2ra-608/20 — constatarea nulității parțiale a contractului de credit și de gaj

Dosarul nr. 2ra-608/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Braga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov)

ÎNCHEIERE

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Duca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Duca

împotriva Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni,

intervenient accesoriu administratorul insolvabilității Societății cu Răspundere

Limitată „Moldagrocon”, Anatolie Nacu, cu privire la constatarea nulității parțiale a

contractului de credit și a contractelor de gaj,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2017, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.32), Valeriu Duca a depus

cerere de chemare în judecată împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA,

intervenient accesoriu administratorul insolvabilității SRL „Moldagrocon”, Anatolie

Nacu, solicitând anularea ca fiind nul a contractului de credit nr. 17 EBM/A din 30

iunie 1997 în partea sintagmei „…în sumă de 20000 de dolari SUA (douăzeci mii

dolari SUA)…” în pct.1.1., în partea sintagmei „…a câte 950 de dolari SUA”, a

sintagmei „…1000 de dolari SUA…”, a sintagmei „…conform anexei nr. 2…”, în

pct. 2.5.1, în partea sintagmei „…dar nu mai mult de 100 de dolari SUA…”, în

pct.5.2., anularea ca fiind nul a contractului de gaj nr. 17 EBM/A-a din 30 iunie 1997

în partea sintagmei „…în sumă de 20000 de dolari SUA (douăzeci mii dolari

SUA)…”, în pct.1, anularea ca fiind nul a contractului de gaj nr. 17 EBM/A-b din

06 august 1998 în partea sintagmei„…în sumă de 20000 de dolari SUA (douăzeci

mii dolari SUA)…”.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în data de la 30 iunie 1997 BC

„Moldova-Agroindbank” SA și SRL „Moldagrocon” au încheiat un contract de

credit. Conform pct. 1.1 al contractului, s-a indicat „BC „Moldova-Agroindbank”

SA acordă SRL „Moldagrocon” un credit în suma de 20000 de dolari SUA”. Pct.

2.5.1 al contractului prevede că „achitarea creditului se efectuează prin ordinul de

plată a debitorului sau dispoziția incaso a Băncii a câte 950 de dolari SUA… și 1000

de dolari SUA, conform anexei nr.2”. În pct. 5.2 al contractului s-a specificat că

„…Banca poate pretinde achitarea onorariului de administrare....dar nu mai mult de

100 de dolari SUA…”.

1

Totodată, a menționat că la 30 iunie 1997 și la 06 august 1998, părțile au semnat

contractele de gaj nr.17 EBM/A-a și nr.17 EBM/A-b, în scopul de a asigura

executarea contractului de credit sus-menționat.

Reclamantul a afirmat că, la 16 iulie 1997, SRL „Moldagrocon” a primit suma

bănească de 91330 de lei, echivalentul a sumei de 20000 de dolari SUA la cursul de

schimb 456, 65 lei pentru 100 de dolari SUA. Ulterior, SRL „Moldagrocon” a achitat

creditul în valută națională. În perioada anilor 1997-1998 a fost achitată suma de

aproximativ 70000 de lei.

În continuare, reclamantul a opinat că contractele de credit și de gaj sus-

enunțate, urmează a fi recunoscute ca fiind nule în partea valutei de acordare a

creditului, deoarece contravin normelor imperative și sunt fictive în această parte. În

acest sens, reclamantul a citat prevederile art.50, art.61, art. 62 Cod civil, în redacția

anului 1964, în vigoare în anul 1997, art. 216 alin.(1), art. 217 alin.(1), (2), (3), art.

219 alin. (1), (2), (3), art. 220 alin.(1) Cod civil, în redacția anului 2002, art.1, art.2,

art. 5, art. 11 alin.(1), (2) al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548

din 21 iulie 1995, art. 25 al Legii instituțiilor financiare, pct. 3.1 lit.a) al Hotărârii

Băncii Naționale a Moldovei cu privire la aprobarea Instrucțiunii nr.8/1001 privind

ordinea de acordare a creditelor în valută străină, nr. 8 din 02 februarie 1996. Or.

conform acestei reglementări, Băncile au dreptul de a acorda credite în valută străină

în favoarea următorilor rezidenți ai Republicii Moldova: a) persoanelor juridice,

precum și persoanelor fizice care desfășoară activitate de întreprinzător sau alt gen

de activitate - în scopul achitării cu nerezidenții. Astfel, a evidențiat că legislația în

vigoare la momentul semnării și executării contractului de credit, interzicea băncilor

comerciale de a acorda credite în valută străină tuturor rezidenților Republicii

Moldova cu excepția celor care primesc valuta pentru decontările directe cu

furnizorii din alte state pentru marfa importată.

Reclamantul a declarat că în contextul prevederilor art. 217 alin.(1) Cod civil,

având în vedere că începând cu anul 1993 și până în prezent este directorul și

fondatorul SRL „Moldagrocon”, precum și că în temeiul art.55 alin. (3) Cod civil,

fondatorul are dreptul de creanță față de întreprinderea pe care a fondat-o. Însă,

totodată, a precizat că nu pretinde restituirea anumitor sume, doar să fie aduse

condițiile tranzacțiilor în conformitate cu realitatea.

Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Duca împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire la constatarea nulității

parțiale a contractului de credit nr. 17EBM/A din 30 iunie 1997 încheiat între BC

„Moldova-Agroindbank” SA și SRL „Moldagrocon” și a contractelor de gaj din 30

iunie 1997 și, respectiv, din 06 august 1997, încheiate între aceleași părți.

Prin decizia din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Valeriu Duca și s-a menținut hotărârea din 19 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la 30 iunie 1997 BC

„Moldova-Agroindbank” SA și SRL „Moldagrocon” au încheiat contractul de credit

în sumă de 20000 de dolari SUA. La 30 iunie 1997, aceleași părți au semnat

contractul de gaj nr. 17 BME/A, iar la 06 august 1998, părțile au semnat contract de

gaj nr. 17 BME/A-b.

2

Instanța de apel a remarcat că la 30 iunie 1997, la 06 august 1998, momentul

încheierii contractelor contestate, reclamantul/apelant Valeriu Duca a semnat aceste

contracte, deținând funcția de director al SRL „Moldagrocon”

Conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice datat din 14

martie 2017, reclamantul Valeriu Duca este fondator (asociat) cu o cotă de

participare de 68 % la SRL „Moldagrocon”, fiind indicat și în calitate de

administrator al societății menționate.

La acest compartiment, a conchis că prima instanță corect a relatat faptul că

raporturile juridice dintre BC „Moldova-Agroindbank” SA și SRL „Moldagrocon”

născute în temeiul contractului de credit și a contractelor de gaj discutate, se deduce

concluzia precum că reclamantul Valeriu Duca nu are, în circumstanțele invocate,

un interes născut și actual în contestarea actelor juridice dintre cele două persoane

juridice care sunt părțile contractante. Raporturile juridice respective discutate au

produs efecte doar între partea care a acordat suma creditului adică BC „Moldova-

Agroindbank” SA și cealaltă parte care a primit suma respectivă cu titlu de

împrumut, avându-se în vedere SRL „Moldagrocon”. Prin urmare, instanța de apel

a relevat că instanța de fond just a respins acțiunea, or, apelantul/reclamant Valeriu

Duca nu a demonstrat interesul său născut și actual în sensul art. 217 alin. (1) Cod

civil (în redacția de până la 01 martie 2019), iar tendința de a obține anularea unui

act juridic de către o persoană care nu are un interes născut și actual este contrară

securității raporturilor juridice.

La 12 februarie 2020, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.10), Valeriu Duca a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, emiterea unei noi hotărâri de admitere a prtențiilor.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au încălcat

și nu au aplicat corect normele de drept material. La fel, nu au indicat în partea

descriptivă precum că se contestă contractul de credit și contractele de gaj,

menționând doar contractele de gaj. Prima instanță nu a aplicat corect prevederile

arz. 217 alin. (1) Cod civil în partea determinării interesului ca condiție obligatorie

pentru înaintarea acțiunii.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii

de însoțire datate cu 28 februarie 2020 (Vol.II, f.d.14) și a fost recepționată conform

avizelor de recepție la 04 martie 2020 (Vol.II, f.d.15-16).

La 19 martie 2020, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.22), BC „Moldova-

Agroindbank” SA a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea

recursului, menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel (Vol.II,

f.d.17-18).

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 noiembrie 2019, iar Valeriu Duca

a declarat recurs la 12 februarie 2020, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.10).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 10 decembrie 2019, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.242). Din

textul recursului se distinge că partea recurentă a recepționat decizia integrală a

3

instanței de apel în data de 14 decembrie 2019. Astfel, recursul este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valeriu Duca, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valeriu Duca nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

4

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Valeriu Duca.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Duca împotriva deciziei

din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5