarea superficială

a apelurilor, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de

prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

În conexiunea celor relatate, se constată că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a

ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în

speță, respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

7

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Ivan Manziuc, reprezentat de avocatul Radu

Rusanovschi.

Se casează decizia din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Manziuc împotriva Universității

Agrare de Stat din Moldova cu privire la anularea ordinelor de sancționare

disciplinară, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate

de la serviciu și a indemnizației și repararea prejudiciului moral, cu remiterea cauzei

pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

8