2ra-888/20 — anularea hotărârii de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pe perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

2ra-888/20 — anularea hotărârii de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pe perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-888/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, Vl. Clima, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Moldovan Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Moldovan Igor

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu Șendrea

Miroslav cu privire la anularea hotărârii a Consiliului Uniunii Avocaților privind

concedierea din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada de

absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de avocatul Rezuș Andrei în numele lui Moldovan Igor și

a fost menținută hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 06 iulie 2018, Moldovan Igor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea hotărârii a

Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind concedierea din

funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată

de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că funcția de Secretar General al Uniunii

Avocaților a fost instituită prin Legea nr. 1260 din 19 iulie 2020 cu privire la

avocatură. În perioada anilor 2002 – 2015, Uniunea Avocaților nu a anunțat concurs

privind selectarea candidatului la funcția de secretar general, în această perioadă

atribuțiile secretarului general au fost exercitate de către Președintele Uniunii

Avocaților, în lipsa unei hotărâri a Consiliului.

1

A relatat că la 11 septembrie 2015 Consiliul Uniunii Avocaților a decis

anunțarea concursului pentru selectarea candidatului la funcția de secretar general. În

urma desfășurării acestui concurs, la funcția de secretar general, a fost aleasă

Romaniuc Mariana, care la acel moment exercita funcția de contabil-șef. Prin

dispoziția Președintelui Uniunii Avocaților din 01 ianuarie 2016, Romaniuc Mariana

a fost angajată în funcția de secretar general.

La 16 decembrie 2016 Consiliul a decis că pe perioada aflării a Marianei

Romaniuc în concediul medical, atribuțiile secretarului general vor fi îndeplinite de

către Președintele Uniunii Avocaților. La 04 mai 2017 Marianei Romaniuc i-a fost

acordat concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, adică până la 07

martie 2020.

A invocat că la 11 mai 2017 Consiliul a dispus îndeplinirea de către Nina Lozan

a atribuțiilor secretarului general pe perioada concediului Marianei Romaniuc pentru

îngrijirea copilului, cu stabilirea salariului în mărime de 10% din salariul de funcție.

Reclamantul a susținut că la 06 octombrie 2017 a avut loc Congresul avocaților

din Republica Moldova, unde în calitate de președinte al Uniunii Avocaților a fost

ales Emanoil Ploșnița. Având în vedere că mandatul Ninei Lozan a expirat, a apărut

problema îndeplinirii atribuțiilor de secretar general.

La ședința din 27 octombrie 2017 a Consiliului Uniunii Avocaților s-a hotărât de

a anunța concurs pentru data de 28 noiembrie 2017 privind angajarea secretarului

general interimar pe o perioadă determinată.

A notat că la 29 noiembrie 2017 Președintele Uniunii Avocaților a emis

dispoziția nr. 221 privind alegerea lui în funcția de secretar general al Uniunii

Avocaților pe perioada aflării Marianei Romaniuc în concediul pentru îngrijirea

copilului, începând cu 29 noiembrie 2017.

Moldovan Igor a menționat că prin dispoziția Președintelui Uniunii Avocaților

nr. 7 din 01 martie 2018 s-a dispus organizarea recepției pentru doamnele Uniunii

Avocaților din Republica Moldova cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii – 8 martie,

pentru data de 7 martie 2018, iar controlul asupra executării prezentei dispoziții s-a

pus în sarcina secretarului general.

La baza organizării evenimentului din 07 martie 2018, au servit solicitările

parvenite în adresa Uniunii Avocaților de la mai multe doamne avocate, inclusiv din

partea conducerii Asociației Femeilor Avocate din Moldova. Până la emiterea

dispoziției nr. 7 din 01 martie 2018 „Cu privire la marcarea Zilei Internaționale a

Femeii”, s-a efectuat un sondaj telefonic prin intermediul căruia au fost chestionate

circa 100 de doamne avocate, inclusiv din raioanele periferice: Briceni, Ocnița,

Șoldănești, Soroca, Vulcănești, Bălți, Comrat etc. Majoritatea respondentelor au

susținut ideea organizării unui asemenea eveniment de către Uniunea Avocaților, iar

circa 50% erau dispuse să participe daca acesta va fi organizat.

A indicat că la eveniment au fost invitate telefonic toate doamnele din țară, care

au licență de avocat și a cărora date de contact sunt disponibile la Uniune, peste 700

de persoane. La elaborarea scenariului evenimentului, s-a reieșit din numărul de

doamne care au confirmat participarea (301 persoane), alături de numărul persoanelor

2

indecise (92 de persoane) și din intenția de a invita la acest eveniment decanii,

membrii Consiliului și membrii Comisiilor Uniunii, în total circa 400 de persoane.

A reținut că scenariul evenimentului a fost elaborat pornind de la faptul că în

perioada 01 – 10 martie 2018, toate sălile de spectacol din Chișinău au fost rezervate

din timp. În lipsa unor reglementări interne ale Uniunii Avocaților cu privire la

achizițiile de servicii, au fost solicitate ofertele din partea a 3 localuri, care dispun de

capacitate de organizare a evenimentelor pentru cel puțin 350 de persoane și anume:

„Capitoles Park”, „Select” și „Palatul Sărbătorii”.

Reclamantul a reiterat că localul „Capitoles Park” a prezentat o ofertă în sumă

de 140 595 de lei (inclusiv TVA), „Select” a prezentat 3 oferte în sumă de 280 077 de

lei, de 299 895 de lei și de 351 125 de lei (inclusiv TVA), iar „Palatul Sărbătorii” a

prezentat o ofertă în sumă de 200 000 de lei (inclusiv TVA).

Pornind de la oferta cea mai ieftină, la 02 martie 2018, împreună cu Președintele

Uniunii Avocaților, au negociat cu directorului „Capitoles Park” meniul și contractul

de prestare a serviciilor. La elaborarea meniului s-a ținut cont de numărul de 350 de

participanți, fiind calculate de la 50 până la 280 de porții în dependență de felul

bucatelor. Mai mult ca atât, managerul localului a acceptat să asigure în contul sumei

de 140 595 de lei (inclusiv TVA) prezența la eveniment a interpreților Vali Boghean,

Gabriel Nebunu, Valentin Uzun și Vasile Olaru, precum și serviciile foto/video,

lumini, sunet, monitoare LED și DJ profesional.

Moldovan Igor a notat că la 03 martie 2018 în calitate de secretar general, întru

executarea dispoziției Președintelui Uniunii Avocaților, a emis ordinul nr. 21, prin

care s-a aprobat scenariul și s-a dispus achitarea sumei de 140 595 de lei. La aceiași

dată – 03 martie 2018, a fost încheiat cu SRL „Capitoles Park” contractul de prestare

a serviciilor. Achitarea evenimentului s-a efectuat în baza ordinului nr. 21 din 03

martie 2018 din contul economiilor obținute la executarea bugetului Uniunii în anul

2017.

A indicat că evenimentul a fost organizat la 07 martie 2018, la care au participat

380 de persoane inclusiv 4 membri ai Consiliului: Președintele Uniunii Avocaților,

decanul interimar al baroului Chișinău (A. Babără), decanul și prodecanul baroului

Bălți (B. Lichii și C. Botnari), precum și președinții comisiilor Uniunii Avocaților

împreună cu majoritatea membrilor acestor comisii. Evenimentul a fost apreciat de

către toți participanții și niciun membru al Uniunii Avocaților nu a contestat modul de

organizare al acestuia.

Reclamantul a precizat că la 07 martie 2018 între Uniunea Avocaților și SRL

„Capitoles Park” a fost semnată factura fiscală seria AAD 5178017 în sumă de 140

595 de lei. Totodată, a propus Consiliului Uniunii Avocaților să aprobe contractul de

prestare a serviciilor din 03 martie 2018 încheiat cu SRL „Capitoles Park” la prima

ședință ordinară din 30 martie 2018, însă la această ședință contractul nu a fost

aprobat. Drept motiv s-a invocat faptul precum că nu a fost coordonat în prealabil cu

Consiliul Uniunii Avocaților și s-a decis să fie sesizată Comisia de cenzori privind

efectuarea unui control în scopul stabilirii surselor din care a fost efectuată plata

pentru serviciile prestate la organizarea sărbătorii dedicate Zilei Internaționale a

3

Femeii și verificarea corespunderii cheltuielilor efectuate cu costul serviciilor

prestate.

A notat că prin hotărârea din 26 aprilie 2018 a Comisiei de cenzori a Uniunii

Avocaților, s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu referitor la acțiunile lui ce țin de

organizarea evenimentului și crearea unei comisii de anchetă.

La 04 mai 2018 Președintele Uniunii Avocaților s-a adresat Comisiei de cenzori

cu demers, solicitând revocarea hotărârii din 27 aprilie 2018 a Consiliului Uniunii

Avocaților privind efectuarea anchetei de serviciu referitor la acțiunile ce țin de

organizarea sărbătorii dedicate Zilei Internaționale a Femeii din 07 martie 2018, ca

fiind neîntemeiată. Prin hotărârea din nr. UA/C/18/70 din 25 mai 2018 a Consiliului

Uniunii Avocaților, cererea Președintelui Uniunii Avocaților a fost respinsă.

A explicat că la ședința din 09 iunie 2018 Consiliul Uniunii Avocaților a aprobat

procesul-verbal nr. 2 din 21 mai 2018 a Comisiei pentru efectuarea anchetei de

serviciu și în baza constatărilor comisiei, a fost emisă hotărârea nr. UA/C/18/77 din

09 iunie 2018, prin care a fost concediat din funcția de secretar general interimar în

baza art. 86 alin. (1) lit. k) și p) din Codul muncii, începând cu 11 iunie 2018.

Reclamantul a remarcat că procesul-verbal nr. 2 din 21 mai 2018 a Comisiei

pentru efectuarea anchetei de serviciu, nu i-a fost adus la cunoștință.

A susținut că motivele care au stat la baza concedierii sale, nu au fost indicate în

hotărârea din 09 iunie 2018 a Consiliului Uniunii Avocaților hotărâre pe care o

consideră ilegală și neîntemeiată. Or, nu a comis abaterile disciplinare care să

justifice concedierea în baza art. 86 alin. (1) lit. k) și p) din Codul muncii.

Moldovan Igor a menționat că dispoziția Președintelui Uniunii Avocaților nr. 7

din 01 martie 2018 „Cu privire la marcarea Zilei Internaționale a Femeii”, nu a fost

contestată sau anulată până la acest moment, iar el a acționat în conformitate cu art.

41 alin. (5) și art. 39 lit. m) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002.

A specificat că atribuțiile sale au fost expres indicate în pct. 3.1 din contractul

individual de muncă nr. 14/17 din 29 noiembrie 2017, potrivit căruia salariatul are

atribuțiile prevăzute de art. 41 alin. (5) din Legea cu privire la avocatură, și anume: a)

poartă răspundere pentru gestiunea economico-financiară a Uniunii Avocaților; b)

încheie acorduri și contracte în numele Uniunii Avocaților; c) ordonează cheltuielile

bugetare ale Uniunii Avocaților; d) organizează elaborarea, fundamentarea și

prezentarea la Congres a proiectului bugetului anual al Uniunii Avocaților; e) prezintă

Congresului raportul privind execuția anuală a bugetului Uniunii Avocaților; f)

participă, fără drept de vot, la sesiunile Congresului și la ședințele Consiliului Uniunii

Avocaților; g) elaborează proiectul agendei și pregătește materialele de lucru ale

Congresului și ale Consiliului Uniunii Avocaților, după consultare cu Consiliul; h)

angajează personalul secretariatului și conduce activitatea acestuia; i) organizează

ținerea evidenței tuturor imobilelor din proprietatea sau din administrarea Uniunii

Avocaților, precum și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia; j) îndeplinește

alte atribuții la indicația Congresului și a Consiliului Uniunii Avocaților.

Conform art. 39 lit. m) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002, Consiliul Uniunii

Avocaților aprobă contractele încheiate de secretarul general al Uniunii Avocaților a

4

căror valoare depășește suma de 50.000 de lei. Din norma dată de drept rezultă că

Consiliul Uniunii Avocaților aprobă contracte încheiate și nu cele ce urmează să fie

încheiate ulterior de către secretarul general. Atât Comisia de cenzori, cât și comisia

de anchetă, la constatarea abaterii disciplinare au făcut trimitere la hotărârea

Consiliului Uniunii Avocaților din 25 noiembrie 2016, prin care s-a dispus că

contractele vor intra în vigoare din data aprobării lor de către Consiliu.

Reclamantul a declarat că hotărârea respectivă nu i-a fost adusă la cunoștință și

contravine art. 39 lit. m) și art. 41 lit. b) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002.

A remarcat că în sensul art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, pot fi concediați

două categorii de salariați și anume: salariații ce mânuiesc nemijlocit mijloace bănești

sau valori materiale, cât și salariații care au acces la sistemele informaționale ale

angajatorului (sisteme de colectare și gestiune a informației) sau la cele administrate

de angajator, în condiția că au săvârșit anumite acțiuni culpabile, care pot servi temei

pentru pierderea încrederii angajatorului, față de salariații respectivi.

Moldovan Igor consideră că nu este un salariat care mânuiește nemijlocit

mijloace bănești sau valori materiale, or, astfel de atribuții au contabilii, casierii,

depozitarii ș.a.

La fel, și temeiul de concediere prevăzut de art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul

muncii a fost eronat aplicat de către angajator, deoarece norma dată de drept urmează

să fie aplicată în comun cu art. 2111 din Codul muncii, care definește noțiunea de

„încălcare gravă a obligațiilor de muncă” și identifică cert și imperativ acțiunile

salariatului care se consideră încălcare gravă a obligațiilor de muncă, ceea ce la cazul

speței nu se atestă.

Reclamantul a subliniat că în hotărârea de concediere, angajatorul nu a indicat

exact care prevederi ale art. 2111 din Codul muncii au fost încălcate de către el,

deoarece nu este posibilă aplicarea doar a art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii,

fără indicarea normei de drept concrete care a fost încălcată din art. 2111 din Codul

muncii. Mai mult ca atât, hotărârea de concedierea fost emisă cu încălcarea

prevederilor art. 210 alin. (1) din Codul muncii, deoarece nu conține temeiurile de

fapt ale abaterii disciplinare, niciun element care s-ar referi la termenul în care

sancțiunea poate fi contestată și nici organul în care sancțiunea poate fi contestată.

A accentuat că, chiar dacă se admite logica angajatorului că dânsul a încheiat

contractul de prestare a serviciilor din 03 martie 2018 cu SRL „Capitoles Park”, fără a

avea aprobarea prealabilă a Consiliului Uniunii Avocaților, atunci despre această

abatere Consiliul Uniunii Avocaților trebuia să cunoască în ședința din 30 martie

2018, când acest contract a fost prezentat Consiliului spre aprobare. În situația

respectivă, data constatării abaterii disciplinare este 30 martie 2018 de la care începe

să curgă termenul de o lună de zile pentru aplicarea sancțiunii disciplinare.

Însă, sancțiunea disciplinară a fost aplicată peste 3 luni da la data încheierii

contractului cu SRL „Capitoles Park” și peste două luni de la data când Consiliul

Uniunii Avocaților a fost informat despre semnarea de către el a contractului de

prestare a serviciilor din 03 martie 2018 cu SRL „Capitoles Park”. În contextul expus,

rezultă că angajatorul a încălcat dispozițiile art. 209 alin. (1) din Codul muncii.

5

Suplimentar, reclamantul a menționat că este căsătorit și are la întreținere doi

copii minori. La moment venitul soției este unica sursa de existență, care nu este

suficient pentru a întreține întreaga familia. Pe lângă aceasta, prin acțiunile ilegale ale

angajatorului, i-a fost afectată carierea și reputația profesională, fapt prin care i-a

provocat stare de stres, neliniște și incertitudine. Are o experiență de muncă de peste

14 ani, dintre care 12 ani în serviciul diplomatic al Republicii Moldova, unde a

ocupat diverse funcții atât în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene, cât și în misiunile diplomatice de peste hotare.

Moldovan Igor a invocat că pe parcursul anilor de muncă a avut o reputație

profesională ireproșabilă, care este una din condițiile esențiale pentru funcția de

secretar general al Uniunii Avocaților, a fost promovat cu regularitate în funcții și

niciodată nu a fost sancționat disciplinar. În virtutea experienței de muncă și a

funcțiilor deținute atât în țară, cât și peste hotare, unde a activat în calitate de

coordonator al unui grup de experți al unui Comitet permanent în cadrul Organizației

Mondiale de Proprietate Intelectuală, este o persoană notorie, bine cunoscută de

foarte multă lume din domeniul diplomației, jurisprudenței și businessului. În

condițiile enunțate, prin prisma art. 90 din Codul muncii, este îndreptățit la

compensarea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale angajatorului.

A solicitat anularea hotărârii nr. UA/C/18/77 din 09 iunie 2018 „Privind

concedierea secretarului general interimar” emisă de Consiliul Uniunii Avocaților,

restabilirea în funcția de secretar general al Uniunii Avocaților din Moldova;

încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă începând cu 11

iunie 2018 – până la restabilirea în funcție, compensarea prejudiciului moral în

mărime de 12 salarii medii lunare și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin încheierea protocolară din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Șendrea Miroslav.

Prin hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Moldovan Igor a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 02 iulie 2019 avocatul Rezuș Andrei din numele lui Moldovan Igor în baza

mandatului seria MA nr. 1392972 din 22 februarie 2019, a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 19 octombrie 2019 a prezentat

partea motivată a apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 17

iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Rezuș Andrei din numele lui Moldovan Igor și s-a menținut

hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 08 mai 2020 Moldovan Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de

apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță,

6

apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material.

A indicat că potrivit art. 41 alin. (5) lit. b) din Legea cu privire la avocatură,

secretarul general al Uniunii Avocaților este în drept, liber de orice condiționări, să

încheie acorduri și contracte în numele Uniunii Avocaților. Dispozițiile art. 39 lit. m)

din Legea cu privire la avocatură, nu redau pe deplin intenția legiuitorului care a

prevăzut două etape distincte pentru contractele mai mari de 50.000 de lei și anume,

semnarea acestora de către secretarul general și aprobarea lor de către Consiliul

Uniunii Avocaților.

A menționat că instanța de apel era obligată să recurgă la principiul prin

analogie a legii, cum ar fi Legea nr. 595/1999 cu privire la tratatele internaționale ale

Republicii Moldova, care distinge clar etapele succesive în procesul de încheiere a

tratatelor și anume: negocierea, semnarea (ca manifestare de voință a statelor),

examinarea în vederea ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la tratatele

internaționale, depozitarea, publicarea, executarea etc. Similar Legii cu privire la

tratatele internaționale, care prevede posibilitatea semnării tratatelor de către unii

subiecți fără obținerea prealabilă a deplinelor puteri, Legea cu privire la avocatură

conferă secretarului general dreptul de a încheia contracte fără careva consultări sau

aprobări prealabile din partea Consiliului Uniunii Avocaților în vederea realizării

atribuțiilor funcționale ale secretarului general – gestiunea economico-financiară a

Uniunii, ordonarea cheltuielilor, prezentarea către Congres a raportului privind

execuția anuală a bugetului etc.

Recurentul consideră că instanța de apel eronat a aplicat și interpretat hotărârea

Consiliului Uniunii Avocaților din 25 noiembrie 2016, prin care s-a dispus că,

contractele în sumă mai mare de 50 000 de lei vor intra în vigoare din data aprobării

de către Consiliul Uniunii Avocaților, iar clauza urmând a fi introdusă în contracte.

Or, din hotărârea respectivă cert rezultă că orice contract deja încheiat de secretarul

general în sumă mai mare de 50 000 de lei, va intra în vigoare din data aprobării de

către Consiliu. Respectiv, un contract nu poate intra în vigoare până la încheierea

acestuia prin semnare, făcându-se distincția dintre momentul încheierii unui contract

și momentul intrării lui în vigoare. Faptul că, clauza nu a fost inclusă în contractul de

prestări servicii din 03 martie 2018 nu poate fi considerat ca o abatere disciplinară

susceptibilă de concediere, deoarece acest argument nu a fost invocat atât de către

Consiliul Uniunii Avocaților, de comisia de cenzori, cât și nici de comisia de anchetă.

Consideră că hotărârile judecătorești nu sunt motivate și nu i s-a dat răspuns la

toate argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și cea de apel. Instanțele

de judecată nu au dovedit intenția sa de a cauza un prejudiciu. Mai mult ca atât, unicii

consumatori ai evenimentului din 07 martie 2018, au fost doar avocații, inclusiv

membrii Consiliului Uniunii Avocaților și ai comisiilor nominalizate.

A notat că instanțele de judecată nu au ținut cont că decizia din 26 aprilie 2018 a

Comisei de cenzori în privința acțiunilor secretarului general interimar în procesul de

organizare a evenimentului, care a stat la baza inițierii anchetei de serviciu, a fost

abrogată prin decizia din 11 mai 2018 a Comisei de cenzori, pe motiv de ilegalitate.

7

La fel, au fost interpretate și aplicate eronat prevederile art. 86 alin. (1) lit. k) din

Codul muncii, or, dânsul nu a gestionat nemijlocit mijloace bănești, nu a primit și nu

a eliberat mijloace financiare, respectiv nu este subiect al raportului juridic litigios.

De asemenea, instanțele de judecată nu au stabilit în mod clar pentru care acțiuni se

face vinovat în sensul art. 86 alin. (1) lit. p) în coroborare cu art. 2111 din Codul

muncii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 05 februarie 2020.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel a fost expediată

în adresa lui Igor Moldovan și avocatului Rezuș Andrei la 09 martie 2020 (f.d. 22,

vol. II), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către aceștia.

Totodată, se reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie

2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării

de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să

curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență

instituite potrivit Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 (17 martie - 15

mai 2020).

Astfel, recursul declarat de Moldovan Igor la 08 mai 2020, este în termen.

La 25 mai 2020 în adresa Uniunii Avocaților și a lui Șendrea Miroslav a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Moldovan Igor, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referințelor (f.d. 30, 39-40, vol. II).

La 12 iunie 2020 Uniunea Avocaților a depus referință, solicitând să fie

considerat inadmisibil recursul declarat de Igor Moldovan, cu menținerea deciziei din

05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate,

invocând că instanțele de judecată au verificat minuțios toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă

suportului probatoriu al cauzei. Mai mult ca atît, recursul declarat de Igor Moldovan

nu se încadrează în prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă.

Alte referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 26 august 2020 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele cauzei în raport cu recursul declarat și obiecțiile expuse în

referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și restituirea cauzei sore rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele motive.

8

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că prin dispoziția nr. 221

din 29 noiembrie 2017 a Președintelui Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

Ploșnița Emanoil, Igor Moldovan a fost ales în funcție de Secretar General al Uniunii

Avocaților pe perioada aflării Secretarului General al Uniunii Avocaților, Romaniuc

Mariana, în concediul pentru îngrijirea copilului, începând cu 29 noiembrie 2017, cu

remunerarea conform statelor de personal (f.d. 30, vol. I).

La 29 noiembrie 2017 între Consiliul Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, în persoana președintelui Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, în calitate

de angajator și Igor Moldovan, în calitate de salariat, a fost încheiat contractul

individual de muncă nr. 14/17 (f.d. 25-29, vol. I).

Prin dispoziția nr. 7 din 01 martie 2018 „Cu privire la marcarea Zilei

Internaționale a Femeii” a Președintelui Uniunii Avocaților din Republica Moldova

Emanoil Ploșnița, s-a dispus organizarea recepției pentru doamnele Uniunii

Avocaților din Republica Moldova cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii – 8 Martie

pentru data de 07 martie 2018, controlul asupra executării prezentei dispoziții fiind

pus în sarcina Secretarului general al Uniunii Avocaților (f.d. 46, vol. I).

Prin ordinul nr. 21 din 03 martie 2018 „Referitor la marcarea Zilei Internaționale

a Femei – 8 Martie” emis de Secretarul General interimar al Uniunii Avocaților, Igor

Moldovan, s-a aprobat scenariul evenimentului dedicat Zilei Internaționale a Femeii –

8 Martie și s-a dispus încheierea contractului de prestare a serviciilor cu SRL

„Capitoles Park”. Suplimentar, s-a pus în sarcina contabilului-șef achitarea sumei de

140.595 de lei către SRL „Capitoles Park” până la 15 martie 2018 din contul

economiilor obținute la executarea bugetului Uniunii Avocaților în anul 2017 (f.d. 58,

vol. I).

La aceiași dată - 03 martie 2018, între SRL „Capitoles Park”, în calitate de

executor, și Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de Secretarul

General interimar al Uniunii Avocaților, Igor Moldovan, în calitate de beneficiar, a

fost încheiat contractul de prestare a serviciilor (f.d. 59-61, vol. I).

Potrivit informației eliberate de SRL „Capitoles Park” SRL, la recepția

organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii la data de 07 martie 2018, la

restaurantul „Capitoles Park” au fost prezente aproximativ 380 de persoane (f.d. 62,

vol. I).

9

La 07 martie 2018 SRL „Capitoles Park” SRL a eliberat Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, în persoana Secretarului General interimar al Uniunii Avocaților,

Igor Moldovan, factura fiscală seria/nr. AAD5178017 cu suma de 140.595 de lei

pentru serviciile prestate în baza contractului, care a fost achitată la aceiași dată, fapt

confirmat prin Actul de confirmare a executării lucrărilor și serviciilor din 07 martie

2018 (f.d. 63, 65, vol. I).

Din extrasul din procesul-verbal nr. 5 din 30 martie 2018, rezultă că la ședința

ordinară a Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 30 martie 2018,

s-a pus în discuție chestiunea privind aprobarea contractului de prestare a serviciilor

din 03 martie 2018 încheiat între SRL „Capitoles Park” SRL și Secretarul General al

Uniunii Avocaților, Igor Moldovan, pentru marcarea Zilei Internaționale a Femeii. În

urma votului, nu a fost adoptată nicio hotărâre în acest sens din motivul că, contractul

de prestări servicii a fost prezentat membrilor Consiliului post factum, după semnarea

acestuia și după ce a fost efectuată plata pentru serviciile prestate, contrar

prevederilor art. 39 lit. m) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, care stipulează că Consiliul Uniunii Avocaților aprobă contractele încheiate cu

Secretarul General al Uniunii Avocaților a căror valoare depășește suma de 50 000 de

lei. La fel, că la semnarea contractului de prestare a serviciilor și achitarea

cheltuielilor indicate în acesta, Secretarul General a depășit competențele sale

prevăzute de legislația în vigoare și cu încălcarea bugetului pentru anul 2018.

Totodată, s-a propus sesizarea comisiei de cenzori privind efectuarea unui control în

scopul stabilirii surselor din care a fost efectuată plata pentru serviciile prestate la

organizarea sărbătorii dedicate Zilei Internaționale a Femeii și verificării

corespunderii cheltuielilor efectuate cu costul serviciilor prestate (f.d. 66-97, vol. I).

Prin hotărârea nr. UA/C/18/37 din 30 martie 2018 a Președintelui Uniunii

Avocaților, Emanoil Ploșnița, s-a hotărât de a sesiza Comisia de cenzori privind

efectuarea unui control în scopul stabilirii surselor din care a fost efectuată plata

pentru serviciile prestate la organizarea sărbătorii dedicate Zilei Internaționale a

Femeii, precum și verificarea corespunderii cheltuielilor efectuate cu costul

serviciilor prestate (f.d. 69, vol. I).

Prin Hotărârea Comisiei de cenzori a Uniunii Avocaților din Republica Moldova

adoptată la ședința din 26 aprilie 2018 (f.d. 70-73, vol. I), s-a constatat că, pentru

organizarea și desfășurarea evenimentului din 07 martie 2018 pentru marcarea Zilei

Internaționale a Femeii în restaurantul „Capitoles Park” SRL din mun. Chișinău au

fost cheltuite nejustificat și neîntemeiat mijloacele bănești în sumă de 140 959 de lei

din contul Uniunii Avocaților în baza dispoziției nr. 7 din 01 marte 2018 a

Președintelui Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, ordinului nr. 21 din 03 martie

2018 al Secretarului General interimar al Uniunii Avocaților, Igor Moldovan,

contractului de prestare a serviciilor din 03 martie 2018 încheiat între SRL „Capitoles

Park” și Uniunea Avocaților, reprezentată de Secretarul General interimar, Igor

Moldovan, meniului, conturilor furnizorului din 05 martie 2018 și 13 martie 2018,

ordinelor de plată al Uniunii Avocaților din 07 martie 2018 și 14 martie 2018, facturii

fiscale din 07 martie 2018.

10

Prin Hotărârea nr. UA/C/18/47 din 27 aprilie 2018 „Privind inițierea anchetei de

serviciu” a Consiliului Uniunii Avocaților, s-a hotărât de a fi instituită o comisie

pentru efectuarea anchetei de serviciu referitor la acțiunile ce țin de organizarea

sărbătorii dedicate Zilei Internaționale a Femeii pe data de 07 martie 2018 (f.d. 74,

vol. I).

La 04 mai 2018, Igor Moldovan s-a adresat Comisiei de cenzori a Uniunii

Avocaților cu cerere prealabilă, solicitând anularea Hotărârii Comisiei de cenzori a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova adoptată la ședința din 26 aprilie 2018 ca

fiind ilegală (f.d. 87-88, vol. I).

Prin răspunsul din 11 mai 2018 a Comisiei de cenzori a Uniunii Avocaților, s-a

comunicat că la ședința din 11 mai 2018 Comisia a hotărât să anuleze hotărârile sale

adoptate la ședințele din 09 februarie 2018, 26 aprilie 2018 și 04 mai 2018 și să emită

hotărâri noi cu prezența a cel puțin 80% membri, ceea ce constituie cu 13, 33% mai

mult decât necesarul de membri (f.d. 93-94, vol. I).

Prin Hotărârea nr. UA/C/18/77 din 09 iunie 2018 „Privind concedierea

Secretatului General interimar” a Consiliului Uniunii Avocaților, în conformitate cu

art. 38 alin. (6) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002,

examinând procesul-verbal nr. 2 din 21 mai 2018 a Comisiei pentru efectuarea

anchetei de serviciu și în baza constatărilor efectuate de Comisia pentru efectuarea

anchetei de serviciu inițiate în baza Hotărârii nr. UA/C/18/47 din 27 aprilie 2018, s-a

hotărât concedierea lui Igor Moldovan din funcția de Secretar General interimar al

Uniunii Avocaților în temeiul art. 86 alin. (1) lit. k) și p) din Codul muncii, începând

cu data de 11 iunie 2018 (f.d. 97, vol. I).

Prin Hotărârea nr. UA/C/18/117 din 27 iulie 2018 a Consiliului Uniunii

Avocaților, a fost sesizată Procuratura Anticorupție, în vederea verificării dacă

acțiunile Secretarului General al Uniunii Avocaților, Igor Moldovan, ce țin de

transferul sumei de 140 595 de lei companiei „Capitoles Park” SRL întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii (f.d. 130, vol. I).

Prin ordonanța din 03 octombrie 2018 a procurorului în Procuratura

Anticorupție, Sergiu Moraru, a fost acceptată propunerea ofițerului de urmărire

penală privind neînceperea urmării penale pe faptele reflectate în actul de sesizare

înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al CNA sub

nr. 504 din 04 septembrie 2018 pe motivul existenței circumstanțelor prevăzute de

lege care exclud urmărirea penală și anume fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, temei prevăzut la art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală, cu

clasarea procesului penal (f.d. 151-157, vol. I).

Înaintând prezenta la 06 iulie 2018, Igor Moldovan a solicitat anularea Hotărârii

nr. UA/C/18/77 din 09 iunie 2018 „Privind concedierea secretarului general

interimar” emisă de Consiliul Uniunii Avocaților, restabilirea în funcția de Secretar

General al Uniunii Avocaților din Moldova, încasarea salariului pentru perioada de

absență forțată de la muncă începând cu 11 iunie 2018 – până la restabilirea în

funcție, compensarea prejudiciului moral în mărime de 12 salarii medii lunare și

încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

11

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea cauzei civile, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Moldovan Igor,

a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, ca

fiind legală și întemeiată.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au conchis că, la semnarea

contractului de prestare a serviciilor cu SRL „Capitoles Park”, Moldovan Igor nu a

ținut cont de Hotărârea organul suprem al Uniunii Avocaților din 06 octombrie 2017

și anume ce ține de aprobarea bugetului pentru anul 2018. Astfel, reclamantul a

ignorat faptul că pentru evenimentele corporative, Congresul Avocaților pentru anul

2018 a aprobat un buget de 40 000 de lei, pe când reclamantul a cheltuit pentru astfel

de evenimente o sumă mult mai mare, prin ce a depășit atribuțiile în calitate de

Secretar General al Uniunii Avocaților, prevăzute atât de contractul individual de

muncă, Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, cât și Regulamentul

de organizare și funcționare a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, aprobat

prin Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 27 mai 2016.

Instanțele de judecată au concluzionat că, în special, au fost încălcate prevederile

art. 39 lit. m) din Legea cu privire la avocatură și art. 24 alin. (1) lit. m) din

Regulamentul de organizare și funcționare a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, care stipulează cert, expres și imperativ că, Consiliul Uniunii Avocaților

aprobă contractele încheiate de secretarul general al Uniunii Avocaților a căror

valoare depășește suma de 50 mii de lei. Mai mult ca atît, din Hotărârea Consiliului

Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 25 noiembrie 2016, la pct. 9, rezultă

că contractele în sumă mai mare de 50.000 de lei vor intra în vigoare din data

aprobării de către Consiliu, clauza urmând a fi introdusă în contracte.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că acțiunile lui Moldovan

Igor, conform Regulamentului de organizare și funcționare a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, constituie o abatere disciplinară gravă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul litigios, consideră că soluția dată de către instanța de apel este

pripită.

În corespundere cu prevederile art. 239 din Codul de procedură civilă,

hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază

hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele

cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la

deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii.

Conform art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică:

circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

12

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să

verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

limitele apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor

unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale,

are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii

și să nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța

inferioară (Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27;

Georgiadis c. Greciei nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Conform art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, concedierea – desfacerea din

inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată,

precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru comiterea de către

salariatul care gestionează nemijlocit mijloace bănești sau valori materiale ori care are

acces la sistemele informaționale ale angajatorului (sisteme de colectare și gestiune a

informației) sau la cele administrate de angajator a unor acțiuni culpabile, dacă aceste

acțiuni pot servi drept temei pentru pierderea încrederii angajatorului față de salariatul

respectiv.

Iar, potrivit art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii, concedierea se admite

pentru încălcarea gravă, chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă.

Motivul respectiv de concediere prevăzut la lit. p) este aplicabil tuturor

salariaților unității, indiferent de funcția deținută, inclusiv și față de conducătorul

unității, adjuncții lui sau contabilul-șef.

Acest temei de concediere urmează a fi examinat în comun cu art. 2111 din

Codul muncii, prin care este definită noțiunea de „încălcare gravă a obligațiilor de

muncă”. Acțiunile enumerate de legiuitor, la art. 2111 din Codul muncii, sunt

exhaustive și nu pot fi completate de angajator.

Ține de notat că în orice caz temeiul de concediere urmează să fie formulat în

mod clar, concret și cu siguranță. Altfel zis, este necesar ca să fie clar pentru care

13

fapte comise a avut loc încetarea contractului individual de muncă din inițiativa

angajatorului (concedierea). La examinarea cauzelor de desfacere a contractului

individual de muncă din inițiativa angajatorului, datoria de a dovedi prezența temeiul

juridic de concediere îi revine angajatorului.

Conform art. 81 alin. (1) lit. b) și (3) din Codul muncii, contractul individual de

muncă poate înceta la inițiativa uneia dintre părți (art. 85 și 86). Contractul individual

de muncă încetează în temeiul ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) angajatorului,

care se aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, cel târziu la data eliberării din

serviciu, cu excepția cazului în care salariatul nu lucrează până în ziua eliberării din

serviciu (absență nemotivată de la serviciu, privațiuni de libertate etc.). Ordinul

(dispoziția, decizia, hotărârea) angajatorului cu privire la încetarea contractului

individual de muncă trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera

corespunzătoare din lege.

Prevederile art. 210 alin. (1) din Codul muncii stipulează că, sancțiunea

disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), în care se indică în

mod obligatoriu:

a) temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii;

b) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;

c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Reieșind din prevederile art. 2111 din Codul muncii, se consideră încălcare gravă

a obligațiilor de muncă următoarele acțiuni ale salariatului:

a) primirea și eliberarea bunurilor, precum și a mijloacelor bănești fără

perfectarea documentelor corespunzătoare;

b) acordarea serviciilor prin uzul funcției în schimbul unei remunerații, unui

serviciu sau altor beneficii;

c) folosirea în scopuri personale a banilor încasați;

d) folosirea în scopuri personale a bunurilor angajatorului și a bunurilor aflate în

gestiunea angajatorului (mijloace fixe aflate în proprietate, arendă, comodat) fără

acordul în scris al acestuia;

e) nerespectarea clauzei de confidențialitate;

f) încălcarea cerințelor de securitate și sănătate în muncă, constatată, în formă

scrisă, de conducătorul unității, de lucrătorul desemnat, de serviciul intern ori extern

de protecție și prevenire sau de Inspectoratul de Stat al Muncii, dacă această încălcare

a atras consecințe grave (accident de muncă, avarie) sau a creat un pericol real și

iminent al survenirii unor asemenea consecințe;

g) refuzul de a trece examenul medical, în cazul în care acesta este obligatoriu,

iar salariatul a fost informat de către angajator, în formă scrisă, despre obligația de a

trece examenul medical;

h) cauzarea unui prejudiciu material mărimea căruia depășește cinci salarii medii

lunare pe economie prognozate.

Atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel, Moldovan Igor a

invocat că în actul de concediere, Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu a

indicat exact care prevederi din art. 2111 din Codul muncii ar fi fost încălcate, în care

14

sunt stipulate acțiunile salariatului care se consideră încălcări grave a obligațiilor de

muncă, apreciind Hotărârea nr. UA/C/18/77 din 09 iunie 2018 „Privind concedierea

secretarului general interimar” emisă de Consiliul Uniunii Avocaților, ca fiind

nemotivată.

Curtea de Apel Chișinău, în decizia din 05 februarie 2020, nu a dat răspuns la

argumentul recurentului-apelant, menționând doar la general că, acel fapt că acțiunile

lui Moldovan Igor, întreprinse la încheierea contractului de prestare a serviciilor,

reprezintă încălcări grave a obligațiilor de muncă, se confirmă prin mai multe acte

normative, cum ar fi Legea cu privire la avocatură, Regulamentul de organizare și

funcționare a Uniunii Avocaților din Republica Moldova și însuși contractul

individual de muncă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că instanța de apel nu și-a motivat concluzia și judecând apelul, a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate

aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și

legislația în vigoare.

Astfel, instanța de apel nu a verificat dacă actul de concediere corespunde

rigorilor obligatorii prevăzute de art. 81 alin. (3) și art. 210 alin. (1) din Codul

muncii, care stipulează expres că ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) angajatorului

cu privire la încetarea contractului individual de muncă trebuie să conțină referire la

articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege, temeiurile de fapt și de

drept ale aplicării sancțiunii, termenul în care sancțiunea poate fi contestată și organul

în care sancțiunea poate fi contestată.

La fel, instanța de apel nu a verificat dacă angajatorul a aplicat temeiul de

concediere prevăzut de art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii în raport cu

prevederile art. 2111 din Codul muncii, care cert definesc noțiunea de „încălcare

gravă a obligațiilor de muncă” și enumeră exhaustiv care anume acțiuni ale

salariatului pot fi considerate ca încălcare gravă a obligațiilor de muncă.

În cererea de apel, Moldovan Igor a insistat asupra faptului că instanța de fond

nu s-a expus asupra argumentului invocat pe parcursul examinării cauzei precum că

acțiunile lui, pentru care a fost concediat, au avut loc la indicația Președintelui

Uniunii Avocaților, în baza dispoziției acestuia nr. 7 din 01 martie 2018, argument pe

care recurentul îl consideră esențial.

În decizia din 05 februarie 2020, Curtea de Apel Chișinău la fel nu s-a expus în

privința acestui argument, deși era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel conform art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel, respingând apelul declarat de

Moldovan Igor și menținând hotărârea primei instanțe, nu s-a expus asupra

argumentelor invocate de către recurentul-apelant, decizia Curții de Apel Chișinău

fiind adoptată pripit, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate, iar faptul

dat indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept

15

procedural, precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse

judecării.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a

soluționat prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt

pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, în sensul art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

judecării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o

parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune

concluziile formulate în privința cauzei diferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru,

respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra Spaniei,

hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri necesitatea

motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de asemenea, obligația

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse (speța Fomin contra Moldovei, hotărârea din

11 octombrie 2011).

În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul

nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite

pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei).

16

Prin urmare, la cazul prezentei spețe, instanța de apel nu și-a executat în

deplină măsură obligația legală de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate

fiind apreciate drept o eroare judiciară.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Igor Moldovan.

Se casează integral decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Moldovan Igor împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu Șendrea Miroslav

cu privire la anularea hotărârii a Consiliului Uniunii Avocaților privind concedierea

din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada de absență

forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

17