3ra-586/20 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-586/20 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-586/20
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: M.Grosu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)
ÎNCHEIERE
10 iunie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni
,,Loteria Națională a Moldovei”, reprezentată de avocatul Inga Roșca,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Societatea pe
Acțiuni ,,Loteria Națională a Moldovei” împotriva Consiliului orășănesc
Călărași și a Primăriei orașului Călărași cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii unui act administrativ individual,
împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Loteria Națională a
Moldovei”, reprezentată de avocatul Inga Roșca și a fost menținută hotărârea
din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 10 iulie 2019 Societatea pe Acțiuni ,,Loteria Națională a Moldovei”
(în continuare SA ,,Loteria Națională a Moldovei”) a depus cerere de chemare
în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei orașului
Călărași cu privire la suspendarea executării actului administrativ și emiterea
ordonanței provizorii.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 17 mai 2019 a prezentat
Primăriei orașului Călărași o notificare privind inițierea activității de comerț în
condițiile prevederilor art. 15 al Legii nr.231 din 23.09.2010 cu privire la
comerțul exterior, însă prin răspunsul nr. 191 din 21 mai 2019 a autorității
publice a fost refuzată recepționarea notificării solicitate, făcându-se referire la
pct. 4.3 al deciziei nr. 08/15 din 9 decembrie 2016 a Consiliului orășenesc
Călărași prin care a fost aprobat Regulamentul de desfașurare a activității de
comerț în orașul Călărași, conform căruia se interzice activitatea în domeniul
jocurilor de noroc și pariuri în zona de centru a orașului, precum și la
prevederile Legii nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a
activității de întreprinzător.
1
Nefiind de acord cu actul administrativ individual nr. 191 din 21 mai
2019, la 19 iunie 2019 SA ,,Loteria Națională a Moldovei” a depus cerere
prealabilă, solicitând anularea acestuia, suspendarea executării lui și emiterea
unui alt act administrativ individual prin care se va dispune recepționarea
notificării de inițiere a activității de comerț.
În motivarea ilegalității răspunsului nr. 191 din 21 mai 2019 s-a invocat
că pct. 4.3 al actului administrativ normativ – Regulamentul de desfașurare a
activității de comerț în orașul Călărași, aprobat prin decizia Consiliului
orășenesc nr. 08/15 din 9 decembrie 2016 în temeiul căruia Primăria și-a
motivat refuzul de recepționare a notificării înaintate de către reclamantă,
contravine principiului legalității, fiind contrar prevederilor legislative în
vigoare și anume a art. 18 al Legii nr.291 din 16.12.2016 cu privire la
organizarea și desfașurarea jocurilor de noroc.
Reclamanta a menționat că Regulamentul de desfașurare a activității de
comerț în orașul Călărași, aprobat prin decizia Consiliului orășenesc nr. 08/15
din 9 decembrie 2016 a fost emis în vederea executării Legii nr. 285 din
18.02.1999 cu privire la jucurile de noroc, care însă a fost abrogată prin Legea
nr. 291 din 16.12.2016.
În acest context, a susținut că p. 4.3 din Regulamentul enunțat și-a pierdut
forța juridică și a devenit desuet, deoarece conform art. 74 alin (1) lit. e) al Legii
nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, acțiunea actului normativ
încetează dacă actul a devenit desuet.
Având în vedere că conform art. 2, art. 3, art. 19, art. 33 și art. 40 din
Legea nr.291 din 16.12.2016 cu privire la organizarea și desfașurarea jocurilor
de noroc, societatea ca agent economic cu cotă integrală de stat, este
împutemicită să desfașoare jocuri de noroc ce constituie monopol de stat, prin
emiterea actului administrativ care s-a contestat SA „Loteria Națională a
Moldovei” este limitată în exercitarea drepturilor sale prevăzute de lege, cu atât
mai mult că la caz nu există un act legislativ în vigoare care ar dispune în mod
expres o limitare în exercitarea acestor drepturi.
La rândul său, limitarea dreptului de activitate a reclamantei realizată de
Primăria orașului Călărași prin actul administrativ contestat atrage după sine
suportarea de prejudicii materiale considerabile, ca de exemplu achitarea
locațiunii pentru spațiul locaționat în vederea desfașurării activității în domeniul
jocurilor de noroc (pe perioada cînd de fapt SA „Loteria Națională a Moldovei”
este limitată în dreptul de a se folosi de acest spațiu potrivit scopului indicat în
contractul de locațiune), cheltuieli de reparație a imobilului locaționat care au
fost suportate de către reclamantă, cheltuieli de întreținere a imobilului
locaționat, cheltuieli de asistență juridică suportate pe marginea litigiului dat.
A precizat că, în partea motivantă a actului administrativ contestat,
Primăria orașului Călărași a indicat prevederile art. 6 alin. (8) al Legii nr. 160
din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de
întreprinzător, potrivit cărora autoritatea emitentă poate refuza
eliberarea/prelungirea unui act permisiv numai cu o justificare corespunzătoare
în temeiul prevederilor legii, cu înștiințarea directă a solicitantului și doar în
cazul în care solicitantul nu întrunește condițiile expres specificate în lege sau,
2
după caz, nu demonstrează întrunirea acestor condiții în decursul suspendării
termenului de examinare a solicitării.
În opinia reclamantei, actul normativ individual nr. 191 din 21 mai 2019
contravine prevederile invocate, or, autoritatea publică în răspunsul contestat nu
a invocat nici un temei legal cu forță juridică valabilă care ar justifica refuzul în
recepționare a notificării, cu atât mai mult că SA ,,Loteria Națională a
Moldovei” întrunește condițiile legislației în vigoare potrivit art. 18 al Legii 291
din 16.12.2016 pentru amplasarea sălilor cu automate de joc în locația din or.
Călărași, str. M. Eminescu 23 și respectiv, recepționarea notificării înaintate în
acest sens.
Reclamanta a mai invocat că, ilegalitatea și netemeinicia actului
administrativ nr. 191 din 21 mai 2019, întemeiază cererea sa de a solicita
instanței de judecată emiterea ordonanței provizorii prin care se va dispune
obligarea Primăriei or. Călărași de a emite un act administrativ privind
recepționarea notificării de inițiere a activității de comerț înaintate de către SA
,,Loteria Națională a Moldovei” pentru locația amplasată în or. Călărași, str. M.
Eminescu 23.
Deoarece la 21 iunie 2019 cererea prealabilă a fost recepționată de către
autoritatea publică Primăria orașului Călărași, însă până în prezent nu a fost
emisă decizia de suspendare a executării actului administrativ individual, a fost
depusă prezenta acțiune în instanța de judecată, solicitând suspendarea
executării actului administrativ și emiterea ordonanței provizorii.
Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, la 29 iulie 2019, SA „Loteria
Națională a Moldovei” a depus o altă cerere de chemare în judecată împotriva
Primăriei orașului Călărași, solicitând anularea actului administrativ individual
nr.191 din 21 mai 2019 emis de Primăria orașului Călărași privind refuzul
recepționării notificării și obligarea Primăriei orașului Călărași de a emite un
nou act administrativ individual prin care se va dispune admiterea recepționării
notificării activitătii de comert înaintate de către SA „Loteria Natională a
Moldovei” la 17 mai 2019.
Prin încheierea din 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central s-a conexat dosarul civil nr. 3-98/2019 intentat la cererea de chemare în
judecată depusă de SA „Loteria Națională a Moldovei” către Primăria orașului
Călărași privind contestarea actului administrativ la dosarul civil nr. 3- 89/2019
intentat la cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,Loteria Națională a
Moldovei” către Primăria orașului Călărași privind suspendarea executării
actului administrativ și emiterea ordonanței provizorii.
La 23 septembrie 2019, reclamanta SA „Loteria Națională a Moldovei a
depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând anularea actului
administrativ individual nr. 191 din 21 mai 2019 emis de Primăria orașului
Călărași privind refuzul recepționării notificării, obligarea Primăriei orașului
Călărași de a emite un nou act administrativ individual prin care se va dispune
admiterea recepționării notificării activității de comerț înaintate de către SA
„Loteria Națională a Moldovei” la 17 mai 2019 și anularea deciziei nr. 05/12
din 28 iunie 2019 emisă de Consiliul orășănesc Călărași cu obligarea
modificării pct.4.3 din Regulamentul de desfășurare a activității de comerț din
3
or. Călărași în sensul prevederilor art. 18 lit.f) al legii nr.291 din 16.12.2016 cu
privire la organizarea și desfașurarea jocurilor de noroc.
Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central, a fost declarată inadmisibilă pretenția reclamantei SA „Loteria
Națională a Moldovei” către Primăria orașului Călărași și Consiliului orășănesc
Călărași privind anularea deciziei nr.05/12 din 28 iunie 2019 a Consiliul
orășănesc Călărași.
Prin hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central, cererea de chemare în judecată depusă de SA „Loteria Națională a
Moldovei” a fost respinsă ca neîntemeiată.
Manifestînd dezacordul cu hotărârea instanței de fond, la 14 noiembrie
2019, în termen, SA „Loteria Națională a Moldovei” a declarat apel, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
decizii de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de SA ,,Loteria Națională a Moldovei”, reprezentată de
avocatul Inga Roșca și a fost menținută hotărârea din 22 octombrie 2019 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că Primăria
orașului Călărași la emiterea refuzului din 21 mai 2019 a respectat în totalitate
prevederile legale, drepturile și interesele legitime ale tuturor părților implicați
în cauză, din care considerent acțiunea a fost respinsă.
Nefiind de acord cu decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel
Chișinău și cu hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central, la 13 martie 2020 și la 1 iunie 2020, SA ,,Loteria Națională a
Moldovei”, reprezentată de avocatul Inga Roșca le-a contestat cu recurs și
recurs motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a actelor
judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei
decizii noi, de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
în cerererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar,
suplimentar invocându-se că instanțele de judecată greșit nu au luat în
considerare argumentele invocate de SA ,,Loteria Națională a Moldovei” care în
cadrul examinării cauzei a prezentat la materialele cauzei în calitate de probe
două certificate de confirmare coordonate de arhitectorul șef al Primăriei
orașului Călărași, potrivit cărora distanța pe care urmează s-o parcurgă persona
de la Centrul Comercial ,,City Mall” în care se află localul unde urmează să-și
desfășoare activitatea SA „Loteria Națională a Moldovei” și Grădinița de copii
,,Guguță” este de 313 metri, iar raza de 210 metri.
Prin urmrare, în ambele cazuri distanța de la locul amlasării sălii cu
automate de joc și grădiniță nu este mai mică decât cea stabilită de legiuitor prin
prevederile art. 18 al Legii 291 din 116.12.2016, pe când instanțele de judecată
greșit au constatat contrariul.
Respectiv, instanțele de judecată ierarhic inferioare au examinat
superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au
4
apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri
neîntemeiate de respingere a acțiunii.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul nemotivat depus inițial la 13 martie
2020 cât și cel motivat depus ulterior de SA „Loteria Națională a Moldovei” la
1 iunie 2020 sunt în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 19
februarie 2020 și recepționată de recurentă la 4 mai 2020.
Examinând temeiurile recursului depus de SA ,,Loteria Națională a
Moldovei”, reprezentată de avocatul Inga Roșca în raport cu materialele cauzei
de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În corespundere art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
În acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară
inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor
prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu
se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs
de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și
care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința
de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale
încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței
5
de apel contestate, întro eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea
de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă
ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de SA ,,Loteria Națională a Moldovei”,
reprezentată de avocatul Inga Roșca
Conform art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
6
Recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Loteria Națională a Moldovei”,
reprezentată de avocatul Inga Roșca, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
7