3ra-460/20 — contestarea actului administrativ cu caracter normativ

3ra-460/20 — contestarea actului administrativ cu caracter normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-460/20

Prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Gheorghieș, A.Toderaș, Eu.Bejenaru)

ÎNCHEIERE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni

,,Loteria Națională a Moldovei”, reprezentată de avocatul Inga Roșca,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Societatea pe

Acțiuni ,,Loteria Națională a Moldovei” împotriva Consiliului municipal Bălți

și a Primăriei municipiului Bălți cu privire la anularea actului administrativ

normativ,

împotriva hotărârii din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin

care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 2 iulie 2019 Societatea pe Acțiuni ,,Loteria Națională a Moldovei” (în

continuare SA ,,Loteria Națională a Moldovei”) a depus în Curtea de Apel Bălți

cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Consiliului municipal Bălți și a Primăriei municipiului Bălți cu privire la

anularea actului administrativ normativ.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 23 mai 2019 și 30 mai

2019 a expediat în adresa Primăriei municipiului Bălți notificări privind

inițierea activității de comerț în condițiile prevederilor art. 15 al Legii nr. 231

din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul exterior.

Prin răspunsurile din 23 mai 2019 și 30 mai 2019, Primăria municipiului

Bălți a refuzat recepționarea notificărilor, pe motiv că Regulamentul de

desfășurare a activității de comerț pe teritoriul mun. Bălți, aprobat prin decizia

nr. 9/3 din 29 septembrie 2016 a Consiliului municipal Bălți precum și

prevederile Legii nr. 285 din 18 februarie 1999 privind jocurile de noroc,

interzic activitatea în domeniul jocurilor de noroc și pariuri în zona de centru a

orașului.

În opinia sa, pct. 14.6 al actului administrativ normativ – Regulamentul

de desfășurare a activității de comerț pe teritoriul mun. Bălți, aprobat prin

decizia nr. 9/3 din 29 septembrie 2016 a Consiliului municipal, în baza căruia

1

Primăria municipiului Bălți și-a întemeiat refuzul de recepționare a notificărilor

contravine principiului legalității.

Astfel, conform prevederilor pct. 14.6 al actului administrativ normativ

contestat, și anume a Regulamentului de desfășurare a activității de comerț pe

teritoriul mun. Bălți, se interzice amplasarea unităților care prestează servicii cu

privire la automatele de joc cu cîștiguri în bani în perimetrul zonelor: a) zona 1

mun. Bălți, b) zona 2 mun. Bălți. Orarul de funcționare a agenților economici

care prestează servicii cu privire la automatele de joc cu cîștiguri în bani se

stabilește între orele 10:00 - 18:00. Activitățile de jocuri de noroc pot fi

desfășurate doar după obținerea licenței emise de Camera de Licențiere și a

autorizației emise de autoritatea administrației publice locale în condițiile Legii

nr. 285 din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc. Autorizațiile pentru

agenții economici care prestează servicii cu privire la automatele de joc și

automatele de joc cu câștiguri în bani se eliberează numai în zona trei a

municipiului la o distanță de 2 km de școli, grădinițe, obiecte de alimentație

publică, zone de locuit, parcuri.

Conform reclamantei, conținutul actului normativ enunțat contravine

legislației în vigoare, în special a prevederilor art. 18 ale Legii cu privire la

organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc nr. 291 din 16 decembrie 2016.

Or, norma vizată stabilește în mod exhaustiv interdicțiile la amplasarea

localurilor de joc de care autoritatea publică urmează să țină cont, atât la

adoptarea actelor administrative normative, cât și la emiterea actelor

administrative cu caracter individual.

Prin urmare, conform art. prevederilor art. 18 ale Legii cu privire la

organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, sălile cu automate de joc cu

câștiguri bănești nu pot fi amplasate: în clădirile (construcțiile) în care se află

instituțiile de învățământ de orice nivel sau care aparțin acestora; în clădirile

(construcțiile) în care se află instituții religioase și de cult, obiecte cu destinație

culturală, inclusiv săli artistice, biblioteci, muzee, teatre, galerii de expoziții; în

clădirile (construcțiile) întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor medicale; în

clădirile (construcțiile) în care se află autorități ale administrației publice de

orice nivel sau instituții de stat; în clădirile (construcțiile) în care sînt amplasate

centre distractive specializate pentru copii; în clădiri rezidențiale, blocuri

locative, la stațiile de transport public, în gări, treceri subterane, pe teritoriul

piețelor, în construcții provizorii (gherete), precum și la o distanță de cel puțin

200 de metri de la oricare intrare în obiectele menționate la lit. c) și e), cu

excepția celor care desfășoară jocuri de noroc cu risc social scăzut; în alte

locuri, dacă acestea sînt specificate suplimentar în prezenta lege cu privire la

anumite tipuri de jocuri de noroc.

Aliniatul (2) art. 18 din aceiași lege reglementează în mod expres că

programul de lucru al localurilor de joc se stabilește de organizatorul jocurilor

de noroc independent, luând în considerare cerințele legale privind asigurarea

securității și ordinii publice, a condițiilor normale (obișnuite) de viață ale

cetățenilor care locuiesc pe teritoriul adiacent și apropriat, precum și cerințele

normelor și regulilor ce reglementează nivelul maxim admisibil al zgomotului și

al radiației electromagnetice.

2

În corespundere cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, forța juridică a actelor normative

se stabilește în funcție de competența și statutul autorității publice emitente,

precum și de categoria actului. Limitele de competență privind adoptarea,

aprobarea sau emiterea actelor normative sînt stabilite de Constituția Republicii

Moldova, de Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern și de alte acte normative.

Iar potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) al Legii menționate, actele normative

ale autorităților administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților

publice autonome sînt emise sau aprobate numai în temeiul și pentru executarea

legilor și a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii

Moldova, a hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului. Actele normative respective

se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru

executarea cărora se emit sau se aprobă si nu pot contraveni prevederilor actelor

respective.

Respectiv Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 este un act juridic cu

putere juridică superioară în raport cu Regulamentul de desfășurare a activității

de comerț pe teritoriul mun. Bălți, aprobat prin decizia 9/3 din 29 septembrie

2016 a Consiliului municipal Bălți. Respectiv, actul juridic cu forță juridică

inferioară, nu poate contraveni actului juridic superior.

Totodată, SA ,,Loteria Națională a Moldovei” a specificat că

Regulamentul de desfășurare a activității de comerț pe teritoriul mun. Bălți,

aprobat prin decizia nr. 9/3 din 29 septembrie 2016 a Consiliului municipal, a

fost aprobat în vederea executării Legii nr. 285 din 18 februarie 1999 cu privire

la jocurile de noroc, care însă a fost abrogată prin Legea nr. 291 din 16

decembrie 2016.

În acest context, pct. 14.6 din Regulamentul nominalizat și-a pierdut forța

juridică și a devenit desuet, or, art. 74 alin (1) lit. e) al Legii nr. 100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, prevede expres că acțiunea

actului normativ încetează dacă actul a devenit desuet.

Din considerentul că pct. 14.6 al actului administrativ normativ contestat

limitează dreptul de activitate a societății, fapt care în consecință atrage după

sine suportarea de prejudicii materiale considerabile, la 20 iunie 2019 SA

,,Loteria Națională a Moldovei” a depus în adresa Consiliului municipal Bălți și

a Primăriei municipiului Bălți cerere prealabilă, solicitând anularea pct. 14.6 al

actului administrativ normativ - Regulamentul de desfășurare a activității de

comerț pe teritoriul mun. Bălți, aprobat prin decizia nr. 9/3 din 29 septembrie

2016 a Consiliului municipal și a actelor administrative individuale nr. 22 din

23 mai 2019 și nr. 23 din 30 mai 2019 a Primăriei mun. Bălți privind refuzul

recepționării notificării prin care s-a refuzat în recepționarea notificării privind

inițierea activității de comerț, însă fără careva rezultat, motiv pentru care a fost

depusă prezenta acțiune.

SA ,,Loteria Națională a Moldovei” a solicitat anularea pct. 14.6 al

actului administrativ normativ – Regulamentul de desfășurare a activității de

comerț pe teritoriul mun. Bălți, aprobat prin decizia nr. 9/3 din 29 septembrie

2016 a Consiliului municipal.

3

Prin hotărârea din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, acțiunea

depusă de SA ,,Loteria Națională a Moldovei” a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a constatat că Regulamentul de

desfășurare a activității de comerț pe teritoriul mun. Bălți, aprobat prin decizia

nr. 9/3 din 29 septembrie 2016 a Consiliului municipal, care interzice activitatea

în domeniul jocurilor de noroc și pariuri în zona de centru a orașului, nu

contravinea prevederilor legale în vigoare la acel moment, or, pct. 14.6 prevăzut

de Regulamentul respectiv a fost stabilit de autoritățile publice locale în scopul

protejării moralității, drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor.

Regulamentul de desfășurare a activității de comerț pe teritoriul mun. Bălți

constituie produsul materializat al autonomiei autorității administrației publice

locale, iar marja amplă de apreciere a acesteia în sectorul jocurilor de noroc și

pariuri desfășurate în unitatea administrativ-teritorială este dictată de protejarea

drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, or, în opinia instanței

autoritatea publică locală a implementat restricția contestată reieșind din

necesitățile unității administrativ-teritoriale în baza unor criterii rezonabile.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 20

ianuarie 2020 SA ,,Loteria Națională a Moldovei” a contestat-o cu recurs

nemotivat, iar la 12 martie 2020 a prezentat partea motivată a recursului,

solicitând casarea integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul

prezentului recurs cu emiterea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată anexată la dosar, suplimentar invocându-se că

instanța de fond nu a aplicat în speță legea care trebuia a fi aplicată și anume

prevederile art. 7 alin. (1), art. 16 alin. (2) al Legii nr. 100 din 22.12.2017 cu

privire la actele normative. Instanța de fond a aplicat în speță o lege care nu

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Ca urmare, prima instanță s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă

prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere a acțiunii.

La 19 februarie 2020 și la 16 martie 2020 în adresa Consiliului municipal

Bălți și a Primăriei municipiului Bălți a fost expediată copia recursului depus de

SA „Loteria Națională a Moldovei” reprezentată de avocatul Inga Roșca, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor.

Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, intimații Consiliul

municipal Bălți și Primăria municipiului Bălți nu au depus referință prin care să-

și expună opinia asupra motivelor invocate în cererea de recurs declarată de SA

„Loteria Națională a Moldovei”, deși au recepționat recursurile la 24 februarie

2020 și, respectiv la 18 martie 2020, ceea ce se confirmă prin avizele de recepție

anexate la dosar.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

4

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 20 ianuarie 2020 este în

termen, or, hotărârea instanței de fond a fost adoptată la 24 decembrie 2019.

Totodată, instanța de recurs reține că și partea motivată a recursului

depusă la 12 martie 2020 împotriva hotărârii din 24 decembrie 2019 a Curții de

Apel Bălți este în termen. Aceasta deoarece date care ar confirma recepționarea

hotărârii motivate de către recurentă la dosar lipsesc.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei

de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Cod administrativ, hotărârile

curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.

Totodată, conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Iar potrivit alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în

special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b)

recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană

neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art.

234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din

conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că

temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv

în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită

a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs.

În această ordine de idei, conform art. 194 alin. (2) din Codul

administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Cu trimitere la cele enunțate supra, completul de admisibilitate constată

că recursul depus de SA ,,Loteria Națională a Moldovei”, reprezentată de

avocatul Inga Roșca urmează a fi declarat inadmisibil, or, la caz, prima instanță

la examinarea prezentei cauze nu a admis greșeli procedurale și nu a aplicat

5

eronat normele dreptului material, care ar putea fi examinate din oficiu de către

instanța de recurs prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ.

De altfel, argumentele invocate în recursul depus de SA ,,Loteria

Națională a Moldovei”, reprezentată de avocatul Inga Roșca se referă la

dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de fond, însă nu

relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului

material, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității cererii de

recurs constă în verificarea faptului dacă recursul se încadrează sau nu

temeiurile prevăzute la art. 246 din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de SA ,,Loteria Națională a Moldovei”,

reprezentată de avocatul Inga Roșca.

În conformitate cu art. 230, art. 246 coroborat cu art. 194 alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Loteria Națională a Moldovei”,

reprezentată de avocatul Inga Roșca se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

6